Page 6 - 1901-12
P. 6
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 267.—1901.
Ministru-preşedinte a răspuns, cel puţin patru ani şi întrebuinţarea maior Baranga, care a comandat cava de ofiţeri şi soldaţi, mai ales la al 2-lea
ca guvernul nici n’ar pută controla drâptă a escedentelor. leria. batalion de venătorî.“
liferările de cai, că caii nu pot fi * Regele Carol sosesce la dra 10.20
priviţi ca contra-bandă de răsboiu. în cestiunea barbariilor dela Wre- m. într’o trăsură deschisă împreună cu d. Pentru meseriaşii noştri. Mâne,
In fine c}ise, ca-i pare rău, că în sclien (Posen), unde învăţătorii ger colonel Georgescu, adjutantul Majestăţii Duminecă, în 2 Deo. v., la orele 4 p. m. se
camera ungară asupra unei naţiuni mani au bătut crunt pe nisce copiii Sale. Suveranul întră imediat în biserică, vor oontinua prelegerile înoepute în loca
amice, căreia Ungurii au mult se i poloni, fiind-că n’au vrut se dea răs în curtea căreia sunt aşedate de-a drepta Iul „Asooiaţiunoi" meseriaşilor din localitate
mulţumescă, se vorbesce în chip punsuri în limba germană la lecţiile şi de-a stânga întrărei tote drapelele, cu Se va ceti din scrierile lui /. L. Garagiah
atât de dejositor, cum a făcut-o de de religie, s’a făcut o interpelaţie în gardele respective. Regele a fost primit Avis. Adunarea generală a Reuniunii
putatul Schmidt. parlamentul german. Prinţul Badzi- la intrarea în biserică de principele Fer femeilor româue pentru ajutorarea văduve
Interpelantul n’a luat la cunos- will a fost acela, care a sulevat ces dinand şi de d. Dim. Sturdza, preşedinte lor sărace din Braşov şi Săcele nu s’a pu
cinţă răspunsul. Dăr majoritatea l’a tiunea în palament. Cancelarul ger al consulului. în biserică au întrat toţi tut ţină la S-tul Andreiu din eausa numă
primit. Au votat contra numai Saşii, man Biilow a răspuns, că acesta este generalii, ofiţerii superiori şi drapelele; rului mic de membre presente. Acâstâ adu
partidul indepeDdiştilor şi partidul o afacere internă a Prusiei şi nu e de asemeni ataşaţii streini şi representan- nare s’a amânat pentru Marţi, în 4. (77)
poporal. ţii autorităţilor civile. Serviciul divin a Decemvrie a. c., după prânej la 2 / 6re, (tot
J
locul în parlament pentru asemenea 2
Piarul engles „Times aduce desbaterî. — Polonii din Austria fost oficiat de vicarul mitropoliei P. S. Sa în sala festivă a gimnasiului român.) Ru
11
mulţumită şi mari laude lui Szell, (Galiţia) şi din Rusia au făcut de- Archiereul Nifon Ploiestănul. găm pe On. membre să binevoâsoă a-se în
pentru-că s’a opus curentului duş monstraţiunî contra Germaniei pen După oficiarea serviciului divin, Re truni pe atunci, căoî cu aoâstă oeasinne are
man Englesilor, şi (jice, că Szell e tru asupririle ne mai aucjite, ce le gele a primit defilarea. a-se face şi alegerea oomitctului. Braşov,
primul bărbat de stat europăn, care sufer conaţionalii lor din Germania. Trupele au defilat în ordinea urmă- 1 (14) Deo. 1901. Ottilia Biău, v.-presidentă.
a avut curagiul se facă acesta. Ca şi în cele mai multe caşuri însă, tore: Şcolile militare, elevii institutului Dr. losif Blaga, secretar.
medico-militar, batalionul de vînătorî, reg.
aşa şi aici dreptatea tot pe partea Pentru masa studenţilor români
6 şi 21 de infanterie, reg. I de geniu, com
celui mai tare a rămas. Bieţii, Po din Braşov au mai întrat : 6 cor. dela d-1
La finea săptămânei trecute mi loni vor fi şi mai departe nedreptă pania de jandarmi pedeştri, reg. 2 şi 10 învăţător Nic. Sloicovicl din prilegiul apro
nistru-preşedinte austriac Dr. Koer- ţiţi şi asupriţi. de artilerie, reg. I roşiori, escadronul de piatei sale fiile onomastice, 20 cor. dela d-na
ber a pronunţat în parlamentul din tren, reg. 3 călăraşi şi un pluton de pom Ewterina Iiădulescu şi 10 cor. dela d-na
Viena un discurs important, în care pieri. Elena Bogdan la fondul „Iordan Munt,pauu“
Primâsoă donatorii oele mai vii mulţămite*.
a ameninţat cu disolvarea „Reidisrath^-u- Aniversarea hârei Plevnei. După defilare Regele s’a întreţinut Direr.ţ. şcâl. medii gr. or. rom. din Braşov.
lui şi cu suspendarea constituţiei, adecă câte-va momente cu ofiţerii generali şi cu
cu introducerea absolutismului în Aus Miercuri 28 Noemvrie v. fiind a 24-a ataşaţii străini. La 11 şi un sfert Regele Contra limbei germane. Guvernul
tria. Partidele germane din stânga aniversare a luăr.ei Plevnei, acesta di s’a a plecat la palat. Bosniei şi Herţegovinei a trimis un raport
parlamentului au primit cu conster serbat eu o solemnitate deosebită în Bu- despre mişcarea oomeroială pe anul 1900 la
nare ameninţarea acăsta, Cehii însă curescî. Tot oraşul a fost povoasat. t6te camerele de comerciu diu Austro-lJn-
au rernas nepăsători, şi prin clarele garia. Raportul fiind tipărit nemţesce, ca
Diminâţa pe la 7, Arsenalul a anun SOIRILE DILEI.
lor de frunte declară, că ei nu se mera comercială diu Jaurin, a răspuns la
ţat acesta serbare prin 21 focuri de tun,
tem de absolutism, că nu prin forţă, trase la interval de 5 minute. încă de pe — 1 (14) Decemvrie. acâsta cu următorea resoluţiune : „Camera
uicî prin nimicirea constituţiei va la 9 a. m. o lume imensă începu să se înaintări în armata română. Pe din Jaurin îşi esprimă iudignaţia asupra
pută fi salvat imperiul, ci numai şi adune în Dealul Spirei unde se anunţase diua de 28 Noemvrie, aniversarea luării faptului, că guvernul provinciilor ocupate
numai prin îmbunătăţirea constitu a găsit de cuviinţă a trimite unei oorpora-
defilarea. Plevnei, au fost îoaintaţî mai mulţi ofiţeri
ţiei în spiritul dreptăţii faţă cu t6te Pe la orele 9 şi jumătate tote tru superiori. între alţii a fost înaintat la ran ţiuul maghiare raport tipărit nemţesce şi
popdrele. — „ Linzer Vollcsblatt e in pele erau în Delul Spirei, aşedate pe Str. gul de general actualul comandant al brig. speră, oâ pe viitor aoâstă greşală se va
u
format, că se pregătesce deja o repara.
„13 Septemvrie" şi „Uranus". Pe trotua XII Galaţi, d-1 colonel Moise Groza. Ge
schimbare de constituţie pe basa rul din faţa bisericei Spirea-veche se aflau neralul Groza s’a născut în comuna
Mandatul dela Margita. Erl a ve
lărgirei dreptului electoral şi cu res- elevii şcolei militare de infanterie şi ca Obreja, aprbpe de Caransebeş la 1844 nit în faţa Curiei petiţiunea îndreptată con
trîngerea sferei de influenţă a „Reiolis-
valerie ; la drepta acesteia, spre casarma A fost înaintat sublocotenent în armata aus- tra mandatului lui Orley, care este aousat
rath“-ului, lărgindu-se în acelaşi timp
Cuza: bateria elevilor solei militare de tro-ungară la 1866. îu Iunie 1873 a întrat în că a mituit pe alegători. La petiţiune era
sfera de influenţă a dietelor provin artilerie şi geniu, compania elevilor inter armata română, unde în scurt timp ajunse anexată şi scrisorea lui Orley, adresată fiş-
ciale. natului medico-militar, o companie din looot-nent (1 Ianuarie 1874). A luat parte penului din Oradea, în care cerea 4000 de
*
bat. 7 de venetori, o companie din reg. ca căpitan de stat major al div. IV la ope fi. cu cari să cumpere voturi. Resultatul
în senatul român la desbaterea Mihaiu Vitezu No. 6 ; o companie din reg. raţiunile dela Plevua, un ie s’a distins la pertraotârii încă nu se soie.
răspunsului la mesagiu ministru-preşe- 4 Ilfov No. 21; o companie de gendarmî atacul din urmă dela 30 August al redutei
Emke. Comitetul sooietăţii culturale
dinte Sturdza a respins acusaţia, ce pedeştri. Pe strada „Uranus“ au fost aşe Griviţa Nr. 2 şi fu avansat pe câmpul de
maghiare şi-a ţinut şedinţa lunară la 12
i-se aduse, că n’ar voi se profite de date : o baterie, din reg. 2 cetate, o bate rSsboifl. la rangul de maior (Dec. 1877). La
Decemvrie în Cluşifi sub preşediuţa conte
capitalul strein. România s’a folosit rie din reg. 10 artilerie, un pluton din 8 Aprilie 1834 Groza este înaintat iocot.- lui K.oruis Victor. Casierul Merza Lajos
din belşug de capitalurile streiue. compania de pompieri, un escadron din colonel, ârîn Deo. 1891 colonel. îu memoriile raporiâzft, că în luDa Noemvrie s’a încasat
Mai departe, răspunzând conserva divisionul de gendarmî şi un pluton din Regelui Carol numele lui Groza se află amin suma de 8466 corâne. Averea totaiă este
de 2.762.774 coroue.
torilor a cjis, că esistenţa celor două escadronul 2 tren. Toţi oficerii superiori, tit în mod elogios. Etă ce 6e cjice acolo în
mari partide este necesară, însă acele inferiori şi asimilaţii acestor grade aflaţi voi. III. pg. 267 la cliua de 30 Aug. 11 Sept.: Refusarea unui duel. Tot mai mare
partide trebue se lupte pe ţaţă cu în garnisonă, asistau la paradă fiind aşe- „...Doi comandauţî de batalion: maiorul devine cercul aoelora, cari combat duelul.
mijldce leale. Partidul liberal a fă daţî în drepta stradelei de întrare la bi Şonţu şi căpitanul Walter Mărăoineanu au Mişcare în Germauia contra duelului oresoe
cut economii şi situaţiunea finan serică. Asistau de asemeni d-nii ataşaţi oăcjut, pierderile în ofiţeri şi soldaţi sunt şi însuşi împăratul Wilhelm o sprijinesoe,
ciară actualmente este bună. Incas- ai Germaniei, Bulgariei, şi Franciei. Auto însemnate, mai ales la reg. 8, ai cărui ofi luâ'<d măsuri de-ooamdata pentru a împie
sările au dat în şese lunî 46°/ din rităţile civile erau tote representate ţeri mai toţi sunt incapabili de luptă. Mare deca escesele ce se fac cu duelurile. Dâr şi
0
sumele preliminate şi pănă la în- La ora 10.15 m. sosesce principele laudă merită însă şi trupele deviziei IV la în Franoia e mare mişcarea contra duelu
cheiarea socotelilor mai sunt două Ferdinand într’o trăsură deschisă împre- ale căror oolbue de asalt s’au ataşat şi ofi lui. Eţâ un cas mai nou : Marehisul d’Elbre,
sprezece luni. Sub conservatori — nă cu micul prinţ Oarol. Alteţa sa fiiind ţerii de stat-major ge.nerel loo.-col. Vomescu care a fost provocat la un duel de uu alt
Zice Sturdza — raportul era numai comandantul divisiei a 4, a comandat pa şi căpitanul Groza ou un dispreţ ma-e de marchis d’Chauvein peutru o scriere a sa
de B8°/ . Programul partidului libe rada secondat de d-1 colonel Al. Hiotu, morte, şi cari au mers îu frunte la asalt asupra memoriilor marehisei Lasochegaque-
0
ral e9te : Menţinerea budgetului măr care a comandat infanteria; d. maior Ba- cu o vitejie, ce a dat probă de cea mai lein, a refusat cjicend că nu-i ârtă convin
1
ginit la 218 / milidne în timp de sarabescu, care a comandat artileria şi d. mare jertfire, precum dovedesc pierderile gerile sale religiâse de a se duela.
2
sat vr’o fata din Gura-Văiei s’o să se prăpădesc____ Satul fierbe a răs- Şi popa, viclean ca o vulpe, răs dicat dela sprîncena ogorelor despre
rute flăcău în 4i de Sf. Vineri!________ vrătire-----E reu de mine şi de cei punde lui jupân Vrajbă: Acjî e Joi.... răsărit, şi biserica era plină de omeni
— Fie şi aşa!.. Numai ce mai ră 12 pîrgarî, de nu ne mântuescî eu Vino Duminecă cu tot satul la mă ca un cuib de lăstuni. Nici afară din
mâne de făcut? Vreme de răbdare sfintele rugăciuni.... Ia mai, ce- năstire, s,e mă înţeleg eu cu sătenii... biserică, la jugul cel înfipt în pământ,
:
nu. ţnai este, că aşa şi satul se aduna tesce vr’o molitfâ la lacra sfintei; Vor ei pldie mare cu clăbucî, ori — jug în care Vlădica pune la cjile
la pîrleazul bisericei şi se sfătuia, în- mai scote prin ogorele jalnice alea numai o bură ca prin sita de pres- de sărbătore pe cei cari nu vin trei
dîrjit de moş Sucilă, bivjudeţ, se sfintei icone, , dor s’o milostivi Dum- cure? Voiu cere îa Dumnezeu, la Dumineci de-a rândul la sfânta li
schimbe dela cârma satului pe Vrajbă neZeu!_____ sfintele mqşte după pofta inimei lor turghie, — acum nu era nimeni în
şi pe cei 12 pîrgarî, că de când ei Ce gândi părintele Onufrei! Cât pravoslavnice. jugat. Numai doi argeşeni lipsiau de
ţin pecetea Gura-Văiei, merge reu ai clipi din ochi, el îşî plimbă cău * a treia oră, der acelora nu le duceţi
de tot!... tătura pe largul ceriului ş’apoi la * * mila, omeni buni, că n’au ei grijă
Oe mai la deal la vale!;.. Nu borcanul dela Terestră, în care ţinea Dumineca următore în faptul cji- de jugul Vladicei, că-şî răsplătesc ei
. mai pupăjupân Vrajbă el întâiu mâna un brotăcel verde... Pe ceriu nici lei, întră în curtea mănăstirei satul păcatul cu câte doi purcei de câte
popei, Dumineca la anaforă, dâcă firicel de nor.... Şi brotăcelul gâfăia întreg dela Gura-Văiei. Bătrâni, ti o lună, o baniţă de prune din leasa
numai trei dile încă n’o ploua! cu botul uscat după ’ piftie.:. Nici neri, femei, fete, oopiî veneau, totî cea caldă încă, şi cu câte doi-trei
Desnădăjduit, reu probozit de un semn de ploie nu dădeau nici cu toţi, eu judeţul şi pîrgariî păşind saci de lână brumărie.
muierea lui, care o apuca „ducă-se cocoşii din bătătură, nici pisica nu-şî în frunte, cu toiagele lor mândre. După-ce diaconul Macovei Zice
11
pe pustii numai cât gândea, că o lingea blana____ Pace.! nădejde nu-i Er paracliserul toca, toca în turnul citenia: „Să împlinim rugăciunile
11
se-i tae drumul şi să-i trâcă înalta de bură, măcar cât păcat e la inima mănăstirei, după pdrtă, mai cu ma .nosţre de dimineţă Domnului , pă
altă muiere a noului judeţ şi la şe- feciftrei___ rafet, decât în alte fiile____ Păi ce!... rintele Onufrei biuecuventă din dve-
Zătore, —bietul jupân Vrajbă merge — De oiîi scdte iconele, gândi Biserica are să fiă plină de omeni rile mari. şi cjise norodului:
la părintele Onufrei, archimandritul şiretul popă, şi n’o ploua, ales de şi discul o să se umple de lăscăi şi — Omeni buni, creştini bine-
dela mănăstirea Curtea de Argeş. oiu scdte sfânta lacră, — cine mai de potronicî, de împărţit cu popa credincioşî! A venit la mine jupân
— Părinte sfinte blagoslovesce!.. aduce prinose la biserică? S’a înţăr Onufrie şi cu diaconul Macovei. Ce Vrajbă, judeţul din Gura-Văiei, şi
Oe ne facem? Nu plouă... Holdele cat cu acaftistele şi cu sărindarele!... să vă mai spun? Abia era sdrele ri mi-a spus, că cereţi pldie, că vi-s’au
