Page 17 - 1905-13-14

Nrul 13-14, 1905. LUCEAFĂRUL 289

SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU tala sa operă „Nouvelle Gtographie Universelle",
publică concurs pentru două burse de cîte 1200 publicînd la 1894 ultimul volum, al XlX-lea. Prie­
coroane, destinate tinerilor cari doresc a studia arta tin cu revoluţionarii şi anarchiştiî ruşi, curînd după
dramatică. O bursă e pentru dramă şi tragedie, iar amnestiarea sa (1879) e nevoit să părăsiască din
cealaltă pentru comedie. Concursul se va ţinea la nou Franţa şi după o scurtă pribegire, numit pro­
vară, cu ocazia adunării generale din Sibiiu. Cei fesor la universitatea din Bruxelles, se stabileşte de­
cari vor să reflecteze la aceste burse, au să-şi tri­ finitiv aici. Cu moartea lui se sfîrşeşte un om, care a
mită cererile la adresa dlul Dr. Iosif Blaga, secre­ dus o viaţă în armonie cu ideile ce le propaga,
tarul societăţii, în TusnâdfurdO (Csik m.) pînă la prea îndrăsneţe uneori, dar totdeauna izvorîte din
1/14 August a. c. o minte luminată şi un suflet curat.
Din partea numitei societăţi se aduce la cunoş­ „BANATUL" e titlul unei gazete săptămînale po­
tinţa celor interesaţi, că dînsa a cumpărat manu­
scrisul operetei Craiu nou de C. Porumbescu, împre­ porale, redactată de dl Dr. Vaier Branişte, care în
ună cu dreptul escluziv de reprezentare. fruntea primului număr scrie:
„N’am întemeiat foaia aceasta ca să fac certe,
DL ZACHAR1E BÎRSAN, fostul bursier al socie­
tăţii fondului de teatru român, poate ca să dea do­ şi nici ca să tulbur liniştea şi să bag zizanie între
vezi despre talentul său, tras la îndoială, la tot ca­ oameni. Nu! Pentru certe şi bălăcărell nu este loc
zul, însă, îndemnat mal ales de dragostea ce-o în foaia aceasta!
simte pentru arta sa, continuă munca sa importantă: Lumină vreau să răspîndesc! Lumina minţii şi
aranjarea de reprezentaţii teatrale în diferitele centre
româneşti, in săptămînile din urmă a fost la Zer- căldura inimii! învăţături şi sfaturi vreau să dau,
neştî şi Făgăraş, încîntînd lumea românească prin cum se cuvine unul prietin iubitor! Cunoştinţe vreaă
jocul său de artist desăvîrşit şi priceperea sa de să aduc şi petrecere vreau să fac celor obosiţi după
regisor. Oare noua sa activitate rodnică să nu fie munca zilei."
compatibilă cu bursa sa de mal nainte ?
Nu ne’ndoim că priceperea redactorului, în de-
ELISBE RECLUS, geograful francez nemuritor, obşte cunoscută, va face din „Banatul" o foaie po­
filozoful luminat pe care concepţiile ideale il răpiafi porală model, care va înlocui foile similare, re­
de multe ori pînă la hotarul extrem al legalităţii dactate, în cea mal mare parte, de oameni cari
tradiţionale, propovăduitorul înflăcărat al libertăţii nu sînt chemaţi a răspîndi lumină şi înţelepciune.
absolute, anarchistul incarnat care viaţa întreagă
PANTEONUL BĂNĂŢENILOR. Ziarul „Drape­
n’a făcut nimănui cel inaî mic rău, care nu recu­
noştea altă lege decît legea sfîntă a dragostei lul" din Lugoj publică un „apel cătrâ naţiunea ro­
pentru omenime, — a murit la 6 Iulie, în vîrstă mână", rugîndu-o să-I comunice fotografiile şi da­
de 75 ani, într’un orăşel de lîngă Briigge, Belgia. tele biografice ale „tuturor Românilor bănăţeni", cari
Născut din părinţi evangelici, după terminarea li­ au contribuit şi contribue la luminarea poporului
ceului, a trecut în seminarul evangelic din Mont- bănăţean. — Idea e originală şi sperăm că mulţi
Auban, mal apoi la universitatea din Berlin. Stabi- se vor grăbi să ’ntindă mînă de ajutor bravilor
patrioţi locali. O astfel de lucrare, făcută cu o leacă
lindu-se în Paris, e în curînd nevoit să fugă din
de obiectivitate şi muncă, va fi de mare folos pen­
Franţa, fiind şi el dintre cel ce se opuseră lo­
viturii de stat a lui Napoleon III. (1852.) în răs­ tru istoricii literari şi culturali. Să sperăm că tă-
timp de 6 ani cutrieră Anglia, Statele-Unite, Ame­ mîerile personale, cam obicinuite la noi, vor fi în­
rica centrală şi se stabileşte, pentru cîtva timp, în locuite cu o expunere cumpătată a faptelor şi me­
ritelor fiecăruia din cel ce vor intra în acest Pan­
Granada nouă, America de Sud. Rechiemat la Pa­
ris, publică în „Revue des deux Mondes“ şi teon. Nu vor lipsi de sigur nici caracterizările epo-
„Tour du Monde" impresiile şi cercetările din celor în cari au muncit bărbaţii luminaţi din Banat.
aceşti ani de pribegie. După proclamarea republi­ Panteonul, astfel alcătuit, ar fi o oglindă credincioasă
ce! (1870) şi căderea Parisului, trece şi el în ta­ a întregeî activităţi culturale şi artistice din Banat,
băra comunarzilor. Mişcarea lor însă e frîntă de precum şi a meritelor lui pentru întreg neamul ro­
trupele guvernului, Redus ajunge prisonier, e con­ mânesc.
damnat să fie deportat la Caledonia-nouă, dar la ŞTIRI ARTISTICE DIN ROMÂNIA. Duminecă
intervenirea mal multor savanţi, în rîndul întîî Thiers, la 2 Iulie n., s’a desvălit în grădina Ateneului din
guvernul îl graţiază, expulzîndu-1 din Franţa. Se Bucureşti, bustul lui Traian Demetrescu, delica­
stabileşte la Lugano, în Sviţera, şi toată puterea tul poet care a scris frumoasele '„Sensitive",
minţii sale geniale o pune în serviciul ştiinţei geo­ „Intim", „Acuarele" ş. a. Bustul s’a ridicat la ini­
grafice. La 1875 apare volumul I. din monumen­ ţiativa unul alt poet, Radu D. Rosetti. — Zilele