Page 7 - 1898-09

Nr. 191 — 1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

e incompatibil cu postul de profesor, şi s’a preşedintele Republicei Chili a iscălit la 11 întotdâuna avea la sine un stilet în formă Sebastian Kneipp o prea frumosă coronă
ordonat în urma acâsta nouă, alegere. 1. c. un decret prin care chiamă sub arme de baston. La început archiducele nu-i de fruncle metalice. Corona, confecţionată
Ciocan a fost reales şi a primit ale­ 50,000 de omeni. Decretul ordonă tot-o- dete o însemnătate deosebită; după-ce vădu la Berlin din frunde de laur şi stejar şi
gerea. Se vede dâr, că vrea să renunţe la dată, ca cei 30,000 cari sunt astăcll sub însă, că omul suspect căuta să se apropie împodobită cu rose şi myosotis, preoum şi
postul de profesor, având alte ambiţii, pe arme, să nu fiă concediaţi. tot mai tare de el, archiducele se hotărî cu o panglică în colorile naţionale,' pur­
care speră a şi-le satisface cu ajutorul pa­ să-l prindă el însu-şl. Ou ocasiunea proxi­ tând inscripţia: „Prelatului Sebastin Kneipp
Rdscola clin Creta. Alaltăerî au so­
tronului său Banffy. mei preâmblărl, străinul din nou apăru şi — 1898 — Românii recunoscători*, a costat
sit în Canea 500 de soldaţi engiesî. „Agen­
V’am comunicat, că afară de cei câţi­ se apropia de archiducele aşa de tare, în­ 130 mărci. Aceşti bani s’au plătit din su­
ţia Havas“ spune, că Ţarul Nicolae a tri­
va Saşi şi Săcui au fost de faţă la alegere cât acesta, întorcându-se repede îndărăt, ma de aprope 200 mărci (260 lei), colec­
mis Cretenilor 9000 de dolari. Tot numita
ua
şi birăi, notari români, cari au tîrît cu sine putu să-l prindă. Străinul după-ce simţi, că tată în urma conferenţei ţinută în c}i de
agenţiă este informată, că comitetul esecu-
şi câte un ţăran. Asta trâcă ducă-se, der archiducele e mai tare decât el, se smânci 20 (6) Iulie anul curent asupra vieţei aces­
tiv al răsculaţilor a declarat admiralilor,
au luat parte la aclamarea numitului de­ din braţele archiducelui şi fugi, fără a i-se tui binefăcător al omenirei de d-1 St. Ne-
că turburarea şi iritaţiunea nu se va pută
putat, mameluc al lui Banffy, şi preoţi ro­ mai putâ da de urmă. El luâ calea spre gulescu, institutor în Bucurescl şi membru
uşor delătura. Creştinii cer o radicală le­
11
mâni ca Ioan Nescuţ din Năsăud, V. Dum­ Lawana. Se <Ţic©, că archiducele însu-şl ar al asociaţiei „Kneipp Verein . Restul su­
cuire a răului declarând, că o vor rupe-o
bravă (Salva), Grigore Pop şi Valeriu Mu- fi istorisit caşul, şi aşa a ajuns la cunos- mei s’a vărsat la fondul adunat pentru ri­
cu domnia otomană, dâcă nu li-se vor sa­
a
reşan (Telciu), Toder Dumitru (Runc) etc. cinţa publicului. dicarea în faţa institutului „Kneippianum
tisface pretensiunile.
şi o mulţime de învăţători români, ceea din ’Worishofen a bustului în marmură al
Presimţirile unui conte maghiar. Con­
ce ’ml veţi concede, este un semn forte acestui prelat, bust, care se lucrâză la Ro­
tele Ştefan Karolyi, despre care se elice,
trist de destrăbălare şi o ruşine pentru că cunoscea forte de-aprope inima răposa­ ma de cunoscutul sculptor Seeboek.
Români. SC1R1LE DILEI.
/ tei împărătese-regine la vânătârele din Go- Cost şi cuartir pentru băieţi şi fetiţe
Mai mult însă. La conferenţa preala­ — 1 <L'ă) Septemvre. dollo el ducea un însemnat rol social şi se pot căpăta la o bună familiă românâscă
bilă de candidare, convocată în localul
Dela comună. In şedinţa de erl a re- politic, a adresat din Careii-marI următorea din loc, având tot-odată şi o îngrijire deose­
ccisinei române, a luat parte aprope întrâga
presentanţei comunale a Braşovului, locţii telegramă semnificativă unui amic al său bită. A-se adresa: Strada Castelului (Burg-
inteligenţă din loc şi aprâpe totă a fost la
torul de primar, Oscar Alesius, a ţinut o în Budapesta: „încă nicl-odată nu m’am gasse) Nr. 14, etagiii.
alegere. In acea conferenţă unii, între cari
vorbire mişcătore, arătând indignarea, ce temut în viâţa mea. Acum mărturisesc cu
profesorul Grigore Pletos şi judele Vasile
a cuprins poporaţiunea acestui oraş, faţă ochii plini de lacrimi, că mi e frică de
Pop, cari sunt mai aprigi adicţî ai lui Cio­
cu atentatul scelerat, care a stîns vieţa îm- viitor. ’Ml tem patria. Am causă de-a mi-o ULTIME SOIRI
can, nu s’au sfiit a susţină şi a afirma, că
părătesei-regine, precum şi simpatiile, ce teme! Dumnecjeu şî-a luat mâna de pe pa­
Românii deja în 1896 au rupt’o cu pasivi­ Câmpulung (Bucovina), 13 Sept.
le dovedesce în aceste momente durerose tria nostră ; neîmpedecând mâna ucigaşului,
tatea şi deci ar fi nebunie a nu lua parte (Telegr. part. a „Gaz. Trans. ) Adu­
11
pentru Majestatea Sa monarchul nostru şi el a lăsat să cadă stâua protectore a aces­
la alegere. narea electorală română de aicî a
casa domnitâre. tei naţiuni". Subscris: Karolyi Pista.
]£tă, d-le Redactor, cum se lucrâză reeşit splendid. Aprdpe 800 de ale­
După acâstă vorbire, representanţa
aici, deja acum pe faţă, sub auspiciile pa­ Timbrele vechi pentru documente, gători au luat parte, aclamând fdrte
comunală a luat o decisiune, prin oare es-
tronului lui Ciocan, la desorganisarea nos- după cum se scie, au fost scose din circu- viu şi însufleţitor pe d-1 Dr. PopovicI,
primă Majestăţii Sale acele sentimente,
tră naţională. laţiune cu diua de 1 Septemvre st. n. Cei care ţinu un discurs electoral fasci-
precum şi adânca condolenţă a oraşului.
Atât de trist stau lucrurile la noi! ce dispun de asemenea timbre le pot nător.
Membrii representanţei au ascultat vorbirea
d-lui Alesius şi au luat acâstă decisiune schimba încă în decursul acestei luni (pănă
Revistă externă. stând în piciore. la 1 Octomvre st. n.). Dela acâstă dată în­ D I V E R S E .
cepând, timbrele vechi vor fi considerate
O nouă propunere clin partea 0 congregaţie estraordinară a comita­ ca fără de valore şi nu se vor mai putâ 0 declaraţie de amor din morment.
Rusiei. Marele clLr rusesc „Novosti* pu­ tului Braşov este conchiămată de cătră d-1 schimba nicăirl. Atragem atenţiunea celor America a fost totdâuna şi este încă ţâra
blică un articul scris cu deosebită căldură fişpan Mihail Maurer pe cliua de 20 Sep­ interesaţi asupra acestor disposiţiunl, pre­ escentricităţilor. Etă un nou cas de acâstă
pentru împăratul Franeisc Iosif şi pentru temvre la 10 ore în casa sfatului din loc. cum şi asupra împrejurărei, ca pe docu­ natură, de sigur unic în felul său : Un.
monarchia sa, din incidentul grâznicei lo­ Singurul obiect la ordinea dilei va fi: de mentele datate dela 1 Septemvre încâce să tînăr voinic, forte inteligent şi de o frum-
vituri îndurate prin asasinarea împărătesei- a-se esprima printr’o adresă adânca con­ nu pună timbre vechi, căci asemenea do­ seţe rară, a făcut prinsâre, că va putâ
regine Elisabeta. piarul rus îşi termină ar- dolenţă din incidentul tristului cas al morţii cumente sunt considerate ca netimbrate şi se sta opt Jd® îutr’un mormânt fără mân­
ticulul astfel: In ordinea de c}i a confe- Impărătesei-Regine. amendăză. care şi neluând cu sine, decât numai o
renţei, ce se va întruni în timpul cel mai mică sticlă de coniac. Naturalminte, a fost
0 asemănare caracteristică. „Alkot- Cununiă. Din Şard (lângă Alba-Iulia)
apropiat pentru a-se consulta asupra pro- principala condiţie, ca să fiă pus într’un
u
mâny face o asemănare fârte caracteris­ ni-se scrie, că Duminecă în 11 1. c. s’a
punerei de pace a Ţarului, trebne se se cu­ cosciug spaţios şi care să aibă în dreptul
tică între doliul pentru Kossuth şi între do­ săvârşit acolo cununia d-lui Enea Pop Bota,
prindă şi măsurile de apărare, ce sunt a se gurei aşe4at un tub, prin care să respire
liul pentru împărâtăsa-regină Elisabeta. Gând fiiul veteranului Nicolau Pop Bota, cu
lua în contra anarchiei. aerul curat de afară. După ce acest La-
cu doliul pentru Kossuth, dice „Alkot- d-şora Valeria Letiţia Radeş, fiica fostului
Afacerea Th'eyfus preocupă mereu mâny“, „patrioţii" se luau după omeni şi, preot meritat şi mult iubit de poporul zar modern a stat trei dile în ciudata po-
cercurile politice din Francia. „Figaro şi dâcă li-se părea, că vre-unul din ei nu său Gedeon Radeş, care a răposat în tomna siţiune, a început un adevărat pelerinagiu
u
„Matin“ scriu, că noul ministru de răsboiti face pe pofta adoratorilor lui Kossuth, îl anului 1896. A fost nuntă veselă şi ani­ spre acel miraculos morment, pentru a
Zurlinden este contra revisuirii procesului. agrăiau cu cuvintele: „Să vede, că d-ta eşti mată, la care şi poporul a participat cu afla, dâcă dânsul mai trăesce, sâu nu. Pe
La cas, când colegii săi din ministeriu vor străin“. Dâcă admoniţiunea acesta nu era suflet mângâiat, deore-ce tînărul Enea Pop lângă rude, amici, cunoscuţi şi mulţi alţi
fi pe lângă revisuire, Zurlinden îşi va da de-ajuns, pe respectivul numai decât îl Bota este numit preot al comunei Şard, se afla între aceşti pelerini şi o tînără şi
dimisia. „Matin adauge, că întemplându-se înhăţau de guler. In modul acesta a fost 0 comună românâscă compactă şi cu viitor, frumosă domnişorâ, care părea a fi con­
u
acosta, portofoliul de răsboiă îl va lua huiduit publicul de pe la teatre. Dâcă însă care — după mortea fostului preot, pe ur­ vinsă, că este stăpână a inimei junelui în­
Brisson, care în calitate de ministru al ar­ se întâmpla, ca vre un lătur să fiă aflat cân­ mele căruia păşesce tînărul preot Bota — gropat. Ea venea în tote 49ele şi depunea
matei, va răspunde pentru revisuirea pro­ tând prin cârclume ori cafenele, înflăcăraţii pune frumose speranţe în noul său păstor câte un buchet de trandafiri pe mormânt,
cesului. patrioţi îi luau violina şi i-o trântiau în şi conducător. — Adresăm familiilor şi ti­ dâr ferindu-se de a însciinţa pe îngropat
cap; âr dâcă cine-va n’a arborat stindarde nerilor căsătoriţi sincere felicitări! prin acel tub, de presenţa ei. Intr’o sârâ,
Resboiu în America sudică. Din scurt timp înaintea sfinţitul sorelui, ea se
de doliul, ferestrile i-au fost bombardate
Valparaiso se anunţă „Agenţiei Reuter“, că apropia de muşuroi într’un moment ne­
cu pietri. La tâte acestea s’au mai adaus Medic de cerc în Arpaş a fost ales în
orgiile diaristice, „pentru-ca cultul lui Kos­ 9 Septemvre n. d-1 George Moldovan. Din­ păzit de nimeni. O linşte adevărat mor-
suth, în contul lealităţii, să se manifeste cât tre 5 concurenţi (3 Români, 1 Maghiar şi mentală domnea jur împrejur, aşa încât
obiceiul mai mult de caracter religios al mai imposant*. — Ei bine, acum a murit 1 Jidan), fisolgăbirăul a pus în candidaţie junele nostru audia, că cine-va îşi face de
„Junilor de acjl. regine Elisabeta, faţă cu oare „nu se gă- numai un Român şi pe cei doi străini. A lucru acolo, şi fiind-ca nu ’i s’a pus nici o
14
Etâ dâr deslegată enigma originei sesce în istoriă personă, care să fi meritat reeşit Românul, fiind ales prin aclama- întrebare, a strigat dânsul prin tubul lui:
acestui obiceiă, şi âtă dâr, că drept are mai mult iubirea Maghiarilor". Şi ce se ţiune. Cine este aici? Atunci frumâsa blondină
tradiţiunea, când originea obiceiului reli­ întâmplă? înflăcăraţii patrioţi nu se arată s’a grăbit de a-i răspunde prin tub, arătând
11
gios al „Junilor o aduce în legătură cu nicăirl, ei nu trimit acasă publicul de pe Aniversarea luării Griviţei. Duminecă numele ei, destul de bine cunoscut celui
venirea Românilor la Braşov. Acest obiceiii la teatre, prin unele cafenele încă şi acum în 30 Aug. st. v. ou ocasiunea aniversării îngropat şi spuindu-i, că a venit d^nic
de ac|I a trebuit să resulte din vechia or- cântă musica şi acei patrioţi înflăcăraţi nu luării Griviţei s’a oficiat un Te-Deum la acolo spre a afla dela alţii despre starea
ganisaţiune militară, în momentul când în bombardâză ferestrile cafenelelor şi nu iau Metropolie. Au asistat toţi oficerii superiori lui. Apoi a pus repede urechia ei la tub
forma sa militară nu s’a mai putut susţine, violinele din mânile lăutarilor pentru a li-le din capitală, precum şi somităţile civile, spre a audi răspunsul, în urma căruia i-a
deci în momentul când nomadii români trânti în cap. Din „Os Budavâr publicul înaintările în armată, ce erau să se facă pe trimis cu o voce tare cuvântul: Ba. Ce
11
s’au stabilit în prâjma paolnică a oraşului a trebuit să fiă scos cu poliţia, pote că prin­ cjiua acâsta, s’au amânat pentru diua de ore a însemnat acest Da? A fost consim­
Braşov. tre acest public se aflau şi „patrioţii , cari 28 Noemvre v., aniversarea luării Plevnei. ţământul ei, de a se căsători cu dânsul. A
11
Şi âtă cum acest obiceiti al „Junilor încă au trebuit să plece acasă cu părere Escursiune scientifică. Cetim în „Tim­ doua di s’au împlinit cele 8 dile ale prin-
11
e argumentul cel mai elocuent al originii de rău, că nu-şl mai pot petrece acolo etc. pul : D-1 dr. PopovicI Haţeg, distinsul geo­ sorei, şi o mulţime imensă a asistat la aes-
11
Românilor braşoveni. Românii braşoveni Acâsta e asămănarea lui „Alkotmâny . Ea log al serviciului minelor dela ministerul groparea junelui, conducându-1 cu mare alai
11
sunt Români veniţi din sudul Dunării, âr nu mai are lipsă de comentar, căci se co- domeniilor, s’a întors Joi în capitală din o la locuinţa sa; âr peste puţine cŞil© a avut
11
nu Bulgari. Obiceiul „Junilor , unic în felul mentâză însă-şl de-ajuns. lungă excursiune scienţifică, pe care a fă- loc căsătoria contractată din fundul mor­
său la Românii de dincoce de Dunăre, în cut’o în munţii din judeţele Muscel, Dâm- mântului. Astfel de fapte numai în Ameiioc*
esenţa şi originea sa e o instituţiune trans- Atentat în contra archiduc8lui Victor boviţa şi Prahova. D-1 Popovicî-Haţeg a se petrec.
Ludovic. Aprope de-odată cu scirea despre
danubiană şi proprie numai Românilor din fost întovărăşit în acâstă escursiune de d-1
groznicul atentat dela Geneva, sosesce o
Balcani. La Bulgari cu aşa ceva nicăirl de Martonne, geograf frances, venit în Ro­ l i t e r a t u r ă .
nouă soire despre un atentat, ce se cŢce,
nu ne întâlnim. mânia spre a studia ţâra nostră din punc­
că era să se comită la Fiume contra archi- A apărut: Gramatica limbei eline,după
Acest obiceiti particular al Românilor tul de vedere al geografiei fisice.
ducelui Victor Ludovic. După cum li-se Curtius-Hartel, de Paul Budiu, profesor
braşoveni e veriga indisolubilă, care lâgă
comunică foilor din Budapesta, lucrul s’a In memoria iui Kneipp. Cetim în „Dra­ gimnasial în Braşov. Acâstă voluminosă
pe Românii braşoveni cu Românii din su­
petrecut astfel: Archiducele preâmblându-se pelul : In diua de 10 (22) August anul carte şcolară, a căreia lipsă era mult sim­
11
dul Dunărei.
(Ya urma.) pe malul mării, observa de mai multe-orl, curent, Românii aflaţi în ’Worishofen (Ba- ţită, a apărut în editura Fondului „Coresi"
că este urmărit de-o figură suspectă, ce varia), au depus pe mormântul preotului din loc şi e aprobată de ministeriul ungu-