Page 1 - 1899-05

KEDACŢIOWEA, „gazeta* iese în flseare iji.
Mmlnistraţiimea ?i TipograHa. ADonamente pentru Aistio-Ungaria:
BBAŞOV, piaţa mara Nr. 30. Pe un an 12 f I., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă S fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şAse
INSERATE so primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BISISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri da anunclurl: Se prenumeră la tote ofi-
în Viena: S. Dukss Naohf. ciele poştale din întru şi din
SHax. Augenfeld i Einsrlch Lasnar, afară şi la d-nii colectori.
Hcinrloh Sohalok. Rudolf Mosso. e
A. Oppellks Nnchf. Anton Oppallk. Abonamentul pentrn BraştY
In Budapesta : A. V. Goldber- Admtnistrafiunea, Piaţa mart
S ar, Ek8t6ln Bornat. In H am­ Târgul Inului Nr. 30, etaşil
urg.- Karolyl L Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şist
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o coldnă 6 or. isainii son ansa »mw« «Bun ot Cu dusul în casă : Pe on ai
şi 30 or. timbru pentru o pu­ iHiWPii rafcasui taiM rafea nana tozesmo 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po tiei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sAu 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME po pagina a 3.a o namentele căt şi inserţiunile
aoriă 10 or. s6u 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 95. Braşov, Sâmbătă 1 (13) MaiiL

Alegerea la Arad. pentru activitatea sa rodnică de un se luptă cu miseria, atunci vedem într’ade- Apoi dorind din inimă, ca poporul să
pătrar de veac, deodată, după de­ văr (îu mişcarea amintită — Trad.) mani­ se uşureze cât s’ar pută mai mult în pri­
Duminecă se va întruni Sino­ părtarea lui, s’a început din partea festarea conştiinţei sale. Este mare păcat a vinţa contribuirilor pentru cult, s’au mai
dul estra-ordinar electoral al epar- amintită o agitaţiune nebună pentru amărî pe 6men\ atât de cinstiţi." înfiinţat încă fondul pentru acoperirea con­
chiei Aradului pentru a-şî alege a transforma votul de recunoscinţă •U-v. venţiei episcopescl, fondul pentru acoperi­
Episcop. al întregei diecese în hulă şi ocară La cestiunea întregire! salariilor rea sidoxiei episcopescl; fondul pentru aco­
Este un drept însemnat, ce vine pentru guvernarea trecută. N’a fost perirea speselor deputaţilor sinodali şi con-
a şi-l esercita representanta diecesei vorba nicî-odată de ceea-ce s’a lu­ preoţesc!. gresuall şi fondul internatului.
române gr. or. a Aradului pe basa crat bine în cei doue-cjecî şi patru Pentru complectarea raportului De-asemenea şi fundaţiunî din partea
Statutului organic. Este însemnat de anî trecuţî, ci tote s’au zugrăvit nostru privitor la desbaterile Sino­ unor credincioşi de-ai noştri, pentru sco­
acest drept mai ales pentru rolul cel în colorile cele mai negre fără pic dului archidiecesan din Sibiiu asu­ puri filantropice şi culturale diecesane încă
mare şi misiunea cea înaltă, ce o de sfială. pra întregirei salariilor preoţescî, s’au înfiinţat mai multe dându-se în adminis-
are un Episcop în mijlocul poporu­ Şi acâsta metodă de a agita n’a amintim, că referentul comisiei or- traţiunea Consistoriului nostru. Aceste sunt:
lui nostru, şi este îndoit de însem­ avut alt scop, decât de a pregăti ganisătore, d-1 1. ele Preda, după ce fundaţiunile loan Peţa, Elisabeta Peţa,
nat în situaţiunea de faţă, când sar­ prin desbinare şi printr’un sistem de arătă pe scurt istoricul afacerii, ceti Tismănariu, Bosz, Baronul Heidte, Trapşa
cina păstorului, care trebue se-şî a- calumniare, calea pentru un „candi­ următorul conclus, ce se luase la şi Temeş.
pere turma sa ca lumina ochilor în dat", care se putea ridica numai timpul seu din partea Consistorului Despre luptele cele multe, mai ales
contra tuturor înrîurinţele stricăcibse printr’o artificială înegrire a acelor în acâstă afacere: pe terenul bisericesc şi şcolar, cu ocasiunea
ale timpurilor de tot vitrege şi duş- rivali eventuali ai lui, carî abstră- „Considerând 1) că statul şi aşa e da­ întroducerei legilor aşa numite politice bi-
mănose prin care trecem, devine cu gend dela alte calităţi, aveau în tor a da ajutore bisericei şi biserica e în sericescl, a limbii maghiare în scole, spo­
atât mai gravă. avantagiul lor nedisputabil consoiinţa drept a pretinde ajutor, 2) sperând o schim­ rirea salariilor înveţătorescî, — lupte des­
De acesta grea chemare va tre­ curată şi liniştită, că au remas cre­ bare a sistemului şi timpului ou condiţiile tul de grele pănă şi prin Casa magnaţilor,
bui se fiă pe deplin consciu cel-ce dincioşi bisericei şi naţiunei în lup­ lui grele de aci!, 3) că neprimind, biserica nu mai amintesc mai de-apr6pe, fiind ele
va fi chiămat se ocupe înalta dem­ tele primejdiose, ce le-a purtat pănă n’ar avea putere a opri pe preoţi a primi prea bine cunoscute din cele sorise de până
nitate de Episcop, der mai mult tre­ acuma cu adversarii ei. fără soirea ei, 4) că numai decretând pri­ acum. Chiar şi în present avem un obiect
bue se fiă conscii încă de gravita­ Pornirile acestea pentru a face mirea, se pote obţine, pe lângă anumite destul de greu de pertractat, completarea
tea actului alegerei aceia, cărora le propagandă în favorul acelui fruntaş condiţii, punerea sumei întregi la disposiţia venitelor preoţescî, la a căreia bună şi
incumbă datoria faţă cu biserica şi din cler, care prin cunoscuta purtare Consistorului, 5) că împărţirea de acll a temeinică resolvare nu se p6te din des­
naţiunea lor de-a alege pe cel ce va în cestiunea legilor bisericesc! poli­ ajutorelor nu e nici ea mai bună, der s’a tul recomanda o seriositate cât mai matură.
putb se corespundă mai mult chia- tice şi-a atras desaprobarea întregei acceptat de nevoe, 6) că între preoţii noş­ Şi în urma tuturor acestora, ca un
mării sale în tote privinţele. biserice şi a tuturor Românilor, fiind tri nu sunt carî să ducă viaţa „imorală" corolar la cele expuse pănă aci, notez spre
Se pote (ţie© dâr cu drept cu­ stigmatisat ca apostat, trebue se în­ ori „contrară statului", 7) că prin primire bucuria generală, că pe lângă t6te eroga-
vânt membrilor Sinodului electoral tâmpine cea mai aspră condamnare şi împărţire prin consistor, preoţii se ţin ţiunile cele mari, ajungând deja budgetul
din Arad: dela votul vostru atârnă, prin aceea, că Sinodul electoral se mai strîns de biserică, 8) că neprimind, anual cifra de 35.000 fl., averea întrâgă a
pote pe un şir lung de anî, viitb- va avânta la acel nivel, care i-se biserica sar pune în confliot perpetuu cu diecesei în aceşti 10 ani deja s’a duplicat.
rea conducere a diecesei vostre; cuvine, având în vedere nu conside- statul şi ne-am espune a fi mereu bănuiţi Etă, domnilor deputaţi, în lineamente
dela votul vostru aternă, ca în vii­ raţiunî de interese personale, ci nu­ că urmărim tendenţe periculose statului, 9) mai generali, resultatele activităţii nostre
tor se domnescă în diecesă pace şi mai şi numai binele bisericei. că dotaţia de adî a preoţilor e adevărat oficiale de 10 ani. Ele nu se pot ascunde,
iubire între fraţi şi o nobilă emula- Sunt destui bărbaţi vrednici şi slabă, 10) că biserica a cerut şi ea repeţit căci stau negru pe alb, se văd cu ochii în
ţiune întru înaintarea marilor sco­ de valore în înaltul cler al metro- ajutor şi nu i s’a dat, 11) că prin nouăle tâte direcţiunile lor. Prin urmare, se p6te
puri bisericesc! şi culturale-naţionale poliei române gr. or. Părinţii Sino­ legi politice bisericesc!, preoţimea a întrat cjice, că nici noi nu am dormit, ci am
în sînul ei; dela zelul, hărnicia, cre­ dului electoral n’au decât se caute în lipsă şi mai mare, 12) că ajutorul de muncit cât s’a putut şi cât ne-au ertat îm­
dinţa şi devotamentul alesului vos­ pe cel mai demn şi de încredere, şi 24.000 s’a respins şi nu s’a aflat modalita­ prejurările cele grele şi critice, în cari
tru pentru sfânta causă a bisericei armonia şi buna înţelegere va fi tea a ne ajuta altfel; 13) că dâcă statul, trăim şi în cari s’a aflat şi se află biserica
nostră.
şi a naţiunei va depinde bunăstarea dintr’odată deplin restabilită, ca prin contrar promisiei date de ministrul "Wlas-
şi înaintarea întregului nostru popor, minune, spre binele şi fericirea die­ sics, că numai atâta ne vor cere, să ajungă Şi eu, domnilor deputaţi, nu cjic, că
din care diecesa Aradului face o cesei şi a neamului nostru. banii la mâna preoţimei, ne va pune con­ eu le-am făcut acestea, ci noi, noi cu toţii
parte atât de însemnată. Mai mult la viitor decât la pre- diţii prin cari să-şi aservâscă pe preoţi împreună, în dragoste şi bună înţelegere
frăţescă, fiă-care în posiţia şi sfera sa de
Pentru ca se se producă acest sent se se gândescă cei-ce vor ave pentru lucruri contrare bisericei său chiar
resultat fericit trebue, ca armonia se-şî dea votul la alegerea de Episcop. pentru scopuri politice, preoţimea va avea activitate, sub conducerea episcopului, căol
şi buna înţelegere se domnescă în­ Avend tbte aceste înaintea ochi­ bărbăţia a-şl conserva independenţa : acesta este caracterul constituţionalismului
tre membrii Sinodului, trebue, ca în lor, suntem sigurî, vor da problemei „propune să se accepteze dotaţiunea dela celui adevărat, de care ne bucurăm acll în
biserica nostră.
momentul solemnei, când vor păşi lor grave cea mai bună şi fericită stat, cu espresa reservă, ca dotaţiunea se fă
Bine să ne însemnăm deci, domnilor
la urnă, se nu aibă în vedere decât soluţiune şi poporul credincios îi va licuidată în sumă generală pentru mai departe
marile interese ale bisericei. binecuvânta. dispunere autorităţii bisericescl . deputaţi, că condiţiunea esenţială a tuturor
u
Cu mare mâhnire am ve<ţut Comisiunea presentâ din parte-i lucrurilor bune e dragostea şi buna înţele­
cum unii, conduşi de nu seim ce in­ Ajutorul de stat şi preoţimea sinodului propunerea: gere, fără de care chiar şi constituţiona­
terese, au umblat cu tot-adinsul se română unită. „Allcotmamp dela 11 Maiti lismul cel mai bun nu folosesce nimic, ci
„Să primescă întregirea cu reserva
turbure pacea şi buna înţelegere în­ n. ia notiţă despre mişcarea, ce s’a pornit mai mult strică. Numai în chipul acesta
tre diecesanî tocmai în ajunul actu­ în sînul clerului român unit din Archidie- pusă de consistor, şi fără alte condiţii din ni-a fost şi nouă cu putinţă, a produce
lui electoral. cesă faţă cu modul în care se împarte aju­ partea guvernului, decât cea amintită de cele ce le vedem astăcll în fiinţă în die­
d-1 ministru Wlassics în răspunsul său dat
In totă discuţiunea de tot pă­ torul de stat şi cu ore-care satisfacţiă cons­ cesa nostră. Şi tocmai pentru aceea, pen-
la interpelarea în camera magnaţilor". tru-ca să arăt adecă puterea covârşitore a
timaşă purtată din incidentul acesta tată acţiunea acesta. Foia din cestiune este
dragostei şi bunei înţelegeri, m’am văcjut
de cătră amintita fracţiune, nu s’a informată, că I. P. S. Sa metropolitul Dr. V.
Discursul de deschidere îndemnat a mă lăsa mai pe larg în expu­
tratat nicî-odată de cestiunea: care Mihalyi a intervenit personal la guvern, es-
este mai demn, care dintre fruntaşii primându-şi îngrijirile, ce le are în privinţa nerea resultatelor activităţii nostre din pe­
a Sinodului eparchial din Caransebeş, rostit riodul acesta de 10 ani.
clerului român gr. or. este mai apt acesta. Spune mai departe „Alkotmany",
de P. S. S. episcopul Nicolae JPopea. Se sperăm dâr, domnilor, că şi în
prin inteligenţa, capacitatea sa de că pănă acum din partea dieceselor române
muncă şi prin credinţa şi devotamen­ unite, numai diecesa Gherlei s’a plecat îna­ — E i n e. — viitor vom urma cu ajutorul lui Dnmnecleu
tot ast-fel, fiind călăuziţi de steaua dra­
tul seu de-a i-se încredinţa cârja intea măsurilor guvernului şi arată cum Mai încolo, tot în acest period de 10
gostei şi bunei înţelegeri în acţiunile nos­
episcopescă. Intotdeuna am vecţut preoţimea română unită protestâză în Sinode ani s’au înfiinţat mai multe fonduri la epis
tre ; că va domni pacea între noi, şi că
accentuate numai momente negative, protopopeseî în contra tutoratului solgăbi- copia nâstră.
va contribui fiă-care în felul său şi după
isbucnirî de patimi şi de urî faţă răesc, — apoi sfîrşesce dieend: „Aşa se Aşa mai întâiă, avându-se în vedere
putirile sale la prosperarea şi viitorul bi­
cu cei ce au conlucrat cu fostul vede, că întregă preoţimea greco-catolică asigurarea preoţilor bătrâni şi neputinoioşl,
episcop, actualul Metropolit, la con­ din Ardeal respinge tutoratul fişpănesc şi înoă de timpuriu s’a înfiinţat fondul de sericii nostre naţionale, spre mărirea lui
Dumnecjeu şi fericirea clerului şi poporului
ducerea diecesei. solgăbirăesc, deorece în acesta ea vede ig­ pensiune pentru preoţimea eparchială; eră
După-ce întrega diecesă a Ara­ norarea şi umilirea autorităţilor bisericesc!, mai târejiu, tot din aceste motive, fondul bisericii nostre diecesane, ceea-ce şi doreso
din adâncul inimii mele.
dului ou toţi factorii ei a făcut la precum nici nu pote vedâ altceva. Dâcă de pensiune pentru funcţionarii consisto-
Pe lângă care declar sesiunea presentă
despărţire fostului episcop o gran- luăm în considerare, că partea cea mai : riali şi profesorii institutului diecesan teo- a sinodului nostru diecesan deschisă.
diosă manifestaţiune de recunoscinţa mare a preoţimei greco-catolice din Ardeal ■ logic şi pedagogic.