Page 9 - 1898-09

REDACŢIUNEA,
Administraţiunea şi Tipografia.
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30.
Scrisori nefra.nca.te nn
ae primesc. Manuscripte
nu se retrimet.
I N S E R A T E se primesc la AD-
BINISTRAŢIUNE în Braşov şi ia
nrmătbrole Birouri do anunolurl:
In Viena: M. Dukes Nachf.
Kax. Augenfold &. Emerloh Lesner,
Holnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk.
înBudapesta: A.V. Goldber-
gsr, Eksteln Bernat. In Ham-
burg: Marolyl A. Llebmann.
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o so-
riit garmond pe o colonă 6 or.
şi 30 or. timbru pentru o pu­
blicare. — Publicări mai dese
după tarifă şi învoială.
RECLAME pe pagina a 3.a o
seria 10 or. său 30 bani.
. 192.
Manifestaţia de doliu şi de
simpatiă.
M6rtea tragică a împărătesei-
regine Elisabeta, care a căcjut vic­
timă unei crime atât de îngrozitore,
a produs în tdtă Europa o mani-
festaţiune ne mai pomenită de sim­
patiă pentru casa habsburgică, ce a
suferit o lovitură atât de cumplită,
şi tot-odată o manifestaţia de indig­
nare şi de durere, că s’a putut afla
o fiinţă omenbscă atât de abiectă,
care se comită o astfel de faptă dia-
voldscă. Simţul de dreptate revoltat,
se îndrdptă în contra atentatorului sce­
lerat care ca o fiară sălbatică s’a arun­
cat asupra victimei, ce şi-a ales’o, fără
se scie de ce şi pentru ce, numai ca
se comită o crimă oribdă şi se facă
astfel, ca lumea se vorbescă despre el.
Asasinul <^ice, că este anar-
chist şi, de a avut complici ori nu,
fapt este şi rămâne, că sufletul său
a fost imbibat de veninul ideilor
anarcbiste, cari au devenit o ade­
vărată orore pentru societatea cultă
de astăcfi.
Nu-i mirare, că din tdte părţile
se ridică, din incidentul crimei în-
grozitdre dela Geneva, voci, cari
pretind de-a se lua măsuri nouă pen-
tru a combate anarchismul, şi acesta
pe calea unei înţelegeri internaţio­
nale. Cu acestă ocasiune însă nu se
putea evita de a nu trage în discu-
siune şi cestiunea, decă poliţia din
Geneva şi în genere serviciul de si­
guranţă publică din Elveţia şi-a îm­
plinit datoria cum trebuia în faţa
împrejurării, că tocmai sub scutu
libertăţilor publice din acestă ţâră
se străcâră pe acolo mulţi indivicji
de soiul şi categoria asasinului Luc-
cheni.
Guvernul federal al Elveţiei re­
simte mult sarcina respunderei mo­
rale, ce-i incumbă în faţa fap­
tului, că crima s’a comis pe pămân­
tul Elveţiei, în oraşul pacinic. al Ge­ monarcbiei cătră Suveranul lor mult
nevei. P6te, că vigilenţa poliţiei din
Geneva trebuia să fiă mai mare, pâte
ca atunci asasinul împărătesei, care
pândea în mod cam bătător la ochi
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“
Câte-ya reflexiunî
asupra originei Românilor braşoveni.
De
N i c o l a e S u l i c ă .
— Urmare. —
Având odată punctul de mânecare al •braşoveni: Baliu (în Braşov Balea), Bu- privind fotografia Românului Fărşorit, în
originei Românilor Braşoveni, putem con­ reţea, Florea, Coleşa, Jalea, Guşu, Oiuciu, adevăr îţi face împresiunea, că ai înainte-ţî
tinua mai departe procedeul comparativ, Câciu (în Braşov Oâcitu), Biru, Buru (în un moşneg braşovân îmbrăcat în archaica
âr resultatul vor fi nouă coincidenţe, şi Braşov Bîrh), Şelar, Cucu, Puiu, Bucă, Bo- lui dulămiţă albă, tivită cu găitan negru.
prin urmare nouă argumeute ale originei ciu (în Braşov forma femenină: Bocioica i. Aprope întreg portul Românilor din Bal­ op. cit. II. pg. 129).
mai sus stabilite a Românilor din Seheiul e. nevasta lui Bociu), Chiţu, Pascu, Bardă, cani, dimpreună cu numirile (brâu, sour-
Braşovului.
De astâdată mă voiii limita numai la iului), Mânu, Mănică, Spată etc. etc.
indicarea câtor-va din cele mai caracteris­ De altmintrelea asupra acestei inte­ vechiul port braşovenesc.
tice coincidenţe, fără da a întră în detaiurl, resante cestiunl a numelor de. familiă la
căci scopul acestui mic tractat a fost din Trocarii Braşoveni voiii reveni cu altă în „capre“ (arşiţe), care pănă mai când
capul locului numai semnalarea căii, pe ocasiune, când voiţi publica o listă a acelor
care va fi resolvată cestiunea adevăratei familii, despre cari o cronică, ce se află în
„gazeta* iese în floare ţi.
Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Pe un an 12 fI., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
Pentru România şi străinătate:
Pe un an 40 franoi, pe şăse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii de Duminecă 8 franci.
Se prenumeră la tiîto ofi­
ciale poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
O Abonamentnl pentru Braşov
Administraţiunea, Piaţa mare,
Târgul Inului Nr. 30, etagiu
I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Cu dusul în casă: Pe un an
-a. rr tj L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
v. a. sân 15 bani. — Atftt abo­
namentele cât şi inserţiunile
sunt a se plăti înainte.
Braşov, Joi 3 (15) Septemvre. 1898.
împrejurul otelului „Beaurivage“, ar mele sdrobite. Primesce, sfinţite părinte,
fi fost isgonit de-acolo şi crima ar mulţămita mea din inimă pentru cuvintele
fi putut fi astfel delăturată. Der şi binecuvântarea părintâscă. Aduce-ţi-Vă
tâte acestea sunt numai presupuneri, aminte în rugăciunile Vdstre şi în viitor
însă sunt de-ajuns, ca se esplice in­ de sufletul nenorocitei mele soţii, de mine
dignarea, durerea şi doliul, ce l’a „Nu-mi pierd încrederea în şi de familia mea".
produs atentatul în mijlocul popora- Dumnedeu /“
ţiunei din Geneva. Catafalcul din Geneva.
Viena, 12 Septemvre. ErI a sosit aici
Drept protestare a acestei po- archiducesa Maria Valeria cu copiii săi. La Geneva, 12 Septemvre. Cadavrul îm-
poraţiuni şi a întregului canton al întâlnirea sa cu monarchul, Majestatea Sa părătesei-regine a fost îmbrăcat erl în veş­
Genevei contra acelei secte infame, a isbucnit într’un plâns amar, îmbrăţişân- mânt alb. După îmbălsămare, care a durat
care propoveduesce anarchia setâsă du-şl fiiica. o 6ră, cadavrul a fost pus într’un sicriu,
de sânge, s’a făcut Luni în Geneva Au sosit şi ceilalţi membri ai fami­ sicriul fu închis şi dus îu marea sală a ho­
la iniţiativa consiliului de stat al liei domnitore: archiducesa Gfisela cu so­ telului transformată în capelă mortuară.
cantonului o manifestaţiune de doliu ţul său Leopold de Bavaria, archidueele Sala este îmbrăcată în postav cu steluţe
şi de simpatiă, ca şi care mai gran- Otto şi archiducesa Maria Josefa, archidu- arginţii şi ornată cu plante sudice. In ju­
diâsă şi mai impunătâre nu s’a vă- cele Reiner cu archiducesa Maria, archi- rul cadavrului ard luminări. Nimeni nu este
c}ut. Jumătate oraşul Geneva, în ducesele Maria Teresia şi Maria Annunziata lăsat să între, singur două surori de cari­
frunte cu membrii guvernului, ai şi Elisabeta şi prinţul bavares George. Ar­ tate stau lângă cosciug.
corpului legiuitor, ai marelui consi­ chiducesa văduvă Stefania încă a plecai
Conductul din Geneva.
liu, ai justiţiei, ai autorităţilor comu­ spre Viena.
nale etc., au defilat dinaintea hote­ Majestatea Sa dimpreună cu fiicele a Geneva, 12 Septemvre. Poporaţiunea
lului „Beaurivage , unde se afla aşe- ascultat acjl de diminâţă serviciul divin în cantonului Geneva a dat acjl espresiune
w
doliului său printr’o imposantă manifesta­
cj.ată în cosciug împărătesa. capela curţii din Schonbrunn. După servi­
ciul divin, monarchul întorcendu se cătră ţiune. Deja la dra 11 a. m. tote prăvăliile
Acâstă procesiune, la care au fiica sa cea mai iubită, Maria Valeria, au fost închise; asemenea hotelele. Aprope
luat parte şi massele poporului, oră­ a dis: 40,000 de omeni s’au adunat pe strade şi
şenii de tâte classele, bărbaţi, femei, — „Nu-mî pierd încrederea în Dum­ mai ales pe piaţa Alpilor. După dra 11 a
copii şi mii şi mii de lucrători în nezeu ! u început să răsune vestitul clopot Clement,
blusele lor albastre, care s’a făcut
Monarchul şl-a esprimat totodată do­ apoi tdte clopotele bisericelor diu oraş. La
în tâtă tăcerea, aucjindu-se numai
rinţa, ca în decursul săptămânei acesteia să ll / a pornit cortegiul. Jandarmi în uni­
3
4
sunetele clopotelor dela tdte bise-
se spovedescă. împăratul n’a părăsit de loc formă de gală şi „huissiers“-ii guvernului
ricele, precum şi a clopotului celui
Schoiibrunn-ul. De dimineţa pănă sera ci- cantonai, cari purtau mantale lungi gal­
mare al catedralei, a fost în adevăr
tesce scrisorile împărătesei. Una dintre aces­ bene cu tricolor, în mâni cu bastone lungi
o manifestaţiă de doliu şi de sim­
tea a primit’o câte-va (fii® ma i înainte, în îmbrăcate în fior negru, mergeau în fruntea
patiă. Printr’ensa poporul Genevei
care nenorocita Suverană îi făcea cunos­ conductului. Cei dintâiă în rând erau pre­
a voit se arate, că deşi republica
cut monarchului, că se simte fdrte bine şi şedintele guvernului şi preşedintele marelui
elveţiană dă scut de sute de am tu­
că după tote probabilităţile va lua parte la consiliu. După ei mergeau membrii camerei
turor libertăţilor, ea este tot-odată
sărbările jubilare. legislative a cantonului, judecătorii, corpul
dedată a respecta şi tdte drepturile
Monarchul îngrijesce de afacerile sta­ consular, autorităţile oraşului Geneva şi
contra uneltirilor şi atentatelor unor
tului, ca şi mai înainte, şi şl-a reservat să primarii conumelor din apropiere. Con­
înrăutăţiţi şi sălbatici, lipsiţi de orî-ce
răspundă însu-şl la mai multe condolenţe. ductul era închis de ceilalţi participanţi în
sentimente umane şi de orî-ce res­
Ou răspunsul la o parte din acestea a în­ rânduri de câte 8. Pe terasa hotelului Beau-
pect cătră societate.
sărcinat pe archidueele Francisc Firdinand. Rivage stăteau unul lângă altul contele
Dâcă însă a fost grandidsă Monarchul a mai declarat personelor Kuefstein, trimisul plenipotenţiar austro-
acestă manifestaţiă a Elveţienilor, din jurul său, că va eternisa în mod estra- ungar din Berna, şi colonelul Berzeviczy în
ce
atunci putem cu drept 4i , că şi ordinar memoria augustei sale soţii. uniformă de gală, apoi consulul austro-un-
mai impunătdre, fiind tot-odată şi Roma, 12 Septemvre. Osservatore Iio- gar din Geneva şi contesa Zichy. Contesa
n
mai firescă, e generala manifestaţiă mano publică textul depeşei, cu care mo­ Staray privia conductul din ferdstra odăii
u
de doliu şi de simpatia a popdrelor narchul Francisc Josif a răspuns la tele­ din etagiul I. Perdeau dela apartamentul
grama de condolenţă a Papei. Răspunsul împărătesei era lăsată jos.
cercat. este următorul: Când conductul se apropia de hotel,
„In grozava nenorocire, ce m’a ajuns publicul saluta prin ridicarea pălăriilor.
pe mine şi patria mea, cuvintele Sfinţiei Conductul a durat 50 de minute şi a fost
Tale au adus o mângâiere uşurătore inimii imposant prin simplitatea sa.
u
origini a „Trocarilor şi nici decum ex- posesiunea mea, cjice, că sunt „vechi, din era, forma jocul de predilecţiune al Bra-
hauriarea întregei bogăţii de argumente, descălecăt6re“. şovnilor tineri şi bătrâni. Asemenea jocul
ce glăsuesc tote în favorul teoriei stabilite b) Fortul. Portul bătrânesc al Tro- favorit al ciobanilor români din Macedonia
mai sus. Stă acele câte-va coincidenţe: carilor se pierde pe cli ce merge şi se în- e coţca şi jocul în arşiţe.
a) Numele de familia. In amintitul trac­ locuesce cu hainele nemţescl; numai ici şi d) Obiceiuri. La locul acesta voi esc să
tat al lui Caragiani asupra Românilor Mace­ colea mai poţi zări acjl în cji de sărbătore relevez mai ales obiceiul de a face foc în
doneni, numai în nâmul Sulioţilor (Românii câte un moşneg, îmbrăcat în portul stră- mijlocul drumului, şi de a sări peste el cu
din munţii Suli) întâlnim următorele nume de vechiii al părinţilor săi. Deschidând cartea căţel cu purcel, în semn de curăţire, obi-
familiă, cari sunt întocmai şi la Românii despre Aromâni a profesorului Weigand, şi ceiu, ce se practică în cjiua de Sânziene
2
la Românii braşoveni, ) şi e absolut necu­
noscut laRomânii din împrejurime. Acelaşi
rol al focului în aceeaşi sărbătdre îl întâl­
nim şi la Românii din Balcani (Weingand
Obiceiuri identice întâlnim erăşl în
Muşih, Muşicu, (în Braşov: crucea Muşico- teică, păreche de ismene, cidrecl, dulămiţă cjiua de sf. Gheorghe, la Rosalii etc.
sarică, malotea, flanelă etc. ) e identic cu (Va urma.)
1
c) Jocuri. Amintesc aici numai jocul
2 ) Obiceiul de altmintrelea e pur ro­
man, şi de caracter ciobănesc. Păstorii ro­
mani îl practicau la sărbătorile numite „Pa-
‘) Weigand. Aromunen II pg. 260 sg. rilia of. Preller. Rom. Mith. pg. 367.
w