Page 1 - 1899-01

\

„gazeta* iese în flâcare di.
KEDA.CŢIUXEA,
Adminisiraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
Pe un an 12 fl., pe şdae luni
SSAŞOV, piaţa mare Nr. 30. 6 fl., pe trei ly™3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de ^ ~ an.
as primesc. Manuscripte Pentrn Români; Mi ^“mte:
nu se retrimet. Pe un an 40 fra " ,’ n &6se
INSERATE ae primesc la AD- luni 20 fr., pe > rel .
SINISTRAŢ1UHE în Braşov şi la N-rii de Duminecii
nrmătorele Birouri de nnunoluri: Se prenumeră la tdto ofi-
In Viena: H. Dukos Nachf. ciele poştale din întru şi din
îăai. Augonfold & Eraerloh Lesner. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse. Abonamentul pentrn Braşov
A. Oppellka Nachf. Anton Oppellk. Âdmmistrufiunea. Piaţa mare,
Io Budapesta: A.V.Qoldbor- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
ger, Eksteln Bernat. In Ham­ I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
ei utr: Harolyl A. Uabmann. luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
PREŢUL ASERŢIUNILOR : o ae- Cu dusul în casă : Pe un an
riă garmond pe o colânâ 6 or. Z I I . 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. po trei
şi 30 or. timbra pentrn o pu­ luni 3 fl. —Un esemplar 5 or.
blicare. — Publicări mai dese v. a. sâu 15 bani. — Atât abo­
după tarifă şi învoială. namentele căt şi insorţiunile
RECLAME po pagina a 3-a o sunt o se plăti înainte.
seriâ 10 or. adu 30 bani.
Nr. 1. Braşov, Vineri 1 (13) Ianuarie. 1899.

Din emisa s-tei sărbători diarul nu va rios spre reculegere în sensul ară­ După răsboinl ispano-american şi toc­ ‘ făcut’o Regelui României, a recunoscut în
apăr A piină Sâmbătă săra. tat, ne rămâne ca mângăere şi încu- mai pe când în Paris decurgeau tractările mod public tendinţele paclnice ale tînăru-
ragiare a speranţelor nostre, pe cari de pace, Francia era pe-aci să se încurce lui regat român şi valorea politică, de care
nici unul din evenimentele acestui într’un fatal răsboift cu Anglia. Măr de se bucură acjl România în concertul sta­
/ 1 8 9 8 . an nu le-au putut sdruncina şi slăbi, ebrtă îl forma o palmă de loc aşa dicend, telor europene. Cu prilegiul acestei visite
Doue speranţe juste au fost, ou faptul, că acele urîte apariţiunî din Faşoda din Africa. începură pregătiri seri­ s’a accentuat confraternitatea de arme din
cari am întrat în anul 1898. mijlocul nostru au produs o reac- ose din ambe părţile, în arsenale se lucra acea fericită epocă, când armata română
N’am sperat într’o întorcere a ţiune puternică în spirite, oare ne cu iuţelă şi intensitate, în porturi fură con­ s’a luptat eroicesoe pe câmpiile Bulgariei
contrarilor naţiunei nostre, n’am îndreptăţesce a crede, cf în cele din centrate colosurile de corăbii, âr diploma­ alături cu armata rusâscă. Acesta a accen-
sperat în simţul de dreptate şi urmă bărbaţii noştri, vor eşi din ţii schimbau note mari asupra unei ces- tuat’o însu-şl Regele Carol în toastul său,
generositate al celor tari şi puter­ armorţela ce-i ţine de atâta vreme tiunl mici în sine, dâr crescută la propor- prin care a răspuns la bineventarea, ce i-a
nici, ci speranţele nostre le-am în­ înlănţuiţi şi vor reapuca cu curagiul ţiuul, cari in tot momentul ameninţau cu făcut’o Ţarul Nicolae la prâncjul de gală
temeiat numai şi numai în noi în- şi cu energia cuvenită firul conlu­ isbucnirea inimiciţiilor în faptă. Zuruitul dela palatul din Petersburg. Regele Carol
şi-ne, în puterea nostră de resistenţă, crării comune şi al acţiunei solidare, armelor însă a avut partea sa bună: s’au a mai dis, că sentimentul său se unesce cu
în consciinţa de chemarea şi viito­ ce a fost inaugurată în memorabila spăriat şi unii şi alţii, der din furtuna, ce sentimentul ţării în sincera dorinţă, ca vi­
rul nostru naţional, în simţul de jert­ conferenţă a Românilor din Tran­ umpluse atmosfera politică, se mai aude sita sa la Ţarul să potă stabili cele mai
fire pentru limbă şi lege, ce ne legă silvania, Bănat şi Ţâra ungurescă încă şi acjl în depărtare câte-un vuet ame­ bune raporturi şi să contribue a strînge şi
de moşi şi strămoşi, dela cari l’am la 1881. ninţător. mai mult relaţiunile de amiciţie cu puter­
moştenit ca un talisman scump al Avem încredere în bunul geniu Primejdia răsboiului a ameninţat în nica împărăţie rusâscă. Nu se pbte nega,
românismului nostru. al naţiunei române, că va îndrepta decursul anului 1898 constant şi în Asia- că România prin acâstă visită s’a ales c’un
Am aşteptat şi am sperat, că cugetele bărbaţilor ei spre unica mică, în apele Chinei. In Asia-mică şi-au mare câştig moral şi c’o înălţare a vacjei
anul de care ne despărţim, al cincî- ţintă mântuitâre, că-i va însufleţi şi stat faţă 'n faţă Rusia, Germania şi Anglia. şi importanţei sale politice în concertul
cjecilea dela redeşteptarea nostră po- le va da tăria pentru lucrarea şi Germania îşi sporesce fără obosblă colo­ statelor europene.
litică-naţională, ne va aduce recule­ lupta gigantică, ce-i aştâptă încă niile, ea vrâ să-şi creeze pieţe nouă pen­ Anul 1898 se finesce cu pace în Eu­
gerea înăuntru, de care avem ne­ de-aci încolo; avem încredere în tru productele sale industriale în imperiul ropa. Că ce va aduce urmaşul său, este as­
cesitate atât de urgentă ; că bărbaţii iubirea de neam, în patriotismul şi chines milenar, asupra căruia a început să cuns în tainele necunoscutului.
noştri chemaţi a pune umerul la re- în puterea de jertfă a Românilor, sune clopotul morţii. Germania a şi pus
solvarea problemei uriaşe, ce ni-s’a şi de aceea nu ne îndoim, că va mâna pe portul Kiao-Ciau. Tot acesta o
impus de împrejurări, se vor deştepta sosi momentul mult aşteptat de re­ făcu Rusia, care de asemenea a ocupat Stări desolate.
din letargia lor şi se vor pune pe culegere, va trebui să sosescă, căci Port-Arthur. Dâr în China stau pe picior de
De mult Maghiarii n’au avut o si­
lucru. Am mai aşteptat şi sperat, că cu tote adversităţile şi miseriile tim­ rivalitate alte două puteri: pe lângă Germania
tuaţie politică mai grea şi mai încurcată,
anul 1898 va produce acel reviri­ pului, viuă este consciinţa naţiunei şi Rusia, mai sunt Anglia şi Francia inte­
cum este cea de acjl, provocată de însuşi
ment în spiritele bărbaţilor noştri române şi nicî-odată ea nu va re­ resate în cel mai mare grad. Mai ales An­ guvernul lor actual, care urmând fidel sis­
credincioşi causei, care se facă cu nunţa la vieţa şi la viitorul ei. glia a fost în tot decursul anului forte pa­
temul inaugurat de faimosul Tisza Kalman,
putinţă o concentrare sănetosă a Revna cea mare şi zelul, ce ve­ sionată şi preocupată de cestiunea chinesă. a reuşit să-i învrăjbesoă în dietă şi afară
forţelor nostre interne şi o dirigiare dem că le desfăşură poporul nostru Anglia era pe-aci să între în conflict cu
de dietă într’un grad ne mai pomenit. Anul
a lor conform cerinţelor unei lupte pentru progresul său pe tote terenele Rusia pentru China, ea şi astăcjl îşi arată
1898 a adus în sinul lor luptele maxi in­
seriose de defensivă. de cultură naţională, despre care constant dinţii marelui imperiu moscovit,
testine, el le lasă de moştenire patimele şi
Nu ne-am aşteptat la succese revnă şi despre care zel anul 1898 care stă puternic în calea planurilor ei de
neînţelegerile politice.
estra-ordinare în direcţiunea acesta, ne-a dat atâtea dovefiî îmbucură- cuceriri coloniale. Cu tote-că pentru mo­
E de prisos, credem, a mai reveni
fiind-că nu se pote îndrepta şi pune târe, ne arată în modul cel mai con­ ment diferenţele dintre acestea patru pu­
asupra celor petrecute în timpul mai re­
la loc în 365 de (file, ce s’a stricat vingător, că neînfrântă este puterea teri par a fi aplanate, periculul răsboiului
cent între Maghiari. Pentru a caracterisa
şi negligeat într’un şir lung de ani. sa de viaţă. în Oceanul-pacifîc şi de alungul litoralului
situaţiunea este destul să spunem, că acum
Cu atât mai greu era de a dobendi Consciinţa despre acesta putere chines ameninţă totuşi, diplomaţia nici
au ajuns şi Ungurii să se plângă amar, că
succese mari, când situaţiunea poli­ nesecată ne dă tăria de a spera în­ nu-1 va pută delătura, ci cel mult a-1
li-se calcă constituţia şi drepturile scrise
tică a naţiunei ndstre nu numai că tr’o grabnică indreptare şi recule­ amâna.
în legi şi că sunt puşi în stări afară de
nu s’a ameliorat, der a devenit mai gere a nostră şi pe terenul politic. Un eveniment politic însămnat a fost
critică şi mai gravă şi ameninţatore Fiă ca anul ce vine să realiseze, în cursul anului şi căUtoria împăratu­ lege. Visul lor hrănit de ani de dile, că
vor ajunge să stăpânâscă ei singuri în mo-
prin urgia nouelor persecuţiunî şi acesta dorinţă şi speranţă a tuturor lui Wilhelm în Orient. In drumul său
narchie şi că vor face din dinastia habs-
nedreptăţii’!, ce au trebuit se le în­ Românilor de bine. lung împăratul Germaniei a trecut prin
burgică o dinastie maghiară, începe să
dure în 1898. Constantinopol, unde Sultanul i-a făcut o
Am fost însă în drept de a pre­ strălucită primire şi unde, pe cum se sus­ li-se topâscă. De trei-cjecl de ani luerâză
tinde dela bărbaţii noştri conscii de Anul 1898 în politica externă. ţine, s’au încheiat legături de intimă ami­ la realisarea acestui vis, totul au făcut ce
peri culele acestei situaţiuni, ca se se Anul 1898 a fost unul dintre cei mai ciţie între cei doi domnitori. La amiciţia au putut face, der âtă că li-a venit şi lor
reculegă şi se scotă causa poporului bogaţi în evenimente politice esteribre. Pa­ acâsta se şi provocă acum Sultanul, care un tuş rece peste cap, li-a venit Banffy cu
sistemul tiszaist, care i-a încurcat cumplit
din pirotela, în care a ajuns. cea mult vestită de cătră diplomaţi şi ca­ crede, că prin ea imperiul turcesc este pe
Intru cât a satisfăcut orî nu petele încoronate, a fost adânc sguduită, lung timp scutit de nimic’re. Dâr Rusia nu şi i-a desorientat tocmai în momentul, când
anul 1898 acestor îndreptăţite aştep­ ici colo chiar primejduită în cea mai mare privesce ou ochi dulci amiciţia; ea vede era să se reguleze roporturile economice
tări ne-o documenteză certele şi zi- măsură. în acâsta o scărire a influenţei sale pe şi comerciale ou Austria, aşa numitul pact,
zaniile, de cari a fost atât de bo­ Valurile Oceanului Atlantic au fost în­ malurile Bosforului. Rusia pare că a şi pe care baseză în mare parte dualismul.
gat anul acesta, şi cari au aflat adă­ roşite cu sânge omenesc prin nenorocitul dat Sultanului să înţelâgă, că n’are să mai Este trecut anul, de când asupra ces-
post şi nutrement chiar şi într’o par­ răsboiii, în care Spania a fost încurcată cu conteze la bunăvoinţa ei, din momentul ce tiunei pactului s’a deschis îutră partidele
te a pressei nostre. America. Spiritul de speculaţiune al Ame­ s’a arunoat în braţele Germaniei. Esemplu maghiare din oposiţie şi între guvern lupte
Cu adenc.ă durere am privit la ricanilor s’a pus fără de veste în mişcare, este Creta. Ori cât Sultanul a stăruit, ca şi atacuri vehemente. Guvernul a fost ase­
acest spectacol trist şi ruşinăţor şi pentru-ca să abată dela sine o primej­ Ţarul Rusiei să-l scutâscă în cestiunea diat de tote părţile, dâr mai ales i se făcu
pentru neamul nostru. Ne-am ţi­ die economică, a provocat şi a dus la cea Cretei, totuşi puternicul domnitor dela imputarea că vrea reînoirea pactului în
nut reservaţl, fiind-că am vecjut.şi mai grea catastrofă vechiul şi gloriosul Neva a rămas neînduplecat şi a înfluinţat paguba intereselor economice şi politice
ne-am convins, că aceste certe şi zi- odinibră imperiu al Spaniolilor. In lupta puternic, ca prinţul grecesc George să ocupe ale Ungariei, prin oeea-ce ea ar pier ie din
zanii nu provin dintr’o stare patolo­ aoâsta desperată şi au stat faţă în faţă pu­ soaunul de guvernator în insulă, ou tote-că greutatea ei înaintea Europei. învinuit a
gică a poporului nostru, ci îşi au is- terea lumii nouă cu spiritul rămas al vre- se scie, că el n’a fost persona grata nici fost şi este guvernul, că prin alegeri scan-
vorul în machinaţiunî străine de el milor vechi, şi cu tote stăruinţele şi încor­ la Viena, nici la Berlin, cu atât mai puţin dalbse, prin corupţiunl şi favoruri şi-a în-
şi de dosvoltarea lui; şi fiind astfel dările estreme, ce s’au pus din partea Spa­ la Constantinopol. şghebat majoritatea de acjl, care nu ser-
aduse în mijlocul nostru de fin cri­ niei, apoi cu tbte simpatiile, de care se bu­ Voind să încheiem acâstă scurtă re­ vesce decât interesele domniei de partid
văţ răutăcios, vor dispare >t<it aşa cura Spania la naţiunile europene, totuşi vistă asupra evenimentelor anului 1898 în şi care confiscă drepturile şi libertăţile
cum au venit, la prima suflaTeyu- ea şi-a perdut întinsele şi bogatele-i colonii afară, nu putem trece cu vederea un act coa tuţionale u scopurile ei parti-
ternică a spiritului sănătos naţional'' politic de cea mai mare însemnătate: visita c Ţ, BanL. ’ săi — dic stângacii
^ şi insulele al căror pământ l’a udat cu atâta
ţ
ce ne chiamă la muncă luptă cu tăcjl în Guba si îp .Filipine fâlfăe regelui României la Curtea din Petersburg, în­ -- i« _ stituţia de dragul
puteri unite şi coneent îl american &{■<}. ţelor-Unite, care tâmplată în cursul lunei Iuli ’isita aces şi nimicit.
4
Şi decă nu p ată ipra Spaniolilor, a avut o importanţă cu a - deoseK -ms acesta ca
activul atr ruterl. cu cât Rusia, prin strălu •o.nit teatru’