Page 18 - 1905-13-14
P. 18
290 LUCEAFĂRUL Nrul 13—14, 1905.
aceste se va întruni în Bucureşti comitetul „pentru Vodă şi moşnenii din Sularul"; „Cronica lui Ureche
ridicarea unui monument primului pictor român despre ocoalele iugaene"; „Glosă la o colecţiune
Ioan Georgescu 11 , ca să judece asupra proiectelor inedită de documente moldo-cîmpulungene"; „Or
intrate la concurs. Comitetul a adunat deja jumă dine de succesiune în moşiile donative moldovene 11
şi „Anul dela Martie în Moldova 11 .
tate din suma trebuincioasă la ridicarea acestui Istoric de valoare şi cel mal bun cunoscător al ve
monument. chilor instituţiunl de stat româneşti, dr. Popovici afost
şi autor de versuri gingaşe, publicate sub pseudo
f Dr. GEORGE POPOV1CI, bucovineanul nimul r. Robeanu în „Convorbiri literare 11 pe anii
mîndru, care prin discursurile sale politice de-o 1887—1892.
îndrăsneală impunătoare şi o logică impecabilă, Dr. George Popovici a murit,... dar va trăi, de-a-
rostite în ca pururî, în aducerea aminte a celor cari l-au
mera impe cunoscut şi, cunoscîndu-1, l-au iubit.
rială din Vi-
ena, îşi cîş-
tigase nume DĂRI DE SAMĂ Şl NOTIJE BIBLI06ARFKE.
neperitor şi Isidor Budu, Din Flori, Miinchen 1905.
îşi deschise
calea ce a- Cine cunoaşte ciripirile de multeori drăgălaşe ale
vea să-l ducă pseudonimului Isis, din multele şi nenumăratele ziare
spre un vii şi reviste, va cunoaşte şi pe autorul acestui volum.
tor strălucit, Reproducem cîteva din „aceste petale, — aşa cum s’au
— s’a stîns desfăcut din florile de pe malul bălaiului Isar...“
în puterea
vîrsteîîn stră Seara. mamei.
ini, departe Se lasă ceaţă peste tîrg
de ţara sa. De-’nvălue palate,
în lupta — Se lasă ceaţă, şi în mal, „Du-te mamă, du-te,
Încet Isarul bate.
Şi să umbli ’n plin,
pentru întru Şi să scrii, mămucă,
parea vise Spre seară merg de îl ascult Din pămînt străin 11 .
lor sale cu Cum cîntă el cu vrajă;
rate, prea se — De cîteori, Isar bălai, Şi-a rămas să plîngă
N’am stat noi doi de strajă...
depărtase de Singură ’n ciardac;
realitatea ri Cîntec. Pe cînd plînge mama
gidă Şi el Dr. Oeorge Popovici. • Eu că rid mă fac.
Mi-e dor, de tîrgul meu
suflet cinstit, inimă simţitoare de poet, nu s’a putut Mi-e dor,
descurca în lumea aceasta de desarmonil, decît De preajma casei noastre, Rătăcit-am vreme
punîndu-şl capăt vieţii, la 26 Iulie n. Perdem în el Mi-e dor de-acasă dela noi, Pe-al lumii talaz,
un bărbat luminat, care era chiemat să facă nea De nucii ruginiţi de ploi, Iar dureri şi lacrimi
mului românesc şi mal mare fală, decît putuse Perduţi în zări albastre. Nu mi-afl dat răgaz ...
face pînă acum. Aşi vrea să-I văd
Şi ’n umbra lor Azi, mă ’ntorc acasă
Dr. George Popovici s’a născut la 20 Noembre O clipă-aşi vrea macar, Slab şi ’mbătrlnit...
1864 în Cernăuţi. E fiul preotului Eusebiu Popo- Visîndîn nopţi tîrziîde vară, Primeşte-mă, mamă,
vicî, profesor la facultatea de teologie din acel Din neguri dese să-mi apară Căci sînt ostenit!
oraş. A studiat dreptul şi filozofia la universităţile Copilăria, iar.
din Cernăuţi şi Innsbruck, dobîndind, cu mare suc „Mercure de France 11 , una dintre cele mai mai bune
ces, gradul de doctor în drept. Tînăr încă, dr. şi răspîndite reviste franceze, (Paris, Rue de Conde
Popovici a luat parte la luptele politice din Bu 26) în anii din urmă a început să dea deosebită aten
covina. Ales deputat (1897) în parlamentul austriac,
aproape cu unanimitatea voturilor, a fost unul ţiune şi mişcării literare şi culturale româneşti. Dl
dintre cel mal distinşi oratori al parlamentului. La Marcel Montandon, un bun cunoscător al limbii şi li
1901 se stabileşte în Bucureşti şi se consacră cu teraturii româneşti, sub titlul de „Scrisori româneşti",
totul cercetărilor pe terenul dreptului istoric. După tot la trei luni, publică dări de samă asupra publica
lungi şi foarte minuţioase cercetări prin archivele ţiilor româneşti mai de valoare. (1905: nrele 187 şi 193)
din Bucureşti şi străinătate, lucra la un studiu Cum însă nu-I stau la dispoziţie toate publicaţiile ro
asupra dreptului vechili român. O operă funda mâneşti, aceste dări de samă numai in parte reoglin-
mentală era să fie această carte, menită să vor- desc adevărata noastră mişcare literară. Dl Marcel
biască pururea de marele său talent de scrutare Montandon, (Miinchen, Biedersteinerstrasse llOja) prin
istorică... şi avea să-î serviască de titlu pentru
obţinerea unei catedre de istoria dreptului român revista noastră se adresează, prin urmare, autorilor
la universitatea din Bucureşti, catedră anume creată români cu rugămintea să-i trimită publicaţiile lor, fă-
în primăvara asta, pentru el. cîndu-I astfel cu putinţă să prezinte miilor de cititori
Academia română, în sesiunea din urmă, răs aî revistei franceze o icoană complectă a vieţii noastre
plătind activitatea sa neobosită, îl alese de mem culturale şi literare. — „Mercure de France" publică
bru corespondent, pentru următoarele lucrări: „Mihaî de altfel scrisori despre mişcarea literară a tuturor po-
