Page 5 - 1898-09
P. 5
REDAOŢUTCEA, „gazeta* ie e fa icare fii,
S
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şâso
I N S E R A T E se primesc la AD luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE In Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următdrele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Vienat M. Dukes Naehf. ciele poştale din întru şi din
Nax. Augenfeld itEmerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppoliks Naclif. Anton Oppelik. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admmistraţiunea, Piaţa mare,
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etagiu
burg: Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în oasă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu A r r u i , 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 8.a o namentele cftt şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 191. Braşov, miercuri 2 (14) Septemvre. 1898.
La alegerea dela Năseud. la alegere şi se se închine aces lor ce au aclamat pe omul lui se apropia repede de ele, el îmbutuşi cu
tui stâg. Banffy? Că ş.î-au pierdut minţile? pumnii pe cei din jur şi se purta atât de
Din Năseud ne vin scirî f6rte Din nenorocire, precum vedem ' -Acâsta încă ar mai fi o scusă, sălbatec, încât suita împărătesei fu cuprinsă
îngrijittire. La alegerea suplemen- din raporturile, ce le primim, i-a deşi fbrte tristă. Der ne temem ca de-o adevărată spaimă. Ajuns în apropie
tară de deputat, ce s’a severşit Vine succes de astă-dată lui Csokan, a acei rătăciţi se nu fiă pe cale a-şl rea împărătesei el, c’o sălbatecă decisiune,
rea trecută în Năseud, s’a făcut de aduna pe mulţi slabi de înger şi ne- pierde mult mai mult, a-şl pierde dădu o lovitură în pieptul drept al Majes-
astă-dată o demonstraţiă pe faţă în orientaţî din sînul inteligenţei ro orl-ce simţ de demnitate naţională, tăţii Sale. Lovitura fu atât de puternică,
contra principiului de solidaritate na mâne năseudene în jurul seu şi a-i a-şî pierde chiar consciinţa lor de încât împărătesa câcju, însă peste două
ţională între Români. face seT aclame ca pe viitorul şef Români. secunde se ridicâ şi, răzimându-se de bra
Nu seim ce a îndemnat pe Ioan al „partidei liberale guvernamentale ţul contesei Sztaray, îşi continuă calea. In-
Ciocan, alias Caokăn Iânos, se ’şî mixte" din acel ţinut. tr’aceea atentatorul a fugit şi cei ce-1 ur
depună mai întâiu mandatul ca apoi Adevărat, că. deja la 1896, când măriră, abia târejiu l’au putut prinde.
tot el se vină şi se facă a fi reales. a fost ales pentru prima-6ră directo Nimeni n’a observat, că asasinul ar
P6te se nu-i placă postul de profe rul gimnasial Ciocan, sub egida gu fi avut armă în mână, şi de aici se esplică,
sor al limbei române la universita vernului Banffy, cei din clica lui au că nimeni nu s’a opus la dorinţa împără
tea din Pesta, la care a fost numit. luat parte la alegere, aşa că prin- tesei de a-şl continua călătoria. Astfel
Der atunci de ce a concurs la el, tr’asta s’a făcut o abatere dela ati Cum s’a întemjilat atentatul. ajunse Majestatea Sa pe bordul vaporului.
căci sciea că este incompatibil cu tudinea de pănă atunci a inteligenţii Etă ce istorisesce contesa Sztaray, După lovitura mortală, ce a primit
mandatul de deputat? Şi decă mai române năseudene, dâr de rendul damă, de curte a împărătesei-regine, care împărătesa, contesa Sztaray a întrebat’o:
târejiu ia venit în minte se remână acesta s’au dus la alegere aprbpe cu era de faţă :
— Să ne reîntorcem la hotel, Ma-
deputat, de ce nu a demisionat ime ghiotura preoţi şi dascăli! — Vineri la amiacjl am sosit în Ge-
j estate ?
diat ca profesor, de ce a pus în Cum de s’a putut întâmpla aşa neva şi am descălecat în hotel Beau-Rivage.
— Nu, el nu m’a lovit decât în piept;
lucrare realegerea sa? ceva? Ce fel de Români „inteli împărătâsa a făout plimbări pe ţărmul la
probabil, că voia să mi fure orologiul.
Csokan Ianos ca toţi dmenii genţi" sunt aceşti preoţi şi dascăli? cului şi în parcul baronesei Rotschild.
de talia lui, va avă de sigur ambi Nu văd ei ce fac? încă nici acfî Sâmbătă voiam să ne reîntorcem cu vapo Împărătâsa nu s’a plâns de loc, că ar
avâ dureri, şi toţi credeau, că atentatul nu
ţiunile sale speciale, care îl fac se după atâtea triste păţănii, de cari rul, via Territet, la Caux. împărătâsa a aflat
va avâ urmări. însăşi Majestatea Sa făcu
nu fiă mulţumit cu cariera liniştită au suferit în special cei din ţinutul mai consult să ne reîntârcem cu vaporul,
semn căpitanului să pornâscă vaporul. Că
a unui profesor de universitate. Cum Năseuden, nu înţeleg ei ce va să pe când domnii din suită se folosiră de
înse au isbucnit aceste ambiţiuni nu însemne pentru Români a merge cu tren. Majestatea Sa era f6rte veselă şi se pitanul ascultă, vaporul a plecat şi ajunse
mai acum dintr’odată? Ce i s’a pus „partida liberală" guvernamentală? simţia nespus de bine. La 12V părăsirăm aprope până la mijlocul lacului. De-odată
2
în vedere, ca se afle de lipsă a de S’a vorbit, firesce, cu ocasiunea otelul şi am mers cătră debarcader. In suita împărătesei văclu cu groză, că faţa
buta în capitala fostului district al candidării şi a alegerii numai şi nu timp ce mergeam spre lac, am observat, că împărătesei devine din ce în ce mai pa
Naseudului, ca deputat „liberal gu- mai de programul partidei lui Banffy. un individ bine îmbrăcat se apropie de lidă, însă înainte de a-i putâ uşura durerile,
vernamental“ nou de nouţă? Der unde a rămas programul nostru Majestatea Sa din partea lacului, lângă va densa leşină şi din acest leşin nu s’a tre-
De sigur s’a petrecut ceva deo naţional, unde a rămas principiul por. Merse repede cătră un arbore, ce se clit mai mult, decât pe câte-va momente.
sebit dela numirea lui de profesor solidarităţii nostre în susţinerea aces afla între el şi împărătâsa. Deodată ajunse Cu ochi împâingenaţl privea în juru-i şi
cu voce abia descifrabilă efise :
la Peşta şi pănă la 4 Septemvre tui program ? lângă densa şi făcu o mişcare cu mâna,
a. c. când a primit din nou candi — Ce s’a întâmplat? Ce mi-au făcut?
Cum pot se împace acei preoţi apoi o luâ la fugă. Impărătesa se retrase
datura la postul de deputat al cer şi dascăli, cari au aclamat pe Cso câţî-va paşi şi poticni, însă eu am prins’o Căpitanul vaporului îşi părăsi îndată
cului electoral al Năseudului. Jude kan Janos, consciinţa lor naţională în braţe de cu bun timp. locul, apucă pe împărătâsa şi o duse în ca
când după modul cum a decurs re- cu acâstă faptă, prin care s’au de — Să află rău Majestatea Ta? am bină. Aici o aşeclă pe un pat, căpitanul îşi
candidarea şi realegerea lui Csokan gradat a se face uneltele 6rbe ale întrebat’o. scose cuţitul din buzunar şi înainte de tote
Janos, âr mai ales după agitaţia ce — Nu sciu ! răspunse.
unui guvern, care a dat dovecjî îi spintecă corsetul. In momentul acesta
s’a făcut între Românii de acolo în — De sigur V’aţî speriat. Nu voi-ţî, ţîşni o racjă de sânge din pieptul împără
peste dovecţi, şi le-au dat îndeosebi
favorul şi în folosul partidei guver Majestate, se-mî primiţi braţul? tesei. Se constată îndată comiterea unui
Năsăudenilor, că tinde de-adreptul
namentale maghiare, trebue se ad — Mulţămesc, nu! răspunse împă atentat. Căpitanul la început şovăi, însă
la nimicirea vieţei ndstre naţionale ?
mitem, că acest vestit mameluc al rătesa. de-odată se decise a da contra-vapor că-
Putem înţelege cele mai multe
iui Banffy a fost însărcinat de pa După o mică pausă mă întrebă : trâ ţărmul Genevei. Numai decât după-ce
şi mari aberaţiunî ale spiritului ome
tronul seu cu-o misiune estra-ordi- — Sunt palidă? vaporul ajunse în port, căpitanul cu câţi
nesc, dâr acesta scălcietură, n’o pu
nară politică, puindui-se p6te în ve — Da, Majestate! Asta însă v’a cau- va omeni improvisarâ un pat şi transpor
tem nicî-decum înţelege. La o ast
dere un alt post, care se corespundă fel de decădere a simţului naţional sat’o frica. tară pe împărătâsa la hotel Beau-Rivage.
mai mult orgoliului şi ambiţiunilor După acâsta împărătesa Se plecă Aici se făcu încercarea din partea medici
românesc între foştii grăniţerî, cari
acestei creaturi a guvernului un ârăşl'pe spate, âr eu cu ajutorul câtor-va lor, de a treeji pe împărătâsa prin respira
odinidră cu vitejia lor au ilustrat
guresc. omeni, am dus’o pe vapor. La început cre ţie artificială, însă în zadar. S’a trimis în
paginele cele mai frumdse ale isto
Şi ore, care se fiă acea misiune? deam, că împărătâsa a fost cuprinsă de un dată după preot, care n’avu timp, decât
riei armatei împărătesei, mărturisim
Din cele ce ni se relatăză despre de atac de nervi. La atentat nu mă gândism, să bine-cuvinte jertfa.
sincer, nu ne-am fi aşteptat nici după
cursul alegerei şi despre machina- nici nu mă puteam gândi. In mâna omu
atâtea triste esemple, ce ni le-a dat
ţiunile elicei lui Csokan, ea nu e lui, ce-1 vădusem, n’am observat armă. A s a s i n u l .
1
de vr’o douedecî şi mai bine de ani
nici-decum greu de gâcit. Gând i-am desfăcut îmbrăcămintea (împă Sâmbătă diminâţa miserabilul asasin
inebee oportunismul scurt vecţetor
S’o fi gândit şi resgândit mi- rătesei), n’am văcjut nicăirl sânge. Impără- Luigi Lucclieni se postă în posiţie de ale-
năseudean.
nistru-preşediute Banffy dăcă este tâsa îşi veni înc’odată în fire şi întrebă: şuire în apropierea hotelului Beau-Rivage.
Acelaşi guvern, pentru a căruia
bine se lase pe un mameluc al seu — Ce s’a întâmplat? El aşteptă acolo pacient pentru a zări vre-o
atât de supus se-şî petrCcă timpul program Csokan Ianos agitâza aşa Acesta i-a fost ultimul cuvânt. Apoi personă din suita împărătesei. Dâr înainte
de mult, pretinde mereu dela preoţii!
cu silabisarea cuvintelor românescî, cădu, faţa îi deveni mortală şi începu să de amiadl nu vădu pe nimeni, ci abia
şi dascălii noştri se nu facă politică.
ceea-ce, după vederile şoviniste, şi horcăe tare. după ora 12 observă, că împărătâsa regină
Ei bine, decă acesta este dorinţa lui
aşa constitue o ocupaţiune puţin pa * Elisabeta iese din hotel însoţită de contesa
şi Năseudenii nu se mai simt des
triotică, ori este mai consult se-l. „iJournal de Geneve publică istoricul Sztaray. Intr’aceea în hotel personalul de
a
tul de tari şi Români de inimă ca
pună din nou în serviciul politicei atentatului, după mărturisirile unui martor serviciu al împărătesei pachetâ tote lu
să facă o politică, care se pbtă îna
sale de distrugere şi de anihilare na ocular, în următorele: crurile şi le duse la gară. Luccheni însă
inta interesele nbstre naţionale, de
ţională, ca pe unul care a dat deja — Vinerea trecută împărătâsa venise sciea, că împărătâsa se va reîntârce, şi
ce. pentru Dumnedeu, alunecă acuma
probe de iscusinţă în apucăturile din Montreuil în Geneva şi în prăvăliile nu-şl părăsi locul. Aşa s’a şi întâmplat,
„patriotice", ce urmăresc ţinta a- a face o politică banffystă în paguba de acolo a făcut cumpărări. Mulţi susţin, însă scurt timp după reîntorcerea împără
şi detrimentul neamului lor?
căsta. că în drumul acesta fu urmărită de trei tesei, camerierul dânsei se duse la debar
Ast-fel s’a făcut că lui Csokan Să nu ni-se mai vorbâscă de individ!, dintre cari probabil, că unul era caderul Quai-Mont-Blanc. Din acâsta Luc
Janos ’i-s’a încredinţat misiunea spe interese „locale" seu „ţinutale", cum Luccheni. Suita împărătesei nu da nici o cheni a dedus, că împărătâsa va merge cu
cială de a înălţa acum pe faţă în Je mai numesc ortacii lui Csokan, importanţă acestei urmăriri, deore-ce cre vaporul. Atunci asasinul îşi părăsi locul şi
mijlocul Românilor năseudenî stegul căci „politica" acesta de a cerşi dea, că sunt omeni curioşi, cari vor să se postă vis-a-vis de „Hotel de la Paix"
partidei banffyste, ademenindu-i cu sfărmiturî a făcut deja pretutindeni vadă pe împărătesa de aprope. Când îm lângă un arbor. Pila cu care a comis asa
tot feliul de machicaţiunî şi palavre şi pentru tot-dăuna fiasco. părătesa cu contesa Sztaray mergeau cu sinatul, o ţinea ascunsă în mâneca hainei.
se mergă în massă cu mic şi mare Ce rămâne dăr în apărarea ce paşi înceţi spre debarcader, un om tînăr După-ce împărătâsa eşi din hotelul Beau-
