Page 1 - 1898-07
P. 1
REDACŢIUNEA, „gazeta* ţese în flecare fii.
Adiinistraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Po un an 12 fi., pe şise luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
na se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şiso
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIU NE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri ds anunolurl: Se prenumeră la tote ofi
In Viena: M. Dukes Naolif. ciale poştale din întru şi din
Hax Augenfeld &. Emerich Lesnsr, afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalek. Rudolf Mosso.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppolik. a Abonamentul pentru Braşov
In Budape sta : A. V. Goldber- Admmistrafiunea, Piaţa mare,
S or, Ekstein Bernat. In Ham Târgul Inului Nr. 30, etagiu
urg: Marolyl &. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicam. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. siu 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţinnile
seriă 10 or. seu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 142. Braşov, Marp-Mercuri 1 (13) Iulie. 1898.
Moralitatea publică în Ungaria. curile diriguitâre prin aceea, că-i nătăţii. Dăr dâcă acâsta îi supără, A4î mai mult decât orî-când
declară de nebuni etc. atunci pentru ce ei, ajutoraţi din se p6te constata marea reacţiune,
Numai de curând unul dintre Din tâte acestea autorul arti- fondurile de disposiţiune ale guver ce s’a produs în aceste cestiunî din
4iariştii fruntaşi ai Maghiarilor, Bar- culului din „Koln. Ztg.“ îşi face nului, lucreză 4i şi nopte pentru a partea opiniei nostre publice.
tha Miklos, publicase în organul seu conclusiunea, că moralitatea publică purta campania desperată, ce au Este netăgăduit, că în urma
„Magyarorszag** un articul, în care în Ungaria e în decadenţă şi că pornit’o în presa din streinătate de-o răsboiului dela 1877 şi a răpirei atât
tăcuse câte-va constatări fârte crude înafară de neajunsurile politice, aici parte cu scop de-a compromite na de nedrepte a Basarabiei, rămăsese
asupra stărilor de decadenţă a mo a început se producă mari îngrijiri ţionalităţile nemaghiare dela noi, la noi un adânc simţământ de amă
ralităţii publice în Ungaria. şi starea raporturilor sociale. er de altă parte pentru a ascunde răciune faţă de foştii noştri aliaţi
Defrauaarea, scriea Bartha, a de Constatările fâiei germane nu nedreptăţirile şi a justifica în ochii dela Plevna. Acestă împrejurare,
venit obiceiu nu numai în oficiile sunt nicidecum noue, căci ele au streinătăţii sistemul volnic şi asu unită cn âreşcarî speranţe, pe car!
publice, ci şi la institutele de banî, fost făcute mult înainte şi nu numai pritor de guvernare faţă cu noi? însă şî firea lucrurilor părea a le în
ca şi în întreprinderile private; foile odată chiar din partea unor gazete Cu mult mai bine ar face pressa dreptăţi, lămuresce în de-ajuns cău
nâstre, (ţicea el, gem de mulţimea ungurescî. Cu tâte acestea, cele ungurescă, decă ar căuta să studieze şele, pentru cari opinia luminată a
soirilor despre deiraudărî; între noi scrise de foia germană îi turbură mai de-aprăpe şi cu tâtâ seriositatea ţărei, cu prea puţine deosebiri, în
graseza o epidemiă mortală şi nu grozav pe gazetarii unguri, ba „Ma- isvorul relelor, cari au sdruncinat clina pănă mai acum câtă-va vreme
mai poţi sci, decă omul, căruia îi gyar Hirlap** în numărul seu de acji atât de mult chiar moralitatea pu cătră tripla alianţă.
strîngî mâna astăc|î, nu va ajunge îşi face şi din acest incident o armă blică în ţâră. Atunci ar găsi fără Printre folâsele, cari păreau, că
mâne în temniţă, ori nu va pleca pentru de a lovi în „agitatorii na îndoelă, că acest isvor derivă chiar trebue să decurgă în mod firesc pen
spre America, seu nu-şî va trage un ţionalităţilor", atribuind articulul dela tractarea imorală şi neumană tru Româuî dela apropierea nâstră
gionte în cap. fâiei germane „abusului, ce 1 fac cji a naţionalităţilor nemaghiare, dela de gruparea puterilor centrale şi pe
In aceste colori descriea publi de cji aceşti părăsiţi, cari trăesc de acel fatal principiu, ca să se ierte care de altfel propovăduitorii acestei
cistul ungur starea moralităţii pu pe spinarea lor, cu cavalerismul şi tâte păcatele ori şi căruia, care se politice le făceau se licărâscă în
4
blice în Ungaria. Nimenea nu i a ospitalitatea naţiunei maghiare *. In face Maghiar, şi ca să nu se recu- ochii noştri, — erau mai ales două
luat în nume de reu acesta; cel pu orî-care alt stat, 4>ce „Magy. Hirl.“, nâscă nici un merit, nici o virtute ademenitâre speranţe: întâiu şi mai
ţin pe ţaţă n'am vec|ut pana acum scriitorul unui astfel de articul „în din partea aceluia, care îşî păstrâză înainte de tâte asigurarea unui traiu
pe nimenea păşind în contra lui şi timp de 24 ore ar fi espulsat ca un nepătat caracterul său naţional. mai bua Românilor din jmperiul
1
încercând se-1 combată, căci. se calumniator obraznic* . austro-ungar, şi al doilea, sprijinirea
vede, Bartha a accentuat adevăruri Etă încă una dintre acele apu deşteptărei şi asigurarea esistenţei
probate şi recunoscute de toţi, câţi cături cinice, cu cari pressa jidovită Visita Regelui Carol la Petersburg. elementului româuesc din Mace
vreu se le recunoscă. a Maghiarilor sciese şî fabrice arme donia.
Ceea ce a discutat publicistul în contra naţionalităţilor, căutând în In faţa viitorei visite a Regelui României la Intru cât aceste aşteptări, ca şi
Petersburg, care este deja de pe-acum mult obser
ungur, discută acum şi „Kolnische acelaşi timp a acoperi dinaintea străi tâte celelalte, pe cari le puteam
vată de pressa europenă şi formez 3. subiectul co
Zeitung", cu deosebire numai, că nătăţii starea reală a lucrurilor din mentariilor lumei politice de pretutindeni, er mai adăsta dela tripla alianţă, au fost
articulul foiei germane e mult mai statul ungar! ales în sinul Românilor, — dăm loc următorei înşelate, e lucru cunoscut de tâtă
demn. Nu face gazeta de Colonia Chiar dâcă s’ar admite, că ar apreţiărl, ce o pr mim dela un bărbat politic de lumea.
alta, decât că înşiră mulţimea ca ticulul din cestiune a eşit din con frunte din România, care este în posiţiune de-a Decă la aceste crude desamă-
cundsce <3e-apr6pe vederile şi părerile, ce domnesc
surilor de defraudărî, ce s’au întâm deiul vre unui nemaghiar, ore ar fi în tote stratul ile sociale ale ţărei: girî veţî adăuga nenumăratele is
plat în timpul din urmă în Unga acesta causă suficientă de-a insulta prăvi ale trufiei maghiare, oare a
Bucurescî, 29 Iunie v. 1898.
ria ; arată cum la Arad funcţionari cu atâta neruşinare pe bărbaţii con avut darul de a-ne esaspera, bine
înalţi dela finance au defraudat ducători ai naţionalităţilor nema Domnule Redactor, veţî înţelege schimbarea, ce s’a fă
.100,000 fl., cum la Brema a fost ghiare, cunoscuţi în pressa maghiară Atât din împrejurarea petrece- cut în opinia nâstră publică, care,
1
prins un funcţionar de poşte din Un sub numele general de „agitatori* , rei prinţului Bulgariei la Sinaia, cât ne mai putând pricepe folâsele po
garia, care voise se fugă după ce a atribuindu-le epitete ca „părăsiţi** etc? şi mai alea din aceea a apropiatei liticei nostre de pănă acum, a înce
defraudat peste 80,000 fl.; cum pri Pentru ce ore acelaşi lucru, sevîrşit călătorii a regelui Carol la Peters put se arate o recelă însemnătore
mul cassier al băncei comerciale şi de un Bartha, e luat drept act de burg, tote preocupările opiniei nâs- faţă de acestă orientare politică.
industriale din Budapesta s’a împuş patriotism, pe când, sevîişit de un tre publice se îndreptâzâ de-ccam- Simţământul acesta s’a mani
cat după ce a defraudat 29,000 fl. nemaghiar, trece ca act de mare dată spre aceste două visite şi cu festat de-altfel într’un mod ne’ndo-
Se mai provocă apoi la alte câte-va tradai e? prilejul lor se pune pe tapet ceştiu- ies chiar la deschiderea corpurilor
caşuri concrete pentru a arăta, cum înţelegem, că pe şoviniştii un nea politicei nâstre esterne în ge legiuit.âre în tomna trecută, când
tribunalele ungurescî caută a salva guri îi supără descoperirea stărilor nere şi aceea a relaţiuniior nâstre aplause unanime au întâmpinat par
pe defraudanţii cu influinţă din cer putrede din Ungaria înaintea străi cu Rusia în deosebi. tea mesagiului, în care se vor-
FOILETONDL „GAZ. TRANS.** însă în legătură formală etimologisarea po cută din Sânjuaue prin confusiunea cu nu ca atribut special al Dianei în monumen
porană. mele feciorei-zine Sân-zeana său Sânziana. tele literare mai ales poporane (inscrip-
Asupra originei acestor 2 cuvinte voiţi (E vorba de trecerea lui j în z). ţiunl), urmeză cu evidenţă, că poporul nici
Sânziana, şi Sânzienele.*) insista ceva mai pe larg, mai ales din mo Ce e însă Sânzeana (3 silabe), căci nu cunoscea o eombinaţiune Consens Diana,
de tivul, că cestiunea acesta pe mulţi i-a preo acâsta este forma obicinuită, sub care ob- cum e cea presupusă de d. Densuşianu. Acesta
JVicolae Sulică. cupat, der fără să ne fi putut alege cu vine în graiul poporului nostru numele e un moment, care nu trebue perdut din
mult din esplicările date; şi e bine să scă măestrei crăese a zinelor, Ileana Sânziana vedere atunci, când să tracteză de remi
Deja faptul, că. eroina basmelor nos-
păm odată din reţeua cercului viţios, în (4 silabe) ? niscenţe ale mitologiei latine în mitolo
tre poporane, Sânziana, cea mai alesă din
care a adus etim. pop. cele 2 forme. Ileana Sânzeana nu arare-orl e nu gia poporană română; căci e absurd să
tre zine, pe de o parte, er pe de alta diua
Prototipul latin al Sânzienelor, (Sf. mită şi Cosânzeana. Forma acesta din urmă derivi ceva din latinesee atunci, când acolo
sf. Ioan, Sânzienele, coincid ca formă, de
Ioan), cari de regulă obvin sub forma Sân- a făcut pe A. Densuşan să admită ca pro n’a existat nicl-odată. Deci a recunosce în
monstra, că şi aici avem de a face cu o zuene, a fost Santu Iohanne(s), diu care ro- totip latin composiţiunea Consens Diana. forma românâscă Cosânzeana adjectivul
simplă coufusiune datorită etimologisării
mânesce a trebuit să resulte Sân-juane. Hipotesa acesta e neadmisibilă între altele latin consens, scienţifice e necoreet, ne mai
poporane. Aceste două figuri mitologice în
Forma Sân-juane, mulţămită termina- şi din simplul motiv, că Diana cu atributul considerând şi dificultăţile linguistice, ce
esenţa şi după originea lor n’au nici în
ţiunei sale, forte uşor a putut fi concepută de Consens nu obvine nici măcar odată în ne ar opune acestă derivaţiune.
clin, nici în mânecă una cu alta; le-a adus
ca formă pluralică, şi acesta cu atât inai întregă literatura latină conservată, abstră- Şăineanu în studiul său asupra bas
vertos, căci poporul român, precum se scie, gend dela faptul, că consens, ca epitet, se mului român e aplecat să vadă în forma
*) Am promis („Gaz. Trans.“Nr. 116,
foileton), că voiii da o listă de etimologii are o deosebită predilecţiune pentru plu- pune consequent în urma numelui propriu din cestiune pe slavicul „cosa**, de unde
poporane, drept specimene caracteristice ralisarea numelor de sărbători, precum d. (d. e. Mereurio consenti etc. în inscripţiunî). „cosiţa** românescă; hipotesa e erăşl o
pentru ilustrarea teoriei etimologisării popo e. Sânt-Iliile, Sân-Toderii etc., forme năs Ce e drept, Diana încă e clasată din par simplă afirmaţiune ne susţinută de nici un
rane tractate de mine. De astă dată folo- cute fără îndoială sub influinţă analogică tea unora din filologii latini în grupa ce argument scienţific. Silaba protetică „co“
sindu-mă de oeasiunea sfintei dile a Sân- a pluralelor originale, ca Pascile, Floriile, lor 12 Dii Consentes, der numai din par din Cosânzeana, care e clar, că e un adaos
zienelor, ce le-am serbat dilele trecute (24
Rosaliile etc. tea acestor învăţaţi, cari căutau să umple posterior, o voiii explica-o când voiiî vorbi
Iunie) voiţi căuta să esplic originea acestui
cuvent şi în legătură cu el originea nume Acesta este provenienţa pluralică a lista tradiţională de 12; din împrejurarea despre geminaţiunile limbei românescl; de
lui măestrei zine, Ileana Sânziana. formei Sânzuene seu Sânziene, formă năs însă, că Consens nu apare absolut de loc astă dată voiii opera numai cu forma mai
