Page 10 - 1898-09
P. 10

Pagina 2.                                                              GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                Nr. 192 -1898.

                            Asasinul Luccheni.               nătate.  In  mausoleul  acesta  se  află  şi  ne­-  domnitor  şi  rege  adânc  lovit,  precum  şi   elector,  fiind-că  este  aderent  al  partidului
                                                             fericitul  Maximilian,  fratele  monarchului  i faţă cu întrâga casă domnitore.            naţional român.
                     Geneva,  12  Septemvre.  Cinismul  lui
                                                             nostru.                                            „Acâstă  espresiune  a  condolenţei,  pe      Indignaţiunea  populaţiunii  este  nedes-
               Luccheni  e  indescriptibil.  In  înehisore  el
                                                                                                        j.  lângă  un  estras  al  procesului  verbal,  să  se
                                                                  Renumitul  mausoleu  a  fost  înfiinţat                                               criptibilă.
               cântă  mereu,  şi  mereu  accentuâză,  că  nu-şî                                            comunice  d-lui  fişpan  al  Braşovului  Mihai.
                                                             de  Ana  de  Tirol,  care  l’a  predat  în  grija                                                Procedând  apoi  volnicul  comisar  la  ale­
               regretă  fapta,  ci  e  fericit,  că  a  putut  s’o                                      1   Maurei-  de  îîrmos,  camerar  c.  şi  r.,  cu  ru-
                                                             Capucinilor.  Ana  de  Tirol  însă  n’a  trăit  să                                         gere,  a  respins  simplamente  pe  toţi  alegă­
               sevârşâscă.  Asasinul  vorbesce  bine  fran-                                             *  garea,  ca  la  timpul  potrivit  să  binevoâscâ   torii,  cari  îi  păreau  suspecţi,  şi  luâ  voturile
                                                             vadă  sfîrşitul  clădirii,  ci  după  înfiinţarea  i  a-o  aduce  la  cunoscinţa  locului  prea-
               ţuzesce.  E  de  construcţie  robust,  cap  mare,                                                                                        numai  dela  âmenii  săi  siguri.  Er  când  a
                                                             fondaţiunei  menite  pentru  mausoleu,  a  murit  3 înalt .
                                                                                                              44
               ochi  cutezători.  Când  procurorul  i-a  arătat                                                                                         ajuns  să  aibă  maioritate  pentru  lista  sa,  a
                                                             la  1619.  Construirea  s’a  început  sub  Fer­                                            declarat  alegerea  încheiată,  deşi  lumea  nă­
               pila ucigătore, el a dis:
                                                             dinand  II.  la  1622;  ea  a  durat  9  ani  şi  la                                       vălea  spre  localul  de  alegere,  nefiind  încă
                     —  „Vedi  bine,  că  asta  am  înfipt’o                                                    „In  Transilvania*.  Sub  acest  titlu   orele  3  şi  conform  anunţului  de  abia  atunci
                                                             1633  a  fost  aşedat  în  ea,  ca  cel  dintâiu,
               în  împărătâsa.  Mi-am  ales  unâlta  acâsta,                                               diarul parisian „ Journal des Ddbats“ publică   avea să se îucâpă actul alegerii.
                                                             regele Matia.                                în  numărul  său  de  Miercuri,  31  August,  un
               fiind-că  e  cea  mai  periculosâ  şi  mai  sigură                                                                                             Şi pentru ce tote aceste?
                                                                  Morţii  împărătesei  şi  regescl  sunt  de­  articul,  din  care  estragem  următorul  pa­
               armă.  Mi-am  pregătit’o  numai  spre  acest                                                                                                   Districtul  Sucâva  aparţine  celor  mai
                                                             puşi  în  acâsta  criptă  după  un  ritual  rămas   sagiu :
               scop. u                                                                                                                                  organisate  districte  ale  partidului  naţional,
                                                             din  vechime.  In  ora  îmormentărei  călugării    ^...  Dâr,  părăsind  Braşovul,  voiii  să  şi  între  împregiurărl  normale  este  reuşita
                     Geneva,  12  Septemvre.  Deşi  Luocheni
                                                             merg  în  corpore  la  Burg  pănă  la  biserica   salut  acolo  un  cjiar  român  şi  adevărat  ro­  candidatului  partidului  nostru  pe  deplin
               era  un  simplu  muncitor,  el  totuşi  sciea
                                                             Augustinilor.  Aici  cu  luminări  aprinse  în   mân,  „  Gazeta  Transilvaniei ,  acest  decan  a   asigurată.
                                                                                                                                     44
               multe  şi  punea  mare  preţ  pe  esteriorul  său.
                                                             mână  se  pun  în  fruntea  conductului.  După-   pressei  neo-latine  din  Ardeal  —  o  ţâră,   Dâr  d-1  Duzinkiewicz  încă  îşi  are
               El  nu  suferia  băuturi  spirtuose  şi  îndată                                                                                          candidatul  său  pentru  acest  district,  pe  ar-
                                                             ce  ajung  la  biserica  lor,  aşâtjă  cosciugul  pe   unde  eserciţiul  profesiunei  nostre  (de  cjm-
               ce  bea  ceva,  era  guraliv,  cânta  cântece   catafalc  şi-l  învălue  cu  catifea  nâgră  gar­                                        chimandritul  de  tristă  figură  Ciuntuleac  şi
               anarchiste,  pe  cari  le  purta  cu  sine.  Eetele                                        riştl)  este  mai  puţin  agreabil,  ca  la  Paris   voiesce să-l scotă deputat cu orî-ce preţ.
                                                             nisită  cu  aur.  După-ce  metropolitul  a  sfinţit   şi  la  Bucurescî.  Aici  cei  ce  se  plâng  sunt
               de  pe  stradă  îl  numiau  :  Neapohtanul.  Pe                                                                                               Acâsta  însă  nu  se  pote  altfel,  decât,
                                                             osămintele  şi  după-ce  s’au  făcut  şi  celelalte   osândiţi...“                         dâcă  li-se  răpesce  alegătorilor  dreptul  de
               timpul  turburărilor  din  Milan,  era  forte
                                                             rituale  bisericescl,  ei  duc,  la  lumina  făclii­                                       alegere  şi  căpitanul  nominâză  după  plac
               agitat.                                                                                                                                  electorii, unelte orbe în mâna sa.
                                                             lor,  cosciugul  în  criptă,  unde  îl  mai  des­
                     Geneva,  12  Septemvre.  In  cercurile   chid  odată.  Măestrul  suprem  de  curte  în-     Violenţele dela Suceava.                    Şi  resultatul  acestor  procedări?  Re­
               jurisconsulţilor  de  aici  se  crede,  că  crima   trâbă  apoi  pe  guardian:  într’adevăr  acesta                                      volta  sufletâscă  a  tuturor  omenilor  de  bine
               lui  Luccheni  nu  este  numai  o  afacere  a   e  cel  mort,  pe  care  l’au  adus  aici?  Guar-   Sub  titlul  de  mai  sus,  cjiarul  naţional  din  district!  După  cum  ni-se  anunţă,  nu­
                                                                                                                         44
               cantonului  din  Geneva,  ci  este  causa  co­  dianul  răspunde  cu  da!  şi  marele  măestru   român  „Patria   din  Cernăuţi  a  publicat   mai  cu  mare  greu  au  putut  bărbaţii  noştri
                                                                                                                                                        de  încredere  linişti  poporul  cu  asigurări,  că
               mună  a  Elveţiei  întregi.  In  urma  acâsta   închide  ârăşî  cosciugul,  dă  cheia  guardia-   Duminecă,  în  30  August,  un  articul  plin   făcându  se  demersuri  pe  lângă  presidentul
               Luccheni pote fi pedepsit chiar şi eu mârte.  nului;  el  face  jurământ,  că  va  părji  mortul   de  indignare,  din  causa  violenţelor,  ce  s’au   ţării  şi  ministrul-president  la  Viena,  se  va
                                                                                                          comis  la  alegerile  de  electori  în  districtul  pune  capăt  acestor  volnicii  şi  se  va  da  sa­
                                                             ce i s’a încredinţat.
                            Pumnalul italian.                                                             Suceava.  Pagina,  pe  care  a  fost  tipărit  tisfacţie  complectă  poporului  greu  ofensat
                                                                  în  cripta  acâsta  este  îmormântat  şi
                    Vorbind  despre  atentatul  în  contra   moştenitorul  de  tron  Rudolf,  ca  al  113  în   acest  articul  şi  raporturile  din  diferite  co­  în cele mai intime sentimente ale sale.
                                                                                                                                                                                 14
                                                    44
               împărătesei  Austriei,  diarul  „Mattîno   din   rând.  De  atunci  numărul  celor  îmormentaţi   mune,  a  fost  însă  confiscată  de  guvernul   După  acâsta  „Patria   recomandă  Ro­
               Roma 'scrie:                                  s’a  sporit  cu  13.  Sâmbătă  se  va  îmormânta   Bucovinei  pe  basa  §-lui  300  cod.  pen.  (agi­  mânilor  să  nu-şl  pârdă  cumpătul,  ci  să  arate
                                                                                                          taţia în contra autorităţilor publice).       tote  abusurile  telegrafic  la  guvernul  din
                    Mai  bine  să  fi  născut  ca  Samoied,  de­  împărătâsa-regină, ca a 127 în rând.
                                                                                                                Etă  ce  s’a  scris  asupra  violenţelor   Cernăuţi  şi  din  Viena,  protestând  contra
               cât  ca  Italian,  ca  să  trebue  să  privesc!  ne­                                                                                                                  u
                                                                                                          câtor-va  funcţionari  în  articulul  confiscat   violenţelor  revoltătâre.  „Dâcă   —dice  „Pa­
               putincios  la  desolarea  şi  descompunerea                                                                                                 14
                                                                  Consistoriul ardiidiecesau              al „Patriei :                                 tria —guvernul  doresce  linişte  la  Suceava,
                                                                                                                    14
               propriului  popor,  odată  atât  de  glorios.  In
                                                             din  Sihiill  a  adresat  o  circulară  cătră  tote                                        apoi  trebue  se  depărteze  pe  timpul  alegerilor
               cei  din  urmă  patru  ani  a  fost  nimicită  vieţa                                             Lupta  funcţionarilor  contra  nostră  a
                                                             oficiile  protopresbiterale  şi  parochiale  din   isbucnit  la  Suceava;  trebue  să  batem  clo­  atât  pe  căpitanul  Duzinlciewicz,  cât  şi  pe
               a  patru  âmenî  nobili,  nevinovaţi,  prin  pum­
                                                             archidiecesă,  în  care  aducând  la  cunoscinţa  potul  într’o  dungă,  să  dăm  alarm,  ca  toţi  comisarul  Zierhoffer  din  district,  căci  simpla
               nale  italicnescl.  Nu  ne  mai  este  ertat  a  dice,
                                                             clerului  şi  a  poporului  soirea  despre  tre­  cei  despoiaţi  de  drepturile  lor  constituţio­  presenţă  a  acestor  răpitori  de  drepturi
               că  anarchiştii  nu  au  patrie.  Să  ne  plecăm                                           nale  să  se  întrunâscă  şi  să  protesteze  în
                                                             cerea  din  viâţă  a  Maiestăţii  Sale  împără-                                            transpune  poporaţiunea  într’o  agitaţiune,
               dinaintea  crudei  sorţi.  Sângele  vărsat  cade                                           faţa  lumei  şi  a  lui  Dumnecjeu  contra                                       44
                                                            tesei-regine,  dispune:  1)  ca  după  primirea                                             ale cărei consecenţe vor fi de tot grave .
               asupra  nostră.  Trebue  să  admitem,  că  Cas-                                            violenţelor  ne  mai  pomenite  ce  se  să­
                                                             circularului  să  se  tragă  clopotele  la  tote   vârşesc.                                     Articulul,  după-ce  mai  arată,  că  au
               serio,  Angiolitto,  Luccheni  sunt  productul  de­
                                                             bisericele  din  archidiecesă  trei  dile  una     Cele  ce  ni-se  comunică  din  districtul   trecut  acele  vremuri,  când  paşalele  puteau
              cadenţei  nostre  etice.  De  aceea  nu  este
                                                             după  alta,  diminâţa  şi  la  amiadî,  âr  pe  edi­  Sucevei,  sunt  lucruri  simplamente  revoltă­  face  sub  masca  constituţionalismului  şi  în
              nejustificat,  ca  ruşinea  faptei  lor  scelerate
                                                            ficiile  publice:  biserici,  şcole,  case  paro­  tore,  cari  fac  concurenţă  şi  celor  mai  fai-  numele  poporului  ce  le  tăia  capul,  protes-
              să  cadă  asupră-ne'  şi  să  pună  stigma  pe                                              mose abusurl electorale din Galiţia.
                                                            chiale  şi  alte  institute  bisericescl  să  se  ar­                                       tâză  încă-odată  sărbătoresce  în  contra  vio­
              frunţile  nostre.  Nu  calumniăm  patria  nâs-                                                    Duzinkiewicz  revoltă  cu  ajutorul  lui
                                                             boreze  stindarde  negre.  2)  In  cjiua  înmor-                                           lenţelor  şi  cere  să  se  facă  dreptate  şi  să
              tră  ;  este  prea  adevărat,  că  poporul  nostru                                          Zierhofîer  pe  toţi  omenii  de  bine  din  dis­
                                                            raentărei  să  nu  se  ţină  prelegeri  în  şcole.                                          se dea satisfacţie ordinei de drept jignite.
              în  lupta  sa  desperată  pentru  esistenţă  ce-                                            trict,  violentâză  consciinţa  pacinicilor  lo­
                                                             3)  In  Sâmbăta,  ce  va  urma  după  cliua  în-   cuitori  şi  provocă  o  nemulţumire  şi  ură,   Acesta  este  articolul,  care  a  turburat
              dâză  tuturor  imboldurilor  rele,  de  care  este
                                                            mormântărei,  să  se  celebreze  în  fiă-care  bi­  care  prea  uşor  pote  isbucni  în  acte  dic­  aşa  de  mult  organele  guvernului  bucovi­
              capabilă  natura  omenâscă.  Compatrioţii  noş­
                                                            serică  parastas  solemn  pentru  sufletul  ră   tate  mai  mult  de  desperaţiune,  decât  de   nean,  încât  s’au  decis  să-l  confisce.  Cum
              tri  plâcă  în  fiă-care  an  în  străinătate,  flă-                                        raţiune.
                                                            posatei,  la  care  parastas  să  fiă  invitate  şi                                        vor  putâ  însă  confisca  şi  indignarea  justă
              mândesc,  orbiţi  sufletesce,  neobiclnuiţl  şi
                                                            autorităţile  locale  şi  la  care  să  asiste,  sub   Părul  ţi-se  ridică  măciucă,  când  afli   a poporului pentru fărădelegile săvîrşite?
              necapabill  de-a  se  încrede  în  propria  lor                                             în  ce  mod  năsdrăvan  a  răpit  comisarul
                                                            conducerea  corpului  didactic,  şi  tinerimea
              putere  şi  de-a  se  folosi  de  ea  cinstit.  Intre                                       Zierhoffer,  la  porunca  lui  Duzinkiewicz,  ale­
                                                            şcolară,  care  pentru  întrâgă  diua  aceea  va
               ei  anarchia  recrutâză  uşor  şi  sigur  instru­                                          gătorilor  dreptul  lor  constituţional,  care
                                                            fi absolvată dela orele de instrucţiune.      formâză basa vieţii de stat.                     Ungurii şi mortea împerătesei-
              mentele  lor  asasine.  ErI  au  jelit  Francia  şi
                                                                                 *
              Spania,  astăcjl  a  venit  rândul  la  Austria,  o                                              Listele  de  alegători  au  sosit  în  co­                regine.
              ţâră  credincios  aliată  cu  noi,  şi  vina  pen­  Măsuri  de-asemenea  natură  s’au  luat  mune  de  abia  în  diua  alegerii,  sâu  cel  mult
                                                                                                               ua
              tru  acâstă  jale  o  portă  ârăşî  un  conaţional   şi  din  partea  celorlalte  autorităţi  biseri­  în  c[i   premergătâre,  aşa  încât  nimeni  nu   Din  incidentul  asasinării  împărătesei-
                                                                                                          a  pututsă  le  vadă  la  timp,  ca  să  reclameze
              al  nostru.  Când  vom  simţi  pe  deplin  răs­  cesc!  ale  nostre.  La  Arad  P.  S.  Sa  părin­  contra eventualelor lipsuri sâu greşeli.  regine  pressa  maghiară,  fără  deosebire  de
              punderea  pentru  acâstă  înrăutăţire?  Când  ne   tele  episcop  Meţian  a  dat  numai  decât  o   Listele  aceste  sunt  de  tot  defectuâse,   colorit  politic,  a  dat  espresie  durerii  şi  ja-
              vom  convinge  odată,  că  nu  putem  aspira   circulară  prin  care  a  dispus,  ca  în  diua   fiind  cu  intenţiune  şterşl  din  listă  fruntaşi,   lei  adânci,  ce  a  cuprins  naţia  maghiară
              de-a  ne  distinge  altfel,  decât  prin  rangul,   înmormântărei  să  se  celebreze  parastas  în  cari  totdâuna  au  fost  alegători,  şi  strecuraţi  pentru  care,  ce-i  drept,  Suverana  monar-
               ce  ni-1  dă  pumnalul,  dâcă  nu  vom  salva   tote bisericile din diecesă.               în  listă  individl,  cari  n’au  şi  nu  pot  avâ  chiei  habsburgice  a  făcut  atât  de  mult.
                                                                                                          drept de alegători.
              poporul  nostru  cu  încordarea  celor  din  ur­                                                                                         Spre  ilustrare,  estragem  aici  câte-va  pa-
                                                                                                               Aceste  liste  s’au  compilat  anume  ast­
              mă  puteri  din  starea  crassei  nesciinţe  şi  a                                                                                       sage din articulii foilor din Peşta:
                                                              Condolenţa oraşului Braşov.                 fel,  ca  în  ele  să  se  afle  tote  creaturile  că­
                                                                                                                                                                              44
               decadenţei morale?                                                                         pitanului,  âr  membri  distinşi  ai  comunelor,   „Bndapesti  Naplo   scrie:  „Ea  ni-a  fost
                                                                  In  şedinţa  de  alaltăerl  a  representan-  partisanii  partidului  naţional,  să  fiă  în  nu­  speranţa  dulce,  strălucitore  încredinţare.  Ea
                             îmormentarea.
                                                            ţei  comunale  a  Braşovului,  după  cum  am  măr cât se pote de mic.                      a  redat  acestei  patrii  credinţa,  ea  a  rupt
                     Viena,  12  Septemvre.  îmormentarea   amintit,  locţiitorul  de  primar,  d-nul  Oscar   In  comuna  Pătrăuţî  a  şters  căpitanul  cătuşile  naţiunei.  Acea  nopte  nâgră  şi  rece
              împărătesei  regine  se  va  face  Sâmbătă.  Pe   Alesms,  după  o  mişcătore  vorbire  a  făcut   din  listă  chiar  şi  pe  membrii  consiliului   în  care  pluteau  stelele  reieşea  a  împrăs-
              Sâmbătă  înainte  de  amiacll  se  aştâptă  aici   propunerea,  ca  representanţa  să  esprime   comunal,  încât  d.  e.  când  a  venit  să  vo­  ciat’o  prin  strălucirea  luminei  sale  ...  Opera
                                                                                                          teze  primul  jurat  comunal,  i  s’a  răspuns
              împăratul  "Wilhelm  al  Germaniei.  Este  aş­  pe  cale  protocolară  condolenţa,  ce  popora-   scurt  şi  precis:  N’ai  ce  căuta  aici,  nu  eşti   puternică  a  mânei  ei  gingaşe  este  Ungaria
              teptat şi regele Saxoniei.                    ţiunea  acestui  oraş  o  simte  faţă  de  Maies­  alegător.                               reînoită...  Ea  a  redat  pe  rege  naţiunei,  ea
                    Bucurescî,  12  Septemvre.  E  vorba  ca   tatea  Sa  şi  casa  domnitore  din  incidentul   Comisarul  Zierhoffer  face  calea  sa  ofi-  a  redat  naţiunea  regelui.  Şiceea-ce  am  de­
              Principele  moştenitor  Ferdinand  să  plece   sceleratului  atentat,  căruia  a  căc^ut  jertfă  cidsâ  de  alegere  prin  district,  însoţit  de  venit  sub  influenţa  păcei  ce  ni-a  câştigat
              la  Viena,  ca  să  represiute  Curtea  română   împărătâsa-regină,  âr  fişpanul  comitatului   sergentul  de  jandarmi  din  Soloneştî,  care   ea,  este  tot  întruparea  visului  sufletului  său
                                                                                                          fără  genă  bruschâză  aderenţii  partidului  şi
              la  îmormentarea  împărătesei  Elisabeta.  Dis-   să  fiă  rugat  a  aduce  acâstă  espresiuue  a   ridică  cu  forţa  omenii  din  sat,  aducându-i   profetic...  Vai  nouă,  că  a  amuţit  pe  veci
              posiţiunl  definitive  nu  s’au  luat  pănă  acum.   condolenţei  la  cunoscinţa  locurilor  prea-   să voteze pentru lista lui Zierhoffer.  acest cuvânt sacru ! u
                                                                                                                                                                          44
              Se  crede  însă,  că  principele  va  pleca  Joi   înalte.  Etă  textul  propunerei,  care  a  fost   O  terâre  ne  mai  pomenită  a  cuprins   „Magyarorszâg   :  „Nu  este  mai  mult
              cu  un  tren  special  însoţit  de  d-nii  Emil   primită  şi  ascultată  de  membrii  represen-  comunele.                              aceea,  cătră  care  poporul  maghiar  în  dile
              Ghica,  general  Vlădescu  şi  maiorul  Deme-   tanţei stând în piciore:                         Alegerile  s’au  început  pretutindeni  cu  de  mari  crise  şi  în  timpuri  de  tristeţă  şi
              trescu.                                             „Adânc  pătrunsă  de  trista  scire,  că  1  —  2  ore înainte  de  terminul anunţat,  con­  de  întuneric  s’a  rugat,  ca  şi  cătră  ma­
                                    *                       de  toţi  stimata  şi  iubita  nostră  regină  Eli­  duse  fără  drept  de  comisarul  Zierhoffer,   ma  nostră,  cătră  vechia  nostră  patronă.
                                                            sabeta,  sprijinitorea  întotdâuna  gata  de  care  le  încheia  deja  după  20—25  minute,
                    împărătâsa-regină  va  fi  îmormântată                                                                                             S’a  strămutat  dela  noi  aceea,  care  a  înţe-
                                                            jertfă  a  celor  săraci  şi  năcăjiţi  în  10  1.  c.  deşi  nu  dânsul,  ci  primarul  este  chemat  să
              în  biserica  Capucinilor  din  Viena  în  cripta                                                                                         es  bătaia  inimii  naţiunei  prin  groznica  de­
                                                            a  căjut  la  Geneva  victimă  unei  crime  în-  conducă şi să ridice şedinţa.
              imperială.  Cosciugul  va  fi  aşedat  provisor   fiorătore,  şi  adânc  consternată  de  acâstă   La  PărhăuţI  d.  e,  s’a  anunţat  alege­  părtare,  şi  a  durat  pod  peste  acâstă  depăr­
                                                                                                                                                                                  44
              în  antişambra  mausoleului,  de  unde  numai  blăstămăţiă  revoltătore,  precum  şi  pătrunsă  rea  pe  ora  3,  comisarul  Zierhoffer  sosi  în  tare  prin  însa-şl  iubirea  sa .  Er  în  alt  nu­
              mai  târcfiu  va  fi  aşecjat  la  locul  odihnei  de  sentimentele  de  credinţă  neclintită  şi  comună  la  orele  l‘/   şi  fără  amânare  a  tre­  măr:  „A  nostră  a  fost  cât  timp  a  trăit,  a
                                                                                                                            2
              vecînice.  In  mausoleul  acesta  se  află  îmor-   alipire  cătră  iubitul  nostru  rege  şi  cătră  cut  în  casa  comunală,  unde  erau  cu  totul   nâstră  a  fost  inima  şi  sufletul  e i . .   .  Ca  o
                                                            întrâga  familiă  domnitâre,  —  representanţa  vr’o  10—12  omeni  şi  deoparte  trimite  ser­
              mântaţi  aprope  toţi  membrii  familiei  dom-                                                                                           sfântă  legendă  va  trece  dela  tată  la  fiiu
                                                            oraşului  Braşov  îşi  ţine  de  patriotică  da-  gentul  de  jandarmi  cu  birja  după  âmenii
              anitore.  Sunt  11  împăraţi  şi  regi,  15  împă­  torinţă  a  da  espiesiune  condolenţei,  ce  o  săi,  de  altă  parte  deschide  adunarea,  decla­  amintirea,  că  după  secole  lungi  şi  întune-
              rătesc, 4 principi, cari au domnit în străi­  simt cetăţenii oraşului faţă cu iubitul lor  rând,  că  primarul  comunei  nu  pote  fi  ales cose a fost o regină maghiară, care venind
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15