Page 19 - 1905-17
P. 19

Nrul 17, 1905.               LUCEAFĂRUL                        343

     poet: în regele Lear, în Hamlet, a lUÎ Shakespeare“.   pînă la vacanţa viitoare. — Universitarii noştrii aii sosit
     Documentarea  teoretică  a  acestor  afirmaţii  e  vred­  iar  în  capitala  zgomotoasă,  plină  de  fum  şi  de  ispite,
     nică  de  orice  mare  critic  şi  estet  prin  logica  şi   au venit cu sufletele împrospătate  şi dornice  de muncă.
     profunditatea ei filozofică.      —  Societatea  „Petru  Maior"  are  locuinţă  nouă,  lumi­
                (Sfîrşitul va urma.)   noasă,  mai  bună  dccîtcea  de  pînă  acum.  Cît  va  fi  de
                               Dr. I. Borcia.  bine  şi  de  dorit,  ca  şi  mersul  acestei  societăţi  pe  viitor
                                       să fie noii. N’au nici un rost între tinerii noştrii certele
                                       pentru  alegerea  preşedintelui  şi  alte  certe  mai  mici
                C  R  O  N  I C  Ă  .
                                       ori  mai  mari.  Tinerimea  noastră  de  aici  trebue  să  fie
       Redacţional.  Prietinilor  revistei  noastre,  cari   călăuzită  de  un  singur  ideal:  bunăînţelegerea  şi  spri­
     din  prilejul  înfiinţării  tipografiei  proprii  ni-au   jinul  împrumutat,  ca  astfel  în  acest  centru  de  cultură,
                                       care  nu  e  românesc,  să  se  poată  forma  caractere,
     trimis  cuvinte  de  'încurajare,  —  le  mulţumim
                                       cari în   viaţa romînească să ne fie folositoare.
     sincer.  —  în  numărul  18,  dela.  15  Sept.,  vom   Neînţelegerile  nu-s  pentru  tineri,  —  nici  pentru  alţii
     publica  rezultatul  voturilor  intrate  la  „Premiul   nu-s.  Dar  să  ne  fie  de  ajuns  durerea  că  „oarba  ne­
     Luceafărului“.  Tot  în  acest  număr  vom  publica   unire"  stăpîneşte  aproape  pretutindenea  unde  sînt cîteva
     ilustraţii  numeroase  dela  serbările  din  Sibiiu,   familii  româneşti  culte,  şi  ceice  vor  forma  generaţia
                                       viitoare să-şî tragă bine sama, ce muncă grea ne aşteaptă
     continuînd amănunţit darea noastră de samă.
                                       pe  toţi  şi  că  „unde-i  unul  nu-î  putere".  —  Societatea
      Catedrala  din  Sibiiu  se  va  sfinţi  încă  în  toamna   „Petru  Maior"  are  un  nume  vechiu  şi  respectat,  şi  cei
     aceasta.  Pictorul  Smighelsclii  a  terminat  pictura  cupo­  ce  vor  fi  membrii  acestei  societăţi  —  şi  toţi  vor  trebui
     lei,  săvîrşind  un  adevărat  cap  de  operă.  Pictura  dsale   să  fie  —  îşî  vor  aduce  aminte,  pe  lingă  altele,  de  ma­
     va  face  şcoală  în  pictura  noastră  bisericească,  prin   rele  luminător,  al  cărui  nume  îl  rostesc  cu  pietate  şi-şi
     aplicarea  aşa  de  frumoasă  a  motivelor  de  ţesături  şi   vor da sama că vechiul dascăl al limbii şi al istorie ro­
     cusături  ţărăneşti.  Cu  ocazia  sfinţirii,  un  număr  întreg   mâneşti  nu  va  privi  cu  ochii  buni  şi  luminoşi  la  dînşii,
     din aceasta revistă va fi dedicat catedralei.  dacă  nu  vor  voi  să  citiascâ,  să  scrie,  să  se  intereseze
      Asociaţiunea  pentru  cultura  poporului  ro­  de  ceeace  e  românesc.  îşi  vor  aduce  aminte,  că  în
     mân  din  Maramurăş  în  cele  două  şedinţe,  ţi­  mişcarea  culturală  de  azi,  au  şi  ei  datorinţi  sfinte:  să
     nute  în  cursul  verii,  s’a  ocupat  despre  situaţia   cunoască,  să  îndemne,  să  răspîndiascâ  ceea-ce  e  bun
     internatului  de  băeţî  susţinut  de  dînsa  în  Si-   în  literatura  noastră,  să  facă  fiecare  ceea-ce  poate.  Şi
     ghetul-Marmaţiei,  iar  dl  Vicar  Tit  Bud  a  pre­  punînd  umăr  la  umăr,  lăsînd  zavistiile  în  localul  cel
     zentat  istoricul  acestei  Asociaţiunî  care  are   vechiu  al  Societăţii,  să  porniască  o  nouă  şi  binefăcă­
     un  deosebit  interes,  înlesnindu-ne  cunoaşterea   toare activitate.
     mişcării  culturale  şi  în  acele  părţi  descopciate
     din corpul românismului.
       Societate  de  diletanţi  în  Sibiu.  Fostul   NOTIŢE BIBLIOGRAFICE,
     bursier  al  societăţii  pentru  fond  de  teatru  ro­
     mân,  dl  Zaliarie  Bârsan,  astăzi  angajat  la  Tea­  Timoteiu  Popovicî.  dicţionar  de  muzică,  cu
     trul  naţional  din  Bucureşti,  pe  lingă  toată  purtarea   mai  multe  ilustraţiuni.  Sibiiu,  1905.  Editura  au­
                                       torului. Preţul: 2 cor. 50 filerî.
     maşteră  a  comitetului  faţă  de  dînsul,  nu  părăseşte
                                         Euripide,  Hecuba  şi  Ifigenia  în  Aulis,  tra­
     ideasfîntă  pentru  care  abia  a  avut  vreme  să  se
                                       duse  în  româneşte,  precese  de  cîte  un  studiu
     insufleţiască.  în  Sibiiu  a  organizat  o  societate  de   introductiv  şi  însoţite  de  note  de  N.  Bănescu.
     diletanţi,  cari  sub  conducerea  dsale  vor  da  mai   Inst.  de  arte  grafice  Ralian  şi  Ignat.  Samitca,
     multe  reprezentaţiuni  pe  an.  Se  vor  îngriji  sin­  Craiova, 1905. Preţul 1 leu 50 b.
     guri  de  repertoriul  pieselor  originale,  traduse   Petru  Vancu,  Monografia  comunei  Măderat
     ori  localizate.  Reuşind  d-luî  Z.  Bârsan  să  orga­  (Magyarăd), Arad 1905. Preţul,: 2 cor.
     nizeze  în  fiecare  centru  românesc  astfel  de   Istoricul  reuniunii  române  de  cîntări  şi  mu­
                                       zica  din  Reciţa-montană  ;  1872—1905,  în  amin­
     societăţi,  instruindu-le  şi  călăuzindu-le  cu  pri­  tirea  serbărilor  sfinţirii  steagului,  ţinute  la  16
     cepere,  va  da  cel  mai  nimerit  răspuns  socieţăţii,   Iulie  1905,  scris  din  însărcinarea  comitetului
     care i-a tras la îndoială hărnicia.  de Iosif Velcean, secretarul reuniunii.
      Noul  an  de  muncă  ce  duce  la  lumină,  la  o  îmbo­  Din  Biblioteca  pentru  toţi  am  primit:  Ion
     găţire  a  minţii  şi  a  inimii,  s’a  început.  Tinerii  au  pă­  Gliica,  „Scrisori  cătră  V.  Alexandri",  voi.  IV.
     răsit  aerul  curat,  învietor  dela  ţară,  liniştea  şi  inde-   cu  o  introducere  de  dl  liarie  Chendi,  şi  cu  fo­
     stulirea  de  acasă,  se  poate  le-au  rămas  în  urmă  inimi   tografia  prietinilor  din  1855,  publicată  şi  în  „Lu­
     înduioşate, — cari vor suspina şi vor trăi din amintiri  ceafărul".
   14   15   16   17   18   19   20