Page 5 - 1901-12
P. 5
REDACŢ1UNEA, ,gazeta* iese îiflîcare fii
Administraţlnnea şi Tipografia Abonamente pentru Austro-Dnaaria
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şdso luni
. 12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisori nefrancate nu se pri- N-rii do Duminecă X fi. po an.
meso.—Manuscripte nu se
retrimit. Pentru Bomânia şl străinătate:
Pe un an 40 franoi, pe ş6se
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ie prlmeso la Artmlnlatraţlune in
Braşov ţii la următorole N-rii de Duminecă 8 franoi.
Se prenumeră la tote ofi
BIROURI do ANUNŢURI: ciale poştale din întru şi din
în Vlena : la N. Dukos Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Ntuc. Augenfeld & Emeric Les-
nor, Heinrioh. Schalelc. A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Admmistraţiunea, Piaţa maie.
In Budapesta: la A. V. (iold- Târgul Inului Nr. 80, otugiu
berger, Ekstein Bemat, Iuliu I.: re un an 20 oor., pe şese
Leopoid(VIX Erzsibet-korut). luni 10 oor., po troi luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢIUNILOR: Cu dusul în casă : Pe tui an
o seriit garmond pe o oolânil (Numer de Duminecă 48). 24 oor., pe 8 lunil2 o., po Mei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oorbno. — Un osomplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe oăt şi insorţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Braşov, Duminecă 2 (15) Decemvrie. 1901.
La viitor se ne gândim. ghiară din timpul mai nou: „Pănă Causa este aerul stricat şi in din motivul, ca deputaţii să pătă şi
aici şi mai departe nu! 44 fectat, în care respirăm de atâta ei participa la nonele alegeri de func
Abia sunt şâse săptămâni', de Acâstă datorie, acăstă mare che timp şi dogorâla, ce au produs’o pa- ţionari comitatensî, cari se vor face
când s’a deschis noua dietă ungu- mare, ce o impune adevăratul patrio timele aţîţate de poftele, ce le-au 4ilele vii ţâre în întrâga ţâră. Gu
râscă, şi s’au şi lecuit cei-ce au aş tism populaţiunei trezvie în senti deşte-ptat în eînul preoţimei nâstre vernul are mare interes, ca aderenţii
teptat, că acâstă dietă va însemna mentele ei şi neatinse de păcatul în-, nenorocitele ajutore de stat şi con- săi din dietă încă să participe la
începutul unui timp nou, unei schim gâmfării şi al poftelor nesaţidse de; ..gruele, cu cari adversarii noştri vor aceste alegeri, dat fiind, că cea mai
bări temeinice a lucrurilor spre mai domnire, trebue să ne conducă se ne ameţescă. mare parte a mandatelor acestora
bine. pe noi toţi, câţi luptăm pentru prin Cei amăgiţi de blidul de linte, stau în strînsă legătură cu adminis
S’au schimbat în adevăr parte cipiul naţionalităţii şi al egalei în la care rămnesc, nu se gândesc la traţia comitatensă. Dâcă comitatele
mare dintre deputaţi, fiind înlocuiţi dreptăţiri. viitor, nu se gândesc, că acest viitor n’ar fi guvernamentale, abia dâcă
cu ârnenî noi şi tineri. Dâr aceştia Noi Românii în deosebi trebue trebue să 1 asigure copiilor lor. P6te ar esista majoritate „liberală gu-
14
cântă tot pe cârda înaintaşilor lor. se înţelegem odată, că este neapărat ei se găsâscă o slabă mulţămire în gernamentală. E fârte probabil, ca
Ei sunt, cum am cjice, întruparea po de lipsă, să rupem tdte podurile în micul şi în cele mai multe caşuri alegerile din cestiune să fie ultimele,
liticei moderne a maghiarismului vio dărătul nostru şi se fim conscii de tendenţiosul favor, ce-1 primesc, ce însuşi ministru-preşedinte Coloman
lent. Au crescut sub conducerea şi adevărata nostră situaţiune, căci nu va fi însă în c}iua de mâne ? Szell a declarat acum în urmă, că
ua
povăţuirea sistemului tiszaist şi ban- mai aşa vom ajunge a sci, cum stăm La 4i de mâne puţini se gân vrâ să facă reforma administrativă,
ffyst. Ce se mai aşteptăm dâr dela şi ce trebue se facem. desc şi totuşi cu toţii ar trebui să lu ba că se pregătesc chiar proiectele
aceste porodiţe ale vechiului sistem ? Nu prin bună-voinţa stăpânirei crăm şi se stăruim nu atât pentru reformei, între cari şi acela, ca pe
Se p6te ore aştepta dela ei, ca se unguresc! său prin norocul, ce-1 aş- present, cât mai vîrtos pentru viitor. viitor funcţionarii comitatenşî se nu
fie premergătorii unui nou sistem, tăptă dmenii scurt ve4ătorî dela o Intr’asta se concentrâză datoria mai fie aleşi, ci numiţi. Yor reuşi se
unei nouă politice, unor nouă mo întâmplare, dela cum se învârtesce năstră naţională. fie aleşi şi de rândul acesta candi
ravuri, prin cari să delăture din ră râta loteriei; nu dela străini, cari daţii guvernamentali, candidaţii fiş-
dăcină relele învechite? stau înafară de cercul cugetării şi panilor, căci majorităţile prin comi-
Nu e cu putinţă aşa-ceva şi cji- al desvoltărei năstre vom putâ do Revista politică. siunî le au guvernamentalii.
cala vulgară lămuresce acest lucru, bândi vre-odată talismanul acela, care
cum nu se pote mai bine, când glă- să ne scape de nevoi şi se ne facă Alaltăerî, Joi, dieta ungară aluat *
suesce: „Ce ese din pisică, şorece o viaţă mai bună. Numai noi înşine, vacanţă de Crăciun şi nu se va în Deputatul sas Dr. K. Schmidt
mănâncă“. numai în puterile năstre putem găsi truni decât la 16 Ianuarie 1902. In a interpelat în dietă pe ministru-
N’a trebuit se vină aşa-der nici adevărat sprijin şi scăpare. ultima şedinţă a desbătut proiectul preşedinte şi pe ministru de co
groful Zichy, nici abatele Molnar, Cea dintâi datoriă a nostră este de lege despre cassieriile comitatense, rn erciu în afacerea de liferare de cai
nici alţii din partidul poporal cato dăr să învăţăm a ne cunăsce, a ne prin care se dispune, ca banii comi ungurescî pentru Englesi, cai, cari au
lic, ca se ne spună, că nu s’a pe preţui puterile, a le pune tote în lu tatelor se fie pe viitor administraţi fost transportaţi dela Fiume în Africa
trecut nici o schimbare de sistem, crare pentru ajungerea marei ţinte, de direcţiunile financiare. S’a luat de Sud.
că Szell pote să voiescă multe bune, ce o urmărim. deci comitatelor un drept ce-1 aveau A întrebat, decă au cunos-
dăr politica veche, ce o continuă şi Pană acjî am sci destul de bine, din vechime. Proiectul a fost atacat cinţă despre acâsta, precum şi des
âmenii, ce-1 încunjură, îl vor ţină cu ce vră domnul Szell şi ce vrâu soţii de oposiţie, dâr ministru-preşedinte pre nouă liferărî de cai, ce se pre
mânile legate, căci mintea sănătâsă şi conaţionalii lui de totă pănura. Szell îl apără printr’un lung discurs, gătesc? Şi dâcă au cunoscinţă, ce
ni-a spus fie-căruia, că nu i cu pu Rămâne acum, să seim ce vrem noi, vrând a dovedi, că prin noua lege paşi are de gând a face ministru-
tinţă un regim mai drept şi mai cru- cum trebue să lucrăm, ca se putem autonomia comitatelor nu va fi ştir preşedinte, pentru-ca în viitor să fie
ţător, pe câtă vreme generaţiile mai spera, că cu timpul, continuând bită, că se are în vedere numai şi împedecate aceste liferărî de cai,
nouă maghiare cresc şi se desvoltă munca năstră vom fi în stare, se ne numai uşurarea şi simplificarea ad cari vatemă neutralitatea monar-
în spiritul intoleranţei celei mai în încunjurăm cu şanţuri şi întăriturî de ministraţiei, că comitatele vor ave chiei şi a Ungariei ?
drăcite şi a urei şi dispreţului faţă tot felul şi să punem astfel stavilă şi pe viitor drept de control şi că Numitul deputat a arătat, cât
cu tot ce nu e maghiar. povoiului distrugător şi disolvător al autonomia comitatelor nu va fi ştir de crud portă Englesii răsboiu în
Aşa este, fiind-că vitrega sorte maghiarisării? bită prin reformele, ce se vor intro contra Burilor, cum chinuesc pe fe
a acestui stat nu lasă să fie alt-fel, Cu părere de rău am vădut că duce în administraţie. Proiectul a meile şi pe copiii lor, pe cari îi
pănă când bunele destine ale popo- în timpul din urmă mulţi dintre fost primit ca basă pentru desbate- adună în aşa numite „tabere de con
relor nu vor deştepta pe acea parte âmenii noştri au început să şovăâscă rea pe paragraf!, ce se va face după centrare . Anglia nu merită dâr, ca
44
a locuitorilor şi cetăţenilor lui, car! în credinţa tare de pănă acum, că anul nou. Ungaria se-i vie în ajutor vân4en-
ar fi singuri în stare, ca, unindu-se, numai noi prin 'noi putem se ne * du-i cai, dâr acâsta vatămă şi re-
să strige şovinismului desmăţat, pe mântuim de relele şi năcazurile, ce Amânarea pe timp aşa de în gulele dreptului ginţilor şi neutrali
care l’a zămislit şcola politică ma ce ne apasă. delungat a dietei s’a făcut mai ales tatea.
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. rului i-am dat noi toiag mândru îm- că are bietul Român duşmani, cum din ce în ce mai larg tîrcolul, cum
pistrit în mână!... Ce fac, mă rog, are umbră bradul cel ’nalt.... se măresc rotogolele ce face unda
şi cei 12 pârgarî ? Barem să ne dea — Deslâgă-i, deslâgă-i, mamă în care ai asvîrlit o piatră, înfipse
Fiţi uniţi. plâie la vreme!_____ Că, dreptul lui Mâcă. Ţi-om da fie-care om din Gura- cuţitul în mijlocul bătăturei, în drep
5 1 Dumnedeu, nu hăuliau de a cască- Văiei câte-un căuş de grâu cu chi tul unui nouraş, singurel pe ceriu ca
De V. A. Urechiă. gura nici dormiau, nici bietul judeţ, pul lui Cbristos şi câte-un fuior de sihastrul de pe priponii Vulturului
nici cei 12 pârgarî? Făcuseră ei tqt cânepă: rmeliţată.... şi gălbuiu ca tuleile de boboc....
Dela Pascî pănă la Dumineca ce le stătuse în putere, alergaseră Mama Moca boscorodi ce bos — Stai!...
cea mare, nu căcjuse bobă de plâie tocmai la Curtea de Argeş, unde corodi în limba duhurilor, cu faţa
pe ţerîna prăfuită. Pământul se căs trăia baba Moaca, cea care pentru la răsărit; scuipă la spete, ameliţă „Norule, noraşule,
case de uscăciune, cât gura beţivu plată de doi unghi pe an aprinde cu cuţitul, — ce luă din carîmbiî „Umple-ne făgaşele,
lui pe cepul antalului, şi holdele abia luminările de ceră la felinarele din cismelor lui jupân Vrajbă judeţul, „Mai umflă păraele, 44
răsărite se chirceau şi se îngălbe mijlocul crucilor de lemn, dela mor — la drâpta şi la stânga, pănă ’n „Şi ’nverdesce holdele .
neau ca fata nemăritată. mintele din ţintiri mul mănăstirei şi trei-orî, apoi scose o ulcică cu un Da noraşu-şî căta de drum, ca
—t Vai de noi, jupân judeţ!... la cădelniţa cu smirnă şi tămâie la pămătuf de busuioc manuchiat prin banul singuratec din punga celui să
Ce ne facem de o mai ţine seceta sărbători împărătesc!; baba Moaca, o sdrenţă de preşură cu fluturii de rac, necum să se mai închege nor
asta numai o săptămână, 4iceau să cea care face prescurile de sf. potir aur, din sicrieşul peste care erau clă de nor, ca ban lângă ban în haz
tenii din Gura-Văiei, aşteptând, ca şi încheagă bâbele de grâu la colivă dite pănă ’n grin4ile podului perne naua bogatului.
stăpânirea — judeţul şi cei doi-spre- cu miere mirosită re şi cu miez pisat şi velinţe vîrstate ca ogârele tâmna... Şi mi-te în trei 4de de post:
4ece pârgarî ai satului — se des de nucă, alb ca fulgii de zăpadă. — E untură de şerpe ucis de Lunea, Miercurea şi Vinerea, mama
chidă ei, după datoria lor, sghiabu- — Mamă Mâcă, ce ne facem? fată mare, jupân judeţe. Şi eşind Mâca legă norul cu cuţitul, dâr tot
rile lăcătuite ale ceriului, dâr o ploua Nu plouă. Ţarina-i arsă ca inima ne cu judeţul în bătătura bordeiului, nu slobo41 ceriul nemilostiv măcar
şi o răcori pământul însătoşat. voiaşului după ceas de bueuriă............. unse cuţitul boscorodind tâte alea râua dimineţei pe holdele ofilite.
— Au4î colo!... de geaba este — Păi jupân judeţe, să desle- pe graiîi de duhuri negre şi numai — Păi cum să plouă, jupân
judeţ?... Numai aşa de florile mă găm norii, i-au legat duşmanii________ ce, făcând trei tîrcole prin bătătură, Vrajbă?... Nu isbutirăm, că s’a lă-
