Page 1 - 1898-09

REDACŢIUNEA, „gazeta* ţese în uscare tji.
âdiinistraţiuiiea şi Tipografia. AăoaamentB pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe nn an 12 fi-, pe şise lvmî
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate na N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şiso
I N S E R A T E ae primesc la AD­ luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următorelo Birouri de anunolurl: Se pronumeră la t<5to ofi-
In Viena: M. Dukes Naohf. ciele poştale din întru şi din
Kax Augenfeld 4. Emorlch Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalek. Rudolf Idosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentrn Braşov
In Budapesta : A.V. Qoldber- Admmixtrafiunea, Piaţa mare,
gor, Eksteln Bernat. In Ham- TArgul Inului Nr. 30, etagiu
burg; Marolyl &. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., po şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
riă garmond pe o colină. 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ A . 1 T U L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tariiă şi învoială. v. a. sin 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi inserţiunile
seriă 10 or. sin 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 190. Braşov, Lunl-Marţî 1 (13) Septemvre. 1898.

Misabeta Ania.Ua Eugenia, îm­ Indată-ce a ajuns aicea, Majestatea dul penal valabil în cantonul Ge­
părătâsa Austriei şi regina Ungariei, s’a Sa a leşinat. Căpitanul vaporului nu neva, care eschide pedâpsa cu mdrte
născut în Possenhofen din Bavaria la 24 voia se lase se plece vaporul, dâr şi o înlocuesce cu temniţă pe viaţă.
Decemvre 1837, ca a doua fiică a princi­ damele din jurul împărătesei îl ru­ Geneva, 11 Septemvre. In sînul
Impărătesa-Regină pelui Maximilian de Bavaria şi a princi­ gară se plece, şi în urma acesta s’a poporaţiunei oraşului e mare irita-
pesei Ludovica. şi dat signalul de plecare. Curând ţiunea. Guvernul cantonului a decis
ELISABETA. Copilăria şi-a petrecut’o în sînul fa­ înse s’a observat cu spaimă, că îm­ a arbora un etâg negru do doliu pe
miliei, departe de sgomotul curţii şi în na­ părătâsa nu-şî mai vine în fire. Da­ clădirea primăriei şi a merge in cor-
tura liberă, faţă de care a manifestat puru mele din suită, cari îi dedeau aju­
Braşov, 11 Sept. (30 August). joore la otelul Beau Rivage, spre a
rea o mare iubire şi atragere. Nu împli­ torul, observară o pată de sânge pe da espresiune adâncei condolenţe a
Dela uq capăt la celalalt al mo- nise încă anul 16, când tînerul împărat şi haina împărătesei. Atunci vaporul se guvernului cantonai.
narchiei nâstre a străbătut Sâmbătă rege Francisc Iosif îi ceru mâna şi se lo­ opri şi se întârse erăşi la debarca­
sâra îngrozitârea soire despre mâr- godiră la 18 August 18B3 în Ischl. Cununia der. Doi medici şi un preot, cari se Geneva, 11 Septemvre. Cerceta­
rea medicilor tribunalului a consta­
tea tragică a împărătesei • Regine s’a serbat în 24 Aprilie 1854 în Viena. Din aflau pe vapor, se grăbiră a da îm­
tat, că asasinul s’a folosit de-o pilă
Elisabeta, causată de mâna scelerată incidentul cununiei, împăratul a dat amnes- părătesei ajutor medical şi religios.
cu trei laturi, fdrte ascuţită, pentru
a unui asasin. Mare consternare a tie la număroşî prisonierl politici şi tot pe Rămânând însă în nesimţire, împă-
comiterea omorului. După-ce i-a fă­
produs acâstă scire pretutindeni. In- atunci se sista şi în Ungaria starea de rătâsa a fost transportată în hotelul
cut lovitura, asasinul a luat’o la
tâiu nu-i venia nimănui se crâdă, că asediu. Beau-Rivage de unde venise. fugă.
s’a putut afla un individ, care, orî Din căsătoria acesta s’au născut pa­
S’au făcut tote încercările posi­
cât de fără simţ, orî cât de fanati- tru copii: Sofia, Gizela, Rudolf şi Maria Viena, 11 Septemvre. Soirea des­
bile spre a salva vieţa Majestăţii Sale,
sat anarcbist se fi fost, se-şî îndrepte Valeria, cea din urmă născută la Buda în pre asasinarea împărătesei a produs
însă fără succes. Pe la ârele 3 Maj.
pumnalul său în contra unei lemei, 22 Aprilie 1866. aici o adevărată consternaţiune. Ad­
Sa şi-a dat sufletul.
care deşi purta corâna împerătăscă In Ungaria a mers pentru primaoră jutantul împăratului, contele Paar,
Pe cum s’a constatat imediat,
şi regală, de-un lung şir de ani la 1857, când împreună cu augustul său a fost cel dintâiu, care pe la drele
împărătâsa a fost împunsă cu un
ducea o viaţă retrasă, departe de soţ au făcut mai multe călătorii. Călătoria 5V2 a comunicat împăratului grdz-
pumnal aprâpe de inimă. Asasinul,
vîrtejul politicei; o viaţă dedicată acesta li-au întrerupt’o rnortea fiicei prime nica scire. Maiestatea Sa, după-ce a
după-ce a dat lovitura, a luat’o la
numai studielor şi operelor de bine­ Sofia, după care, supărată, s’a dus pe insula cetit telegrama, a rămas înmărmu­
fugă peste strada Alpilor şi voia-să
facere şi de caritate, cari formau Madeira, ca să-şî recapete sănătatea sdrun- rit. Numai după cât-va timp şi-a ri­
ajungă pe marea piaţă a Alpilor,
cea mai de căpeteniă îngrijire a ei. cinată. Aici a petrecut pănă la 1860—61. dicat privirea spre cei de faţă, pi­
unde s’ar fi putut ascunde. El însă
După ce s’a adeverit însă soi­ La 1867 Iunie 8 s’a încoronat în Buda ca când cu vocea tremurătâre: Aşa-derâ
v
a fost zărit şi urmărit de doi birjari 11
rea înfiorătore, impresiunea durerdsă regină a Ungariei. s'a sfirşit! Scurt timp după acâsta,
cu numele Victor Vuillemin şi Louis
mergea mână în mână cu simpatia Cea mai mare lovitură a sorţii a Chamartin, cari au fost martori ai împăratul a dat ordin cancelariei mi­
generală pentru monarchul nostru, ajuns’o la 30 Ianuarie 1889 prin mârtea fi- litare să telegrafeze, că nu va merge
care după atâtea grele cercări ale iului ei Rudolf, moştenitor de tron. De atentatului. Lor li-a succes a prinde la manevrele din Leudschau. Tele­
sorţii a mai avut se îndure şi cum­ atunci începând a făcut mereu călătorii. In pe asasin şi l’au predat unui matros grama, ce s’a trimis acolo, a fost de
plita lovitură, ca soţia sa iubită, care Corfu a ridicat un minunat castel in amin­ şi unui gendarm, cari l’au dus la următorul cuprins: „împărătâsa a
poliţie.
i-a fost un razim tare în cele mai tirea fiului ei. La 1894 s’a dus erăşl pe in­ murit. Beck să conducă manevrele".
grele momente ale vieţei şi cu care sula Madeira, apoi în Cap-St.-Mărtin. Tot Pe drum căt;ă poliţie ucigaşul In Viena teatrele şi tâte petre­
a împărţit t6te bucuriile şi întristă­ pe atunci era să vină şi în Ardeal, la baia s’a purtat liniştit, ba cânta chiar, şi cerile publice au fost suspendate în
rile timp de patru-cjecî şi patru de din Covasna, însă neaflându-se aici loc co- a esclamat între altele: „De sigur, urma scirei celei triste. Intr’o edi-
anî, se-i fiă în mod atât de crud ră­ răspundător pentru primirea unei regine, că am nimerit’o bine. Mi-a suc­ ţiune extra-ordinară, fâia oficială a
pită prin flerul unui scelerat tocmai n’a venit. ces s’o omor". Ajungând la poliţie, comunicat mai întâiu publicului amă­
acum, când se pregătea a serba îm­ asasinul a spus, ca este un anarchist nunte despre rnortea împărătesei.
In timpul din urmă bâla o slăbise
preună jubileul de cinci flecî de anî lipsit de orî-ce mijlâce de esistenţă, Viena, 11 Septemvre. Majestatea
forte mult, aşa că nici cu ocasia visitei
al domnirei sale ca împărat. că nu e duşman al lucrătorilor, ci Sa nu s’a depărtat acjî din Scbăn-
împăratului 'Wilhelm şi a regelui Carol la
Cât de mult a perdut domnito­ numai al celor bogaţi. Dela poliţiă brunn. La Geneva nu se va duce
Budapeşta, n’a putut fi presentă. Anul
rul nostru, au perdut poporele mo- ucigaşul fti dus la tribunal şi aici a La graniţa austriacă, în Wels, va
acesta a cercetat băile din Kissingen, de
narchiei prin aceea, că în mijlocul fost supus unui interogatoriu de că­ merge un tren separat, ca să aducă
unde s’a dus la Nauheim, âr acum în urmă
frumâsei naturi din Elveţia roman­ tră judele instructor Lechet în pre- cadavrul împărătesei.
la Geneva, unde a ajuns’o marea neno­
tică. unde Suverana ndstră se du­ senţa a trei membri ai guvernului Viena, 11 Septemvre. După dis-
rocire.
sese să-şî caute de sănătate, vieţa cantonului, a procurorului general, posiţiile de pănă acum, înmormânta­
ei a fost răpită aşa fără de veste şi Despre îngrozitorul atentat, — rare a secretarului departamentului poli­ rea împărătesei se va face Sâmbătă
aşa de crud, o dovedesc şi cuvin­ ţiei şi a unui comisar de poliţie. în 17 1. c. Cadavrul va fi espus două
a avut ca urmare rnortea împărătesei-regine,
tele, ce le-a pronunţat Majestatea Aici atentatorul a spus, că nu scie (file în Viena. Se vestesce, că lâ
primirăm următorele soiri telegrafice:
Sa în acele c}de grele, când şi-a per franţuzesce şi a refusat de a da îmormântare va lua parte regele
Viena, 10 Septemvre (sâra 7
dut pe unicul seu fiiu, principele de orî-ce răspuns. S’a aflat însă la el Umberto şi împăratul Wilhelm. Ar-
bre). Impărătâsa-regină a fost asa­
coronă Rudolf. „Numai credinţa în un pasport militar, din care resultă, chiducesa Gizela a sosit deja aici.
41
Atotputernicul , cjise monarchul, „nu sinată a8tăcjî în Geneva. că ucigaşul s’a născut în Paris la
mai razimul tare, ce mi-1 dă ado­ Viena, 10 Septemvr3. Impără- 21 Aprilie 1873, că se ţine cu do­
rata mea soţiă, precum şi cordiala tâsa Elisabeta a fost omorîtă acjî în miciliul la Parma şi că portă nu­ Monarchul în Bănat.
şi în adevăr mişcătorea simpatiă a Geneva de cătră un anarchist ita mele Luigi Luccheni.
poj orelor rne.e pâte să-mî ofere lian. Geneva, 11 Septemvre. Despre Timişâra, 11 Sept. n.
mângăeie şi noua putere pentru îm Viena, 11 Septemvre. Imperă- asasinul împărătesei se asigură, că Din actul întreg al „manevrelor" de­
plinirea datoriei mele de Domnitor". tesa Elisabeta a făcut Vineri o es- a venit aici mai întâiu cu gândul curse, ’mî aleg de obiect al raportului meu
Acum acel sprijin tare, care l’a cursiune la Geneva, incognito. Nu de a omorî pe prinţul de Orleans numai partea — cum i-aşl di° — politică,
e
măngăiat şi îmbărbătat în momen­ mai o singură visită a făcut baro- Acesta însă plecase din Geneva. despre care să vă scriu, c&cl ori-cum
tele cele mai grele ale vieţei sale, nesei Rotschild şi s’a decis să se Luccheni s’a dus după el, dâr neîn- vom lua lucrul, fapt e, că d’odată cu ma­
nu mai este. Dâr popârele monir- ÎDtârcă Sâmbătă. La orele 12 şi ; tâlninau 1, s’a reîntors erăşî la Ge- nevrele armatei belice, a manevrat şi ono­
chiei stau şi afli cu aceeaşî iubire 40 min. împărătâsa a părăsit hote- neva. El a recunoscut pe împărătâ a, rabila armadie politică-adininistrativă pe
în jurul tronului şi, plângând mâr- Iul Beau Rivage şi s’a dus pe jos la pe care o vecjuse înainte cu patru cunoscutul său teren : de a ameţi âmenii
tea Suveranei, care întotdeuna a es- debarcaderul vapdrelor, voind să anî în Budapeşta; ia urmărit paşii la cap şi d’a orbi lumea diua la amiadl; şi,
celat prin bunătatea şi caritatea ei, plece cu vaporul „Geneva". Când a încă de Vineri, der în cj* a acâsta vorbind pe suflet, nu sciu a cărui pro­
u
privesc cu devotament la monarchul ajuns aprope de debarcader, pe cheul nu află prilegiu de a-se apropia de blemă era mai grea : a beliducelui militar
lor încărunţit, urându-i tăria, ca să Mont Blanc un individ s’a repezit ea. Poliţia a cercetat, dâcă nu cum-va Beck, sâu a sărăcuţului general-ministru
pâtă suporta şi acâstă grea lovitură asupra Majestăţii Sale şi i-a dat pe Luccheni are şi complicî. Un mari­ Wlassics din Budapeşta?
a sorţii, aflând acum mângâiere şi din dos o lovitură tare. împărătâsa nar spune, că Vineri a văflut cum Căci beliducele militar cunoscea bine
încuragiare pentru împlinirea mari­ a căcjut imediat, însă cu ajutorul trei inşi urmau din depărtare Majes­ şi ţâră şi teren, şi avea un plan hotărît şi
lor sale datorinţe de domnitor în unei dame din suita sa şi a câtorva tăţii Sale, care a făcut mai multe onest în operaţiunile sale, pănă când bietul
credinţa poporelor sale. trecători, s’a ridicat eră şi a putut ţ cumpărături în diferite prăvălii din Wlassics se afla într’o ţâră cu totul străină
să mârgă pănă pe bordul vaporului.' oraş. Asasinul va fi judecat după co vederii ochilor săi, apoi neorientat şi fără