Page 9 - 1901-12
P. 9

Nr. 267.—1901.                                                      GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                     Pagina 5.


          ca  să  primescă  şi  să  voteze  cu  lista  oficială,  sfătui  asupra  darurilor,  oe  ar  trebui  să  le  pus  expres,  că  afară  de  preoţi,  docenţi  şi   După-ce  d-1  protopop  prin  o  cuvân­
          ei  n’au  primit,  ci  au  votat  cu  un  Ungur  şi  dăm  poporului  oreştin  ou  ocasiuuea  Cră­  curatori,  să  fie  îndemnaţi  şi  poporenii  mai   tare  alesă  despre  ocârmuirea  biserieei  în­
          un  Român  din  lista  lor,  er  în  locul  fibi-  ciunului?  Care  timp  ar  fi  mai  potrivit  mai  de  frunte  ai  d  feritelor  comune  si  iee  parte  la   chide  sinodul,  inteligenţa  a  fost  întru­
          răului  jidov  au  pus  pe  preotul  lor  şi  odată  ales  pentru  noi  femeile,  decât  timpul  ad-  Sinod.  Tot-odată  a  fost  încredinţat  mai   nită  la  ospitala  masă  a  vrednicului  preot
          ■cu  capul  n’au  voit  să  voteze  cu  un  jidov.  ventului?  Căci  dâr’  prin  mânile  nâstre  multora  să  se  pregătâscă  cu  diferite  diser-   din  Niereş  Ales.  Marincaş,  unde  cu  multă
          Inţelege-vor  dela  aceşti  Unguri?...  Oând  treoe  partea  cea  mai  mare  a  banilor,  pe  taţiunl,  parte  bisericesc!,  parte  poporale,   bunăvoinţă  am  fost  bine  primiţi.  în  de­
          odată  vor  înţelege  acâsta,  atunci  un  paş  cari  îi  câştigă  ou  sudori  bărbaţii  noştri.  Şi  prin  cari  să  se  combată  viţiurile  daunăciâse   cursul mesei s’au ţinut mai multe toaste.
          mare  am  făcut  înainte.  Atunci  nu  cred,  că  este  vorba  să  ne  sfătuim  tocmai  asupra  poporului.
                                                                                                                                                                           Corespondenţii.
          un  jidov  să  mai  capete  164  voturi,  fie  mă­  punctului, cum să întrebuinţăm aceşti bani.  Mai  întâiu  s’a  celebrat  s.  liturghie  pon-
          car  şi  fibirău,  precum  a  căpătat  acum  d-1   Fiind-că  vor  urma  şi  alte  discursuri,  tificată  cu  solemnitate  de  şeful  tractului
          .Hirschl  fibirăul  dela  Balinţ  —  solgăbirăul  oarî  se  vor  ocupa  cu  tema  acâsta,  eu  nu  M.  O.  D.  Vasiliu  L.  Pop,  v.-protopop.  La   Alegere de paroch.
          170  şi  notarul  din  Cliciova  204,  ci  tote  mă  voiţi  opri  mai  mult  la  ea.  Eu  spun  nu­  sfîrşit  d-sa  a  rostit  o  cuvântare  cătră  nu-
          voturile  acestea  le  vor  întruni  candidaţii  mai  atâta  :  Iubite  domne  şi  domnişâre,  mărosul  popor  adunat  din  tote  părţile.  Cu­              — 10 Decemv. n. 1901.
          naţionali,  cari  de  rândul  acesta  au  întrunit:  aduoeţi-vă  aminte  întotdâuna  de  principiul  vântarea  acâsta  eminentă  intercalată  de   On.  Redacţiune!  Duminecă  în  25  Nov.
          Dimitrie  Tătar,  preot  99  voturi;  Petru  Plu­  nostru:  „Cumpăraţi  numai  dela  creştini  şi  cele  mai  puternice  citate  din  sf.  Scriptură,   (8  Decemvrie)  1901  s’a  săvârşit  în  comuna
          tea,  preot  gr.  cât.  92  voturi  şi  Luca  Po-  dela tovarăşi de idei /“                 fiind  predată  cu  multă  vervă  şi  combătând   Crislav,  protopop.  Braşovului,  alegerea  de
          pescu, econom 80 voturi.                           Unul  din  domnii  oratori  va  vorbi  as-  tote  relele,  înălţa  moralitatea  şi  datorinţele   paroch  sub  conducerea  Veneratului  proto-
                Din  cele  pănă  aici  (fise  s’a  putut  vedâ,  tăcjl  despre  o  Gestiune,  care  pe  noi  femeile  creştinului  adevărat,  aşa  ÎDcât  se  putea  ceti   presbiter  Ioan  Petric.  După  serviciul  divin
          că  purtându-se  lupta  între  astfel  de  împre­  ne  interesâză  aşa  ele  mult.  în  ultimele  cble  pe  feţele  publicului,  că  scumpele  învăţături   şi  după  cetirea  rugăciunei  prescrise  pentru
          jurări  şi  cu  mijlocele  mai  sus  amintite  —  ne-au  venit  din  Africa-de-sud  veşti  îngro-  au  străbătut  în  inima  poporului.  Mult  a   invocarea  Duhului  sfânt,  P.  O.  Domn  pro-
          * trebuit să cădem.                           zitâre.  îu  statele  Oranje  şi  Transvaal,  uude  edificat acesta alesă vorbire.         topresbiter  tractual  prin  o  cuvântare  so­
                                              Cor.      se  răsfaţă  de  atâta  timp  furia  răsboiului,   Urmâzâ  apoi  d-1  preot  Meseşan  din   lemnă  şi  plină  de  învăţături  instructive,  a
                                                        fiii  Britaniei,  care  se  numesoe  Britania  cea  Nierţa  crf  o  frumâsă  predică  despre  viâţa
                                                                                                                                                   declarat  şedinţa  sinodului  electoral  de  des­
                                                        liberală,  săvârşesc  faptele  cele  mai  ruşinâse.  de  veci.  A  fost  cu  interes  ascultată.  Tot  în
                 Corespondenţă din Viena.                                                                                                          chisă.
                                                        Cea  mai  ruşinâsă  între  tote  este  însă,  biserică  ş’a  cetit  d-1  învăţător  Em.  Mocean
                                                                                                                                                         Constituindu-se  biroul,  s’a  cetit  lista
                               — 10 Decemvrie 1901.     că  Englesii  aprind  oasele  şi  acaretele  Bu­  disertaţia  poporală  despre  hărnicia,  cumpă­
                                                                                                                                                   candidaţilor  din  oare  se  vede,  că  la  acâstă
                                                        rilor,  âr  pe  femeile  lor  le  ţin  închise  într’un  tul,  moralitatea  şi  religiositatea  ce  trebue
                   Onorată Redacţiune!                                                                                                             parochie  au  reflectat  3  candidaţi,  dintre
                                                        aşa  numit  lagăr  de  conoentraţiune,  unde  să  le  aibă  un  om  virtuos.  Disertaţia  acâsta
                                                                                                                                                   cari  2  repâşind,  a  fost  ales  cu  însufleţire
                Aţi  scris  într’un  număr  al  preţuitului  femeile  şi  mai  ales  copiii  mor  ou  sutele  în  fiind  compusă  în  stil  poporal  şi  lucrată  cu
                                                                                                                                                   părintele  Ioan  Şchiopii,  paroch  în  ŢînţarI  şi
           D-vostră  (far  despre  alianţa  femeilor  creş­  urma  stărilor  nehigienice  provocate  înadins  cunoscinţă  de  causă,  a  fost  forte  bine  pri­
                                                                                                                                                   administratorul acestei parochii.
          tine,  din  care  fao  parte  atâtea  mii  de  de  Englesl.  Faptele  acestea  sunt  o  ruşine  mită, secerând laudă generală.
                                                                                                                                                         Incheindu-se  şedinţa,  nou  alesul  paroch
           domne  şi  domuişdre  din  Viena,  oarî  tote  pentru  Furopa  şi  din  oausa  acâsta  femeile   -’i  La  urmă,  tot  în  biserică,  d-1  G.  Ldbo
                                                                                                                                                   însoţit  de  mai  mulţi  alegători  s’a  presentat
           s’au  întrunit,  ca  să  lupte  oontra  jidovilor  din  Germania  au  făcut  un  protest.  Acest  învăţător  îşi  cetesce  cuvântul  de  deschi­
           pe  terenul  economic.  Am  orecjut  de  cu­  protest vrem să-l facem şi noi astăcjl".     dere  a  adunării  Reun.  învăţ,  vorbind  des­  în  biserică,  unde  i-s’au  făcut  ovaţiunl.  Adânc
          viinţă  să  vă  scriu  dela  faţa  locului  despre   După  presidentă  a  vorbit  consilierul  pre caracter şi purtare în termini bine aleşi.  mişcat  noul  paroch  mulţumesce  atât  P.  O.
           o  adunare  a  aoe9tei  alianţe,  oare  s’a  ţinut   comunal  Dr.  Porzer,  arătând  meritele  par­  A  urmat  şedinţa  publică  a  Sinodului.   Domn  protopresbiter  pentru  înţelâpta  con­
          în  dina  de  1  Decemvrie  în  „hala  populară"   tidului  antisemit,  care  are  majoritatea  ab­  D-1  şef  al  tractului  învitâ  tot  poporul  să   ducere  â  Sinodului  electoral,  cât  şi  mem-
          '(volkshalle).  Adunarea  acâsta  a  fost  oom-   solută  la  comuDă.  După  Porzer  ia  cuvântul  iee  parte.  S’a  şi  presentat  atâta  public,  în­  brilor  alegători  pentru  încrederea  pusă  în
           pusă  de  mii  de  femei,  cari  tote  ascul­  Dr.  Weislcirchner,  care  oombate  partidul  cât  abia  a  încăput  în  marea  sală  de  învă­  dânsul,  alegându-1  de  viitor  paroch.  O  ade­
          tau  ou  atenţiune  la  frumâsele  disoursurî,   pangerman,  oare  tinde  a-se  rupe  de  Aus­  ţământ  a  şcâlei.  Cu  înălţătâre  cuvinte  des­  vărată  cji  de  bucuriă  a  fost  diua  de  Dumi­
          ce  s’au  pronunţat.  Dintre  6menii  însemnaţi   tria.  Pe  urmă  vorbesce  primarul  Vienei  Dr.  chide  d-1  preşedinte  şedinţa  şi  mai  întâiu   necă  pentru  credincioşii  acestei  comune,
           din  Viena  au  participat  mai  mulţi  depu­                                                                                           căci  prin  alesul  inimei  lor,  au  readus  ârăşl
                                                        Lueger,  oare  este  primit  ou  aplause  furtu-  pune  la  inima  preoţilor  şi  învăţătorilor  cul­
           taţi,  în  frunte  ou  vrednioul  primar  antise­  nâse.  Dr.  Lueger  spune,  oă  femeile  oreştine  tivarea  pomăritului  de  model,  ca  un  ram   în  mijlocul  lor  pe  acela,  pe  care  de  mult
           mit Dr. Lueger.                              nu  trebue  să  uite  nici  un  minut,  oă  tot  ce  devenit  al  economiei.  Indâmnă  poporul  la   îl doriau.
                Adunarea  a  fost  presidată  de  dârona   vor  cumpăra,  să  cumpere  numai  dela  oo-  pomologie,  aducând  esemple  despre  îmbo­     La  convenirea  socială,  care  a  urmat
          Emilia  Platter,  care  a  pronunţat  un  dis­  mercanţî  creştini.  Al  doilea  lucru,  pe  care  găţirea  celor  ce  au  practisat’o.  Tot-odată   după  alegere,  afară  de  alegători  au  partici­
           curs,  oare  cred,  oă  va  interesa  şi  publicul                                                                                      pat  şi  un  număr  însemnat  din  inteligenţa
                                                        nu  trebue  să-l  uite  femeile  ereştine  este,  să  recomandă  a-se  cere  altoi  dela  ministru  de
           român  şi  de  aceea  vi-1  trimit  în  traduoere.   nu  sprijiuâ  câ  cjiare,  decât  numai  de  ace­  agricultură.                    streină  din  loc,  cari  au  alergat  de  a-1  feli­
           Etă ce a (jis dâtnna Platter!                lea, cari sunt sorise de Creştini.             \  - Trecându-se apoi la agendele Sino­     cita pe nou alesul paroch.

                   Onorată Adunare!                           Acelaşi  lucru  îl  accentuâzâ  şi  consi­  dului  şi  ale  Reun.  învăţătorescl  —  după   îmi  ţin  de  datorinţă  de  a  aminti  la
                                                        lierul oomunal Fiedler şi dârnna Brskuwky.    program  —  tote  au  fost  per.tractate  în  cea  acest  loc  şi  impresia  bună  ce  a  făcut’o
                „Urmând  obioeiul  din  alţi  ani,  femeile                                                                                        biserica  de  aci,  care  reparată  fiind  în  urma
                                                              După  vorbirea  acesteia  din  urmă  pre-   mai mare linişte şi ordine.
          creştine  îşi  ţin  astărjl  adunarea  lor  gene­
                                                        sidenta dâmna Platter înch de şedinţa.             Cu  bucuriă  se  constată,  că  marele  pu­  trăsnetului  din  vară  la  neobosita  stăruinţă
          rală, aşa numita „adunare de Crăciun".                                                      blic  care  a  participat  la  acest  instructiv  a  nou  alesului  paroch,  ca  administrator,  acll
                Adunarea  de  Crăciun  a  anului  1901                                         F.
                                                                                                      Sinod,  a  fost  prea  deplin  satisfăcut  şi  s’a  se pare a fi cu totului nouă,
           este  memorabilă  mai  ales  din  oausa,  oă
                                                                                                      edificat  forte  mult  în  cele  spirituale  şi  cul­                        Siculus.
          acâsta  este  a  oinoea  adunare  a  alianţei,  pe
                                                          Sinod si adunare de învăţători.             turale.  Forte  mult  face  aici  armonia  bună
          oarî  femeile  creştine  o  ţin  în  hala  popu­                    » >                     ce  domnesce  între  învăţători  şi  preoţi,  care
          lară.  Cu  acest  prilej  nu  pot  să  nu  aduo            Din tractai Almaşul-mare, 8 Dec.
                                                                                                      prin  prndinţa  şefului  tractual  s’a  introdus.      SCIRI ULTIME.
          mulţumirile  mele  stimatului  domn  primar         SUmată  Redacţiunel  Vă  rog  să  bine­
                                                                                                      Tot-odată  cu  bucuriă  înregistrez,  că  iubi­
          Dr.  Lueger  pentru  bunătatea,  ce  a  avut’o  voiţi  a  da  loc  în  colonele  mult  preţuitei                                               Haga,  13  Decemvrie.  Englesii  re-
                                                                                                      tul  nostru  conducător,  d-nul  protopop,  prin
          de  a  ne  pune  şi  de  astă-dată  la  disposiţie  nostre „ Gazete  următârele :
                                                                      u
                                                                                                      zelul  învăpăiat,  prin  iubirea  de  neam  şi  tac  ârăşî  un  mare  desastru  îndurat
          -frumosa hală poporală.
                                                             In  10  Nov.  a.  c.  s’a  ţinut  Sinodul  trac-   prin  buna-i  chibzuială  a  sciut  conduce  lu­  de  ei  şi  despre  care  numai  acum  so­
                Adunarea  nâstră  de  as^ădl  se  numesce  tual  de  tâmnă  preoţesc  în  legătură  cu  Reu­                                       sesc  scirî.  Agenţia  bură  „Nederland"
                                                                                                      crurile  aşa,  încât  în  ţinutul  acesta  nici  pri­
          „adunare  de  Crăciun".  Acest  titlu  însă  nu  niunea  învăţă  tor  ^scă  din  districtul  protopo-   marii  comunali  —  deşi  au  aspre  ordine  de  aici,  a  primit  din  sorginte  acre-
          s’a  ales  numai  din  causa,  fiind-că  se  apro­  pesc  al  Almaşului-mare  în  romantica  co­  deja  pretori  —  n’au  luat  parte  la  alegerile didată  scirea,  că  in  prima  jumătate
          pie  Crăciunul,  oi  are  o  însămnătate  mult  mună Niereş.                                                                             a  lui  Noemvrie  pe  linia  Springs,  Er-
          mai  mare.  Ore  oare  timp  ar  fi  mai  potri­   Sinodul  şi  adunarea  acâsta  merită  să   dus  aşa  de  bine  lucrurile,  încât  în  timpul  melo,  Middelburg  şi  Pretoria  a  fost
          vit  pentru  noi  oreştinii  şi  aderenţii  unui  fie  cunoscute  on.  public  românesc,  din  punct   acesta  au  reuşit  membrii  români,  deşi  s’au  mare  şi  sângerosă  luptă,  în  care  din
          partid popular, ca să ne adunăm spre a-ne     de  vedere  cultural.  In  cOnvocător  a  fost  svârcolit forte partidele contrare noue.   partea Englesilor parte au cădţut, parte
                                                                                                                                                   au fost răniţi seu prinşi 3 coloneii şi 2000
                                                                                                                                                   soldaţi.  Pe  prisonierî  Burii  i-au  lăsat
          ■âmenii  numai  decât  de  hoţ,  chiar  şi  dâcă   Norocul dise: „asta o vream".                 „Primesce-ţî  banul  de  aur",  c|ise  el.  liberi, după ce i au desarmat.
          ■ai furat sume mai mari".                          Cu vorbele acestea Norocul se ridică     „Ertă-ml  nesocotinţa  de  mai  ’nainte  şi  âtă   Bruxella,  13  Decemvrie.  Preşe­
                Veselă  s’a  depărtat  acum  cerşitârea   şi nu dise cătră femeiă, decât: vino. q.   aci  mai  ai  friptura;  ţi-o  cinstesc  pentru   dintelui  Kriiger  i-s’a  tăcut  cunoscut
          cu  punga  cea  mare,  şi  Norocul  âră  privi     —  „Der chibriturile", dise femeia.     spajma, ce-ai îndurat’o din causa mea!"       confidenţial,  că  mai  multe  puteri  ar
          batjocoritor  în  urma  ei,  şi  femeia  eră  se   —  „Un  singur  chibrit  îţi  dau  voie  să.  .  .  i  Şi  erăşl  s’au  mâi  dus  cerşitorea  cu   fi  aplecate  de  a  interveni  între  Buri
          rentârse  curând  în  cafenea  şi  cfi   tânguin-  iei", răspunse Norocul.                 Norocul  o  bucată  de  loc.  Atunci  le  veniră   şi  Englesl,  dâcă  Burii  se  vor  mul­
                                           se
          du-se:  „m’au  furat,  mi-au  smuls  punga  din    Astfel  plecară  amândoi,  cerşitârea  şi   înainte  poliţişti,  cari  ţineau  de  guler  pe  un   ţumi  cu  autonomia.  Kriiger  a  comu­
          mână. Pentx-u Dumnezeu, daţi-mî ohibritele".  Norocul.                                     perde vară.                                   nicat  lui  Botha,  Dewett,  Delarey  şi
               Văcjând  Banul  acestea  se  înfuriâ  şi      Banul  îi  urmă  pe  furiş  în  âre-care  de­  Acela  ţine  în  mână  punga  de  bani,   Sohalk-Burgher  propunerea  acâsta,
          -strigă:  „o,  cerşitore  prâstă!  ţie  nu-ţl  pot   părtare, ca să vac}&, ce se va întâmpla.  pe care mai ’nainte o furase dela cerşitore.  dâr  Burii  de  aici  cred,  că  ei  vor
          eu ajuta".                                                                                       Eră  cerşitorea  se  duse  dimpreună  cu  respinge propunerea.
                                                             Abia  merseră  cât-va  timp  şi  Norocul
                „Dă-ml  dară  chibriturile  îndărăt,  ca   dise  cătră  femeie:  „aprinde  chibritul,  ca  să   Norocul  la  poliţie,  unde-şl  primi,  sărmana
          să  put  câştiga  câţi-va  filerl,  să  nu-mi  moră   căutăm piesa de aur, care ai pierdut’o".  femeiă, banii înapoi.
          copii de fome".                                                                                  Când  eşiau  dela  poliţie,  dau  de  Ban,   „Caractere  morale,  esemple  şi  sen
                                                             —  „Dâr  nici  nu  sciu,  pe  care  drum                                              tinţe  uclese  din  istoriile  şi  literaturile  po-
                —  „Bine, dâr chibritele nu le mai am".  am pierdut’o".                              care  i-a  urmărit  de  când  au  plecat  din  ca­
                                                                                                     fenea.                                        pârelor  vechi  şi  moderne"  de  Ioan  Popea,
                —  „Ah,  om  îngrozitor,  va  să  m’ai       —  „Bine, fă numai ce ţi-am poruncit".                                                profesor.  Cetitorul  află  în  acâstă  carte  (de
          făcut şi mai săracă, de cum eram!"                                                               Banul  că(ju  la  piciorele  Norocului  şi
                                                             Şi îndată-ce femeia a aprins chibritul,  (jise:  „Acum  am  văcjut,  că  eşti  cu  mult  mai   aprâpe  400  pag.)  o  comâră  nespus  de  pre-
               —  „VedI,  cât  de  neputincios  eşti",  es-  a şi strigat cu bucarie: „âtă piesa este aici!“  puternic,  decât  mine,  nimica  nu  pot  fără   ţiosă  de  învăţături,  de  mângâieri,  de  însu­
          ■clamâ  atunci  Norocul  dela  masa  vecină,       După-ce mai merseră câţl-va paşi, le    ajutorul  tău!  ârtă-ml  mândria  de  mai  ’na­  fleţiri  spre  tot  ce  e  moral,  nobil  şi  frumos.
          „recunosc!  acum  că,  fără  mine,  nu  eşti  în   vine înainte măcelarul, de frica căruia fu­  inte  şi  însoţesce-mă  şi  în  viitor  cu  pu­  Preţul  cor.  2.50  (cu  posta  cor.  2.70.)  Pen­
          stare să faci nimic?"                         gise femeia. El se rugă de iertare, pentru-   terea ta!“                                   tru  România  3  Lei,  la  care  este  a  se  adauge
                —  „Arată,  ce  eşti  tu  în  stare  să  faci  că s’a purtat aşa rău cu ea. Acum îşi aduce I                                      şi portul postai.
                                                                                                       („Fi. Bl.“)                     Horia.
          cu  o  femeiă  aşa  prâstă",  răspunse  Banul  aminte, că o cunâsce de multă vreme de
          încet.                                       femeie cinstită.
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14