Page 6 - 1898-09

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 191—1893

Rivage, el o urmări pănă la comiterea cri­ durerea începu să-l stăpânâscă. A căpătat târea crimă. De asemenea Papa a trimis german Biilow, ministrul preşed. şi
mei descrisă mai sus. sgârciurl din plâns, care l’a ţinut o oră monarchului o telegramă de condolenţă. de esterne Sturdza, cancelarul german
La interogatoriu Luccheni a declarat întrâgă. El pomenia mereu pe împărătâsa Consiliul federal din Elveţia condo- Hohenlohe, marchisul Yisconti Ve-
comisarului de poliţie Aubert, că din Maiu şi se părea estrem desperat. Cei din jurul lâză printr’o depeşă în care îşi esprimă in- nosta, ministru de esterne frances
începând a lucrat în Lausanne şi a venit monarchului fură cuprinşi de sinistre pre­ dignaţiunea asupra fiorosului atentat, căruia Delcassâ şi alţii.
la Geneva, fiind-că credea să afle aici pe simţiri şi chiămară medicul de- curte la a căcfiit jertfă împărătâsa, pe ospitalul pă­
Triest, 12 Septemvre. Eri sera
prinţul de Orleans, însă nu l’a aflat. S’a Schonbrunn, pe care însă monarchul nu l’a mânt al Elveţiei, unde împărătâsa căuta
a fost o demonstraţie sgomotbsă
dus după el in Evjen, dâr Dicî acolo nu lâ;at să stea lângă el şi peste nopte. Du­ adese-orl alinarea suferinţelor sale.
contra Italienilor de aici. Manifes­
l’a aflat. Reîntors la Geneva a înţeles, că minecă diminâţa monarchul, după o nopte Guvernul militar din Geneva a dat o
tanţii strigau mereu: „Piară, Italia!
aici se află împărătâsa Elisabeta, pe care petrecută mai mult în veghere, a cjis: proclamaţie eătrâ cetăţeni, în care cjice, că
Piară Italienii!“ Ei au pătruns prin
pas de pas a urmărit’o. — Mă simt binişor; mă tem însă, că drept espresiune a simpatiei nutrite faţă de
cafenele şi au ruinat obiecte. Ita­
Luccheni a mai declarat între altele reacţiunea va urma mai târcţiu. — Apoi pri­ Austro-Ungaria, să se adune cu toţii pe
lienii găsiţi prin cafenele au fost
cu mult cinism: vind câte-va minute în aer, esclamâ: piaţa Alpilor şi dimpreună cu autorităţile
insultaţi. Italienii au răspuns prin
— Sper, că impirătesa a murit şi că — Aşa-dtir nici de acesta lovitură nu să facă o retragere pe dinaintea represen- aruncături de scaune asupra demons­
lovitura mea n’a greşit ţinta. m’a cruţat stirtea. Acâsta a fost cea mai grea tantului Austro-Ungariei. tranţilor. O grupă de turburători au
Luccheni a luat parte şi la congresul lovitură! spart lampele de pe Piazza Grande
anarchiştilor din Ziirich, în care 7 anar- JPregătiri de îmormentare.
Monarchul n’a părăsit Schonbrun-ul şi Corso, precum şi ferestrile dela
chiştl au fost designaţi ţîntre cari şi el) După cum am anunţat şi erl, din dis-
nici Sâmbătă, nici Duminecă. redacţia lui „Piccolo".
pentru a ucide pe un domnitor. posiţiile de pănă acum reiese, că rămăşi­
Din Milnchen se telegrafâză: Cea din- Laibach, 12 Septemvre. Popora-
ţele pământesc! ale împărătesei-regine vor
Esaminarea cadavrului. tâiîi seife despre înfricoşata întâmplare, a ţiunea oraşului a demonstrat contra
fi aduse la Viena în 15 1. c. Vineri în 16
Majestatea Sa monarchul a dat voie, primit’o ducele de Coburg în hotel Belle- vor fi aşecjate pe catafalc, âr Sâmbătă la muncitorilor italieni. Vreo 1000 de
Vue. Acesta a împărtăşit scirea prinţesei de Germani au luat la g6nă pe 100 de
ca să se. facă o esaminare a cadavrului îm­ 17 1. c. va fi îmormâhtarea.
cortină a României Maria, fiicei sale, care muncitori italieni, şi pe mulţi din
părătesei, ceea-ce s’a şi întâmplat în 11 Deja a plecat la Geneva un tren se­
locuia în Bayerischen Hofif. Principesa Ro­ aceştia i-au bătut sângeros. Demon­
1. c. S’a constatat, că mdrtea a fost cau- parat de curte, care să aducă cadavrul. La
mâniei a plecat îndată îmbrăcată în negru stranţii au pătruns apoi în hotele şi
sată de o rană treiunghiulară, care a pro­ conductul mortuar din Geneva pănă la
dus emoragie internă. Arma ucigaşului a la prinţesa Gisela, care a fost chiămată Viena vor lua parte: supremul măestru de pe Italienii aflaţi acolo i-au insultat
pătruns la adâncime de 8.5 cm. şi a stră­ dela lacul Starnberg fără să fi cunoscut în­ curte al împărătesei, contele Bellegarde, şi bătut.
tregul adevăr despre mortea mamei sale. Geneva, 12 Septemvre. „Jour­
puns inima. Constatarea acâsta a pus în contesa Harrach, contesa Maria Festetics
mirare pe medici, că împărătâsa a avut D o l i u l . de Tolna, damă de curte, doi camerarl, nal de Geneve" anunţă, că arma
încă atâta forţă, ca să facă 60—80 paşi. două dame dela palat şi doi funcţionari de ucigaşului a fost aflată pe coridorul
Majestatea Sa monarchul a ordonat
Consiliul medical a mai constatat, că Maj. curte. Dela frontiera austriacă şi pănă la unei case din piaţa Alpilor. Urme
un doliu de şâse luni. Două luni de doliu
Sa n’a suferit prea mari dureri. Espresiu- Viena, conductul va fi primit la fiă-care de sânge nu erau pe ea. Vârful îi
forte mare, două luni de doliu mai mare este rupt. Procurorul n’a crecjut la
nea feţei nu i-s’a schimbat aprope de loc. gară cu sunete de clopote. Cosciugul va
şi două luni de doliu mai mic. început, că a-asinul a comis crima
Cadavrul împărătesei a fost îmbălsă­ sosi la Viena în 15 Sept. sâra în gara de
mat şi corpul a fost depus într’un cosciug Decoraţiunile de doliu în Viena de­ Nord. De aici, pe lângă ritualul tradiţio­ cu acăstă unăltă Luccheni însă a
vin din ce în ce mai numărâse la tote ca­ declarat de repeţite-orî, că cu ea a
de plumb. nal, el va fi dus pe un car tras de 8 cai
Medicii au mai fotografat rana împă­ sele. Drapelele tuturor misiunilor străine în Burg.' Cu ocasia acâsta se va desfăşura străpuns victima. El a mai c^is, că
au fost puse în doliu. a făcut împunsătura din sus în jos,
rătesei, însă s’au. angajat, că vor da clişeul în totă strălucirea ceremonialul obicinuit
procurorului general, care-1 va distruge. In întrâgă monarchia se arată sem­ la curtea spaniolă. Cosciugul închis va fi spre ceea-ce şi-a întrebuinţat totă
Câte-va surori de caritate veghiarâ la cor­ nele adâncei impresiunl durerose, ce a cau- pus pe un catafalc în biserica Burgului, âr puterea. Toţi se miră, cum de nu
pul împărătesei. sat tragicul sfârşit al împărătesei, precum Vineri şi Sâmbătă va fi espus la vederea se află urme de sânge pe pila uci­
şi participarea întregei poporaţiunî la du publicului. gaşe. Luccheni a spus, că a cumpă­
Vestea asasinării. rat acăstă unăltă dela un fabricant
rerea Suveranului atât de crunt lovit. In
J
Majestatea Sa monarchul se pregătea tâte oraşele de pe teritoriul monarchiei Scirile mai none. din Laussane.
a merge la manevrele din Leudschau, când stâguri de doliu vestesc jalea şi durerea, Geneva, 12 Septemvre Fotogra­
apare de-odată Sâmbătă la 5 ore în caste­ ce a cuprins împărăţia. Viena, 12 Septemvre. La înmor­ filor nu li-s’a dat voie să ia foto­
lul din Schonbrunn contele Paar. îndată mântare vor fi de faţă toţi membrii grafii de pe faţa împărătesei. Medi­
Cele două camere ungare au ţinut la
după el merse contele Goluchoivshi însoţit familiei imperiale, 78 la numer. Aici cul Dr. Golay a constatat, că arma
11 1. c. şedinţe de doliu. Preşedinţii lor au
de măestrul suprem al curţii, prinţul Liech- nu se scie nimic positiv despre par­ ucigaşului a pătruns pe la costa a
ţinut discursuri, esprimând adânca durere
tenstein. Ei, în mod cât se pote de eruţă- ticiparea vre-unui domnitor strein la patra cu atâta putere, încât osul
a ţării. Camerele au decis să suspendeze
tor, aduseră la cunoscinţa monarchului te­ înmormântare. Trenul de curte a căstei s’a rupt. Arma a străpuns ini­
şedinţele pănă la a treia fii după înmormân­
ribila scire. Monarchul a rămas sguduit plecat erl sera la Geneva, ca se ma din sus în jos. Mortea s’a întâm­
tare şi de a-şl esprima durerea lor într’o
adânc şi într’atât îl înfrânse scirea, încât a aducă cadavrul împerătesei-regine. plat în momentul când sângele s’a
lege; apoi de-a lua parte la îmormentare
trebuit să şâdă. După-ce s’a recules niţel, Ac}î au început a fi decorată cu do­ vărsat în camera stângă a inimii.
şi de-a purta un doliu de 80 de cjile.
a cjis : — Intr’adevăr e neesplieabil, cum liu biserica Capucinilor. Intrega Dăcă Luccheni n’ar fi tras arma
au putut ucide pe acesta femeiă, care în Condolenţele străinătăţii. biserică va fi îmbrăcată în negru. din inima victimei, ea ar fi trăit
viaţa ei n’a supărat pe nimeni şi numai Cosciugul împărătesei va fi al 127-lea încă câte-va ore.
Din tote capitalele Europei sosesc
bine a făcut tot-dâuna. în rând.
scirl despre impresia adâncă, ce a produs
După alte soiri, monarchul a primit atentatul dela Geneva. Domnitorii şi gu­ Viena, 12 Septemvre. Corpul di­
scirea asasinării dela contesa Sztaray prin vernele tuturor statelor au adresat depeşî plomaţilor acreditaţi pe lângă curtea Din N ă s e u d .
următorea depeşă: „Contra Majestăţii Sale de condolenţe la Viena. Regele Carol al împerătescă, şi-a esprimat în personă Năseud, 10 Septemvre n.
împărătesei, atentat. Majestatea Sa rănită". României a trimis la Geneva o depeşă de condolenţele la minieteriul de es- Domnule Redactor! V’am promis unele
La început, după primirea scirei, condolenţă. Sultanul a trimis la Viena un terne, şi contele Golucbowski a pri­ amănunte despre alegerea suplementarâ de
Majestatea Sa a întâmpinat teribila catas­ adjutant, însărcinat să presinte monarchu­ mit se le comunice monarchului. erl. Sciţi, câ fiind numit profesor de limba
trofă cu multă stăpânire de sine; mai târ- lui Francisc Iosif condolenţele Sale- şi să-i Şi-au mai esprimat condolenţele: română la universitatea din Pesta, d-1 Cio­
diu însă energia sufletului său i-s’a frânt şi arate cât de adânc este atins de îngrozi- secretarul dela ministerul de esterne can şi-a depus mandatul de deputat, care

FOILETONUL „GAZ. TRANS." sul de „haiduc". „Jonii" devin haiducii fică sâu mai bine cfi s 0 confundă cu în­ Dâcă codru fruncja-şl lasă,
naţionali ai Românilor din sudul Dunării. săşi venirea Românilor la Braşov? In esenţa Plâcă voinioii p’acasă
2
Altă parte din Românii înfrânţi sunt lor „Junii" sunt o instituţiune militară; La copii şi la nevastă, (bis) )
împinşi peste Dunăre. Unul din aceste tri­ sunt o „cumpaniă" de tineri voinici, dintre In adevăr bine ’şl cântă cântecul „Ju­
Câte-va reflexium buri, un căptan cu „jonii* săi, descalecă în cari fiă-care portă, ca atare, numele de nele" nostru de afil:
asupra originei Românilor braşoveni. Braşov, unde se angajâzâ ca meşterl-zidarl „june", âr în fruntea lor stă vătaful, âr pe „Armele mi au ruginit
la edificarea „biserieei negre", căci se scie, lângă el armaşul mare şi armaşul mic. De când nu le-ai coperit!"
De
că în Peninsula balcanică, precum ocupa- Mai ’nainte vreme tote escursiunile şi pro­
N i c o l a e S u l i c ă . Le-au ruginit armele „Junilor" braşo­
ţiunea militară, aşa şi meseriile au fost cesiunile lor şi-le făceau înarmaţi, âr Saşii
— Urmare. — 1 de frica lor închideau porţile oraşului, să veni, căci descălecând la finea vâcului al
exclusiv în mânile Românilor ). Prin per­ patru-spre-fiecelea în Braşov, într’un loc
In decursul evului mediu exclusivul misiunea magistratului apoi, tribul, care ve­ nu străbată cum-va prin el. E cântec hai­ sigur şi paclnip, viaţa lor înarmată militară
element râsboinic în Peninsula balcanică nise la Braşov, se stabilesce pentru tot- ducesc cântecul ce-1 cântă ei pănă în cjiua n’a mai avut nici un sens. „Junii" nomacjl
au fost Românii. Posiţiunea lor a fost cu dâuna aici, âr locul unde au descălecat, de afil: de mai n’ainte se stabilesc şi devin nisce
a
totul eseepţională, şi chiar şi sub Turci se numesce pănă în cjiua de acjl „câtun Foiă verde salbă mole! isteţi „negustori", cunoscuţi cu „braşâvele"
a
şi-au păstrat administraţiuuea lor republi­ (pronunţat şi cutun ). Şi bine să se în­ Colea ’n săptămâna mare lor în tâte părţile lumii comerciale. A dis­
n
cană, dimpreună cu obiceiul strămoşesc, de semneze, că cuvântul de „cătun" aseme­ Colţu ierbii cresce tare, părut viaţa militară a „Junilor"; ei au în­
a fi cu toţii „yloni" (soldaţi) în frunte cu nea s’a păstrat în graiul Românilor braşo­ Codru ’nfruncjesce pe pole. cetat de a mai fi „juni" (soldaţi, haiduci);
un şef de trib. veni cu totul isolat, ca numire topografică,
Foiă verde mărăcine! dispărând instituţiunea „Junilor" în forma
Urmâză nefericita luptă dela Oosova, încolo a dispărut. Avem aşa-dâră acelaşi Infruncjesce codre bine, şi caracterul lor original, a trebuit să se
a
unde armatele aliate ale Românilor, Bul­ cas linquistic, ca şi cu cuvântul june . uite şi sensul cuvântului „june". O remi­
r
Căz ca mâne întru ’n tine
u
garilor şi Sârbilor sunt cu desâvîrşire ni­ Ei bine, ce sunt aceşti „Jum braşo­
Cu mulţi voinicei ca mine. niscenţă a acestei vechi organisaţiunl mili­
micite. O parte din Români să retrag la veni, a căror origine tradiţiunea o identi- tare a Românilor braşoveni avem în obi­
munţi, în fortăreţele lor inpenetrabile, unde Mai slobode-ţî umbrele ceiul „Junilor" de adl. Instituţiunea s’a
îşi continuă şi mai departe traiul lor inde­ ') Cele mai monumentale zidiri ale Să-mî acoperi armele: păstrat, însă schimbându-se împrejurările,
Peninsulei balcanice sunt operele zidarilor Armele mi-au ruginit
pendent; prin organisaţiunea lor militară, s’a schimbat şi caracterul ei. Vechia insti­
români. Vestitul pod dela Arta, a cărui le­ De când nu le-ai coperit.
devin de aci înainte singurul scut al celor tuţiune politică militară s’a transformat în
gendă e identică cu legenda zidirii mănăs­
asupriţi; numele de „june", care mai ’na- tirii de Argeş prin meşterul Manole, ase­ Până codru frunfia-şl ţine, (bis)
inte indica pe „soldat", acum trece în sen­ menea a eşit din mânile zidarilor Români. Toţi voinicii trăesc bine. (bis) 2 ) G. Pitiş op. cit. pg. 6.