Page 1 - 1898-12
P. 1

REDACŢIUNEA,                                                                                                                                           „qazeta* iese în flecare fli.
               Âlministraţiiiiiea şi Tipografla.                                                                                                                           Abonamente pentrn Anstro-Ungarla:
               BEAŞOV, piaţa mare Hr. 30.                                                                                                                                    Pe im an 12 fl., pe şAse luni
                                                                                                                                                                                6 fl., pe trei luni 3 fl.
                 Scrisori aefrancate an                                                                                                                                      N-rii de Duminecă 3 fl. pe an.
               se primesc. Manuscripte                                                                                                                                      Pentru România şi străinătate:
               nu se retrimet.                                                                                                                                             Pe un an 40 franci, pe şAso
                iHSERATE ae primeao la AD-                                                                                                                                 luni 20 fr., pe troi luni 10 fr.
               HINISTRAŢIUNE în Braşov şi la                                                                                                                                 N-rii de Duminecă 8 franol.
               următcirele Birouri de anunolurl:                                                                                                                              Se prenumoră la tdte ofi-
                 In Viena: M. Dukes Nachf.
               Hax Augenfeld 4, Emerlch Lesner.                                                                                                                            ciele poştale din întru şi din
                                                                                                                                                                           afară şi la d-nii colectori.
               Helnrioh Sohalek. Rudolf Mosso.
               A. Oppeilks Naehf. Anton Oppalik.                                                                                                                              Abonamentul pentru Braşov
               In Budapesta: A. V. floldber-                                                                                                                                 Âdrnmistruţiunea, Piaţa mare,
               oer, Ek8teln Bernat. In Ham-                                                                                                                                Târgul  Inului  Nr.  30,  etagiu
               bnrg: Marolyl 4. Llebmann.                                                                                                                                  I.:  Pe  un  an  10  fl.,  pe  şAso
                 PREŢUL  INSERŢIUNILOR  :  o  se­                                                                                                                          luni  5  fl.,  pe  trei  luni  2  fl  50  or.
                                                                                               1
               ria.  garmond  pe  o  colAnă  6  or.                                 j\    PV K»  33MSKJH»        wa     MŞB»  BUraOT®         «M                           Cu  dusul  în  oasă  :  Pe  un  an
               şi  30  or.  timbru  pentru  o  pu­                                dbnb   ww\i \ scr     uAstmA  u&sxzii      KafiMwSH                                      12  fl.,  pe  6  luni  6  fl.,  pe  troi
               blicare.  —  Publicări  mai  dese                                                                                                                           luni  3  fl.  —  Un  esemplar  5  or.
               după tarifă şi învoială.                                                                                                                                    v.  a.  sAu  15  bani.  —  Atât  abo­
                 RECLABE  pe  pagina  a  3.a  o                                                                                                                            namentele  cât  şi  insorţiunilo
               seriă 10 or. său 30 bani.                                                                                                                                   sunt a se plăti înainte.
                  Hr. 263.                                                    Braşov, iimî-Marţi 1 (13) Decemvre.

                  Amânarea dietei ungare.                   pe  mamelucii  sei  se  sară  se-1  apere,  joritate  de  d6ue  treimi,  cum  spera.  Sibiiu,  pe  Mercurl  16/28  Decemvre  a.  c.,  la
                                                            căci  credeau  cu  toţii,  că  acel  depu­   Adevărat,  că  pe  atunci  nu  se  aştepta  orele  3  după  atnâijl,  âr  însu-şl  congresul
                    Evenimentele  interi6re  din  fi­       tat  vrea  se-1  insulte,  pălmuindu-1.  la  o  disidenţă  atât  de  mare  din  rân­       naţional-bisericeso  estraordinariu  al  provin­
              lele  ultime  ţin  mereu  în  cea  mai  Semne  triste  pentru  Banffy  şi  par­            durile sale.                                  ciei  nostre  metropolitane,  pentru  alegerea
              mare  încordare  lumea  politică  din  lamentarismul unguresc.                                   Pe  când  în  parlamentul  UDgar  metropolitului, pe cjiua următore, Joi în 17/29
              monarchia ndstră.                                  Se  înţelege,  că  oposiţia  critică    lucrurile  au  luat  acestă  întorsătură  Decemvre  a.  o.  la  ârele  9  înainte  de  amiadl,

                    Se  p6te  (ţi 00  cu   tot  dreptul,  ca   aspru  amâaarea  dietei  printr’un  res­  fatală,  oposiţia  din  camera  vienesă  în  care  rji  după  teminarea  ritualelor  bise­
              paritatea  între  cele  doue  state  dua­     cript  regesc  tocmai  în  momentele         a  anunţat  din  nou  obstrucţiunea  faţă  ricesc!  va  urma  numai  decât  deschiderea
              liste  este  acjî  perfectă  în  ce  pri-     acestea  grave  şi  îi  impută  minÎ3-       cu  proiectele  de  lege  despre  pactul  congresului  şi  se  vor  începş  lucrările  con-
              veace stările neisprăvite şi crisa par­      trului-preşed'nte,  că  a  voit  prin         provisoric,  despre  cuota  şi  budgetul  gresuale  conform  prescriptelor  §-lui  157,  p.
              lamentară.      Obstrucţioniştii    unguiî    aceâtă  amânare  se  tragă  şi  Cordea       provisorio. Partida progresistă şi par­      2, din statutul organic.
              din  dietă  emuleză  cu  obstrucţioniştii  în  luptele  politice,  căci  dâcă  nu  şî-a    tida  poporală  germană  sunt  hotă-                Dat   în   reşedinţa   archiepiscopâscă
              nemţi  din  camera  vienesă.  S’a  ivit       mai  putut  ajuta,  guvernul  trebuia        rîte  se  impedece  votarea  acestor  metropolitană,  în  Sibiiu,  la  31  Noemvre  3)
              şi  în  Budapesta  caşul,  că  guvernul  se-şî dea demisiunea.                             proiecte  prin  obstrucţiune.  Deja  cu  Decemvre) 1898.
              ne  mai  sciind  cum  se  iasă  din  în­           Nu  se  pâte  sci  ce  anume  a  in­    ocasiunea  punerei  la  ordinea  (filei  a          Presidiul oonsistoriului metropolitan
              curcătura,  îu  care  l’a  adus  obstruc-  tenţionat  Banffy  prin  acestă  tactică        lor s’a semnalat acâ3tă obstrucţiune.                       loan Meţianu m. p.,
              ţiunea  partidelor  oposiţionale  şi  de-  a  sa.  Dâr  judecând  după  limbagiul,              Etă  de  ce  am  (jis  mai  sus,  că                           episcop.
              serţiunea  din  propriul  seu  partid,  ee-1  pârtă  pressa  guvernamentală,               paritatea  între  Viena  şi  Pe3ta  pe
              şi-a  luat  refugiul  la  tactica  de  a-  ministru-preşedinte  numai  la  retra­          terenul  obstrucţionist  a  ajuns  a  fi
              mâna re a şedinţelor parlamentului.          gere  nu  se  gândesce,  ci  din  contră  perfectă.  Vre  un  bina  nu  pâte  tşi  de            Din Senatul român.
                                                           se  pregătesce  dimpreună  cu  falanga  aici  pentru  dualism,  dâr  pe  lângă
                   In  şedinţa  fbrte  turbulentă  de                                                                                                       In  continuarea  raportului  privitor  la
              Sâmbătă  baronul  Banffy,  stând  în         lui  credinciosă,  oare  a  subscris  pro­    acesta  se  mai  impune  şi  întrebarea:     interpelarea  în  cestiunea  rentei  bisericei  şi
              faţa  faptului,  că  preşedintele  came­     iectul  de  lege  presentat  de  Coloman  ce  urmări  pâte  ave  acestă  stare  de         scolei  române  din  Braşov,  am  publicat  în
              rei,  precum  şi  primul  vice-preşedinte    Tisza,  la  o  luptă  crâncenă  pentru  lucruri  pentru  poporele  din  monar-             nemărul  nostru  de  Sâmbătă  replica  d-lui
              al  ei  au  demisionat  din  posturile       a-se ţină la putere.                          chiă,  scurtate  în  drepturile  lor  şi     T.  Maiorescu  la  răspunsul  ministrului-pre-
              lor,  6r  al  doilea  vice  preşedinte  este       Foile  guvernului  constată,  că        asuprite ?
                                                                                                                                                      şedinte  Sturdza.  AstădI  lăsăm  să  urmeze,
              bolnav,  nu  şi  a  putut  ajuta  alt-fel,  pănă  acum  240  de  deputaţi  au  sub­
                                                                                                                                                      după  „V.  Naţ.   de  Sâmbătă,  răspunsul
                                                                                                                                                                      u
              decât  presentând  un  rescript  regesc,  scris  faimosul  proiect  de  lege  al  lui      Convocarea congresului electoral.            d-lui Sturdza la aeâstă replică:
              prin  care  se  amână  şedinţele  dietei  Tisza  şi  că  îl  vor  mai  subscrie  încă
                                                                                                                                                            D-l  Dim.  A.  Sturdza  preşedintele  consi­
              dela 10 pănă la 17 Decemvre a. c.            câţî-va.  Speranţele  lor    îdso,  că-1  vor                Cerculariu                    liului  :  D-lor  senatori,  să-mi  daţi  voie  să
                   Scenele  scandalose,  ce  s’au  pe­     subscrie  şi  deputaţii  croaţi,  au  fost          ConsistOrelor epachiale şi tuturor     răspund  onor.  d-lui  Maiorescu  câte-va  cu­
              trecut  cu  acestă  ocasiune,  în  urma  de  ocamdată  amar  sdruncinate.  De­                       deputaţilor congresuali.           vinte.
              cărora  nici  cetirea  rescriptului  re­     putaţii  croaţi,  25  la  numer,  în  con-         Prin  trecerea  la  cele  eterne  a  vene­    Mai  întâiă,  în  ceea  ce  privesce  dis­
              gesc  nu  s’a  putut  face,  decât  numai  fereuţa,  ce  au  ţinut’o  la  Agram  au       ratului  şi  acum  mult  jelitului  părinte,   cursul  dela  Orfeu,  şi  anume,  dâcă  acesta
                                                                                                                                                      putea  să  atragă  după  sine  ca  partidul  libe­
              în  mijlocul  celui  mai  mare  sgomot,  declarat,  ce-i  drept,  că  vor  se  re         archiepiscop  şi  metropolit  Miron  Romanul,  ral,  şi  în  deosebi  eu,  se  mai  pot  veni  la
              le descriem în raportul de mai jos.          mână  şi  în  viitor  membri  ai  parti­      scaunul  archiepiscopesc-metropolitan  deve­  guvern. D-sa, care era atunci la guvern...
                   Relevăm  numai  ca  momente             dei  „liberale^  şi  ai  clubului  ei,  derau   nind  vacant,  consistoriul  metropoliei  nâs-   D-l T. Maiorescu. Nu eram eu.
                                                           adaus  tot-odată,  că  nu  pot  subsemna
              caracteristice faptul, că în cjiua acăsta                                                 tre  a  dispus  la  bun  timp  să  se  efectueze  cele   D-l  Dim.  A.  Sturdza,  preşedintele  consi­
              ministru-preşedinte  Banffy  a  fost         proiectul  de  lege  al  lui  Tisza.  Ei      cari  în  sensul  §-lui  155  din  statutul  orga­  liului.  Nu  era  în  personă  în  guvern,  dâr
              întâmpinat de [pe băncile oposiţionale       s’au  sfiit  de  a-se  lega  faţă  cu  pro­  nic  tuebue  să  premârgă  în  scopul  între­  era  partidul  d-sale  la  guvern,  şi  acesta
                                                                                                                                                      dimpreună  cu  d  l  Maiorescu  nu  avea  decât
              cu  strigări  repeţite  şi  sgomotosede:     punerea  lui  Tisza  din  considera-         girii  scaunului  vacant,  şi  a  fixat  terminul   să  profite  de  discursul  meu  dela  Orfeu  şi
              „Afară  cu  el!  Afară  cu  trădătorul       ţiunî,  se  cjiee,  ale  dreptului  public   întrunirii  congresului  electoral,  în  confor­  să  ia  tote  măsurile,  ca  să  nu  mai  putem
              de  patrie!  De  ce  nu  demisionâză  ?“     croat.  Ei  înţeleg  posiţia  lor  aşa,  că   mitate  cu  disposiţiunea  §-lui  156,  combi­  veni  la  guvern,  nici  partidul  meu,  nici  eu.
              şi  că,  pe  când  voia  se  vorbescă,  ţi-   nu  e  bine  se  se  amestece  „în  luptele   nat cu §-l 151 al statutului organic.       Nu  sunt  de  vină,  dâcă  strategia  politică  a
              nend  rescriptul  regesc  în  mână,  îm­     interiâre de partid din Ungaria".                  Terminate  acum  tâte  preparativele    d-sale  nu  a  fost  la  înălţimea  dorinţelor
                                                                                                                                                      sale.  Şi  astfel,  ceea  ce  ne  spune  astăcjl,  nu
              prejurarea,  că  s’a  apropiat  de  locul         Nu  stă  der  nicidecum  strălucit  pentru  întrunirea  oongresului  electoral,  con­  sunt  decât  vorbe,  cari  n’au  nici  un  fel  de
              lui  un  deputat  din  stânga  estremă  causa  majorităţii  Tisza  Banffy.  Ii  lip-  voc  adunarea  prealabilă  a  membrilor  con­     fundament şi de înţeles.
              a făcut se se înspăimânte şi a îndemnat 868ce încă mult ca se devină o ma­                gresului la biserica parochială din cetatea         Mă plâng însă de alt ceva cătră d-l




                   FOILETONUL „GAZ. TRANS“.                diâză  prin  studii  îndelungate  anatomia  tru­  să  fie  scose  din  luptele  viotoriâse  ale  Flo­  trie,  ca  şi  copilul  de  15  ani,  care  a  cioplit
                                                           pului  omenesc  şi  nu  esistă  muschiii,  nu  e-  renţei  cu  Pisa,  Leonardo  da  Vinci,  care  e  odiniâră  acel  copilaş  de  marmoră  ce  stă
                                                           sistă  contracţie  musculară  produsă  de  miş­  însărcinat  cu  pictarea  unui  părete,  îşi  alege  în  „casa  de  Michelangiolo"  în  Florenţa.
                        Scrisori din Italia.               care,  pe  care  el  să  n’o  cunoscă  şi  să  n’o  o  luptă  de  călăreţi,  âr  Michelangelo  caută  Dâr  când  mânile  lui  începură  să  tremure,
                                                           scie  reda  întocmai  în  marmorele  sale.  De  acel  moment,  când  o  mulţime  de  cătane  şi-a luat rămas bun dela marmoră şi dela cu­
                                       Nenumitei prietine.   dragul  muşchilor  trupului  omenesc,  el  ade­  florentine  aud  signalul  de  luptă  chiar  pe  lori  şi  a  clădit  numai.  Despre  mărimea  lui
                    llaffael şi contimpuranii.             se  ori  alege  posiţii  forţate  şi  le  prinde  ast­  când  să  scaldă  în  Arno,  putând  ast-fel  să  ca  architect,  nu  ml-a  fo-t  dat  să  pot  ju­
                                                           fel  în  pâtră,  numai  ca  să  aibă  ocasie  să  picteze âră-şl o mulţime de trupuri gâle.  deca.  Atâta  sciu  însă,  că  de  câte-orl  mă
                             (Urmare).
                                                           facă  studii  miologice.  Aşa  sunt  şi  cele  pa­  De  trupuri  gâle  mişună  şi  fresca  cea  aflam  într’o  clădire  desfătată,  cu  proporţii
                   Când  vecjî  cele  patru  figuri  simbolice   tru  figuri  de  pe  sarcofagele  Mediceice,  şi  mare  din  Capela  Sixtină.  Dâcă  acjî  aternă  atât  de  armonice  şi  totu-şi  atât  de  mari
              de  marmoră  de  pe  sarcofagele  celor  doi   pentru  acâsta  au  fost  ele  atât  de  mult  ad­  sdrenţe  pe  şoldurile  lor,  acâsta  nu-i  vina  încât  simţiam  par-că  crescând  zidurile  în
             Medici,  nu-ţl  plac  la  început.  Trebue  să   mirate  după  mortea  artistului,  când  lumea  bietului  Michelangelo,  care  nu  s’a  sfiit  să-l  jurul  meu,  fie-că  edificiul  acela  să  numea
              le  privescl  multă  vreme,  ca  să  te  deprincjl   a  început  să  înţelâgă  t6tă  mărimea  meri­  arate  nud  chiar  şi  pe  Christos,  ci  e  opul  S.  Petro  în  Roma,  fie-că  era  cuta're  capelă
              cu  ele,  dâr  ori-cât  de  mult  le-am  privit  eu,   tului său.                         unor  papi  pudici  de  mai  târejiu,  cari  au  în  Florenţa,  fără  să  mi-o  fi  spus  nimenea
             pănă  acolo  n’am  putut  ajunge,  ca  să  pot                                             credut,  că  nici  pe  lumea  cealaltă  nu  se  cu­
                                                                Cea  mai  desăvîrşită  formă  a  frumo­                                               sciam,  că  pâtra  cea  dintâiQ.  a  trebuit  s’o  fi
             spune,  că  îmi  plac  mai  mult  ca  alte  statue.                                        vine să umbli în pielea golă.                 pus pe acel loo Michelangelo.
                                                           sului  se  găsesce  pentru  M.  în  trupul  ome­
             Şi  ce  am  păţit  eu,  cred,  că  au  păţit’o  cei
                                                           nesc  şi  cred,  că  nu  greşesc  când  îmi  pare,   Când  artistul  trebue  să  îmbrace  tru­  La  1564  a  închis  ochii  pentru  tot-
             mai  mulţi.?  Şi  totu-şl,  mai  ales  acestea  au
                                                           că  el  a  aflat’o  în  special  în  trupul  bărbă­  purile  gâle,  e  stîngacifi.  Ast-fel  în  Madona  dâuna  moşnâgul  de  90  de  ani,  care  pănă
             fost  statuele  lui  cele  mai  mult  admirate
                                                           tesc.  Setea  lui  după  o  musculatură  frumâsă,  cu  copilul  şi  cu  losif  din  Florenţa.  E  ca­  în  cele  din  urmă  clipe  a  fost  cu  mintea
             multă vreme după mârtea lui Michelangelo.
                                                           l’a  depărtat  de  liniile  rotunde  alee  trupului  racteristic  faptul,  că  M.  pictând  astă  grupă,  limpede,  şi  a  murit  rugându-i  pe  cei  din
                   Cum se face acâsta ?                    femeesc,  femeile  lui  par  nisce  bărbaţi  sâu  nu-i  mulţumit,  trebuind  să  îmbrace  pe  Ma-  jurul său, să ţină cu sfinţenie la artă.
                   Numai  dâcă  asamenî  sculpturile  lui  nisce  atlete,  la  orl-ce  cas  pentru  gustul  ria  şi  pe  losif,  şi  greşesce  chiar  contra  uni­  Pe  cât  sunt  de  deosebiţi  între  sine
             M.  cu  ale  premergătorilor  săi,  poţi  vedâ  nostru,  modelele  lui  femeescl  n’au  fost  tăţii  prin  aceea,  că  în  fond  zugrăvesce   Raffael  şi  Michelangelo,  pe  atât  să  deose-
             deosebirea  cea  nesfîrşit  de  mare,  poţi  să  chiar  frumose.  De  aceea  tote  picturile  şi  vre-o  6—8  trupuri  g61e  de  bărbaţi,  cari   besce  eră-şî  fiă-care  dintre  ei  de  Veneţia-
             înţelegi  meritul  cel  uriaş  ce  1  are  el  în  is­  sculpturile  sale  au  aprope  acelaşi  obiect:  n’au  nici  în  clin,  nici  în  mânecă  cu  sfânta   nul Tizian.
             toria  sculpturei.  Buonarroti  a  învăţat  dela  trupul  bărbătesc.  Când  guvernul  florentin  familie.                                                                 (Va urma).
             măestrii  anticităţii,  că  sculptorul  trebue  să  hotăresce  să  împodobâscă  sala  cea  mare   Era  bătrân  Michelangelo  Buonarroti
             fie  un  anatom  desăvîrşit.  De  aceea  el  stu-  a  palatului  său  cu  fresce,  a  căror  motive şi  purta  dalta  şi  penelul  cu  aceeaşi  măes-
   1   2   3   4   5   6