Page 20 - 1906-02
P. 20

44                          LUCEAFĂRUL                   Nrul 2, 1906.

           ar  fi  ghicit  în  vecî  de  unde  să  fie.  Cînd  i  se   Dunărea,  —  dela  venirea  cu  Traian  pînă  la  trecerea
           opriră  însă  ochii  pe  pecetea  poştii,  Dan  se   Carol,  —  a  avut  o  însemnătate  cu  mult  mai  mare,  decît
           albi  ca  peretele.  Ascunse  grabnic  ilustrata  în   să  poată  fi  mulţumită  cu  un  tratament  aşa  de  ingrat.
                                             Cîţiva  soli,  lipsiţi  de  caracter  dramatic,  —  restul  coruri
           buzunar  şi  intră  în  clasă.  A  rămas  în  scaun
                                             drăguţe,  însă  fără  grandeţa  şi  puterea  celui  mai  mare
           fără  să  se  mişte  trei  ceasuri,  şi  fără  să  cuteze   fluviu din Europa centrală. — Ăsta-î poate Cimişul?
           să  se  uite  la  cineva.  Acasă  numai  o  scoase  cu   Restul  programului  a  fost  binişor  întocmit.  Două  piese
           teamă  din  buzunar,  şi  citi  de  vr’o  zece  ori,   de  Porumbescu,  „Imnul  nostru 1 '  şi  „Dormi  uşor".  Ne-a
           pînă  o  înţelese.  Şi  era  o  slovă  ca  tipărită!..   reîmprospătat  regretele  după  componistul  plin  de  sim­
                                             ţire, — dispărut la începutul carierei.
           „Dle  Dan,  dacă  ai  vrea  aş  urma  bucuroasă  o
                                               Corui  marinarilor  de  Bazin  şi  „Vinul,  fetele  şi  vier­
           corespondenţă  cu  Dta.  Mi-aî  trimite  veşti  de   sul"  de  Caudella  aii  fost  executate  cu  preciziunea  tra­
           pe-acolo,  eu  veşti  de  pe  la  noi.  Spune-mi  vrei  ?   diţională a corului.
           Ella.“  Lui  Dan  i  se  păru  că  s’a  făcut  de-odată  pri­  „Doina"  de  Paulian,  punctul  din  urmă,  din  causa  in-
           măvară.  O  lumină  mare  îi  umplu  sufletul  şi  nu   suficenţel  orchestrei,  —  care  mai  bine  lipsia  cu  totul,  --
                                             a  stricat  mult  din  impresiile  bune  cîştigate  în  decursul
           ştia  de  ce.  Vedea  lumea  întreagă  altcum.  Nu-î
                                             concertului.
           mai  părea  nepotrivit  ca  el  să  stee  de  vorbă  cu   Două  puncte  din  program  au  fost  cîntate  de  dlG.  Oprişa,
           Ella,  dimpotrivă  i  se  părea  că  altcum  nici  nu   elev  la  conservator.  S’a  distins  printr’un  bas  profund,
           ar  putea  să  fie,  decît  să  se  apropie  tot  mai   mlădios,  cu  timbru  simpatic  atît  în  Aria  Iui  Sylva  din
           mult  de  lumina  aceea.  îi  scrise  dar  că  s’a  bu­  „Ernani",  cît  şi  în  Aria  lui  Sarastro  din  „Fluerul  fer­
                                             mecat".
           curat  din  inimă  de  scrisoare  şi  că  va  cores­
                                               Acompaniamentul  tuturor  pieselor  a  fost  susţinut  de
           ponda  totdeauna  cu  cea  mai  mare  plăcere.  Dar   Dna  Maria  V.  Branisce,  cu  o  măestrie,  exactitate  şi  ele­
           cînd  să  o  adreseze,  rămase  zăpăcit.  Unde  să   ganţă  artistică.  Dorim  tuturor  cari  au  conlucrat  la  con­
           i-o  trimită?  Ella  uitase  să-î  dee  adresa.  A  doua   cert să ajungă la acelaş nivel.
           zi,  într’o  scrisoare  închisă,  fata  îi  spunea  să  nu   Pînă ’n zori dans şi voe bună.
                                                                         Lia-Lia.
           se  supere,  că  a  fost  aşa  de  încurcată,  încît  a  uitat
           să-i dee adresa.                    GRUPĂRI  LITERARE.  în  România  se  desfăşură  un
                                   I. Agîrbiceanu.  crîncen  război  literar  de-o  deosebită  importanţă
                        (Va urma.)           în  mişcarea  noastră  culturală.  Lupta  se  dă  între
                                             tabăra  plâieşilor  dela  revista  „Sămănătorul"  şi  între
                                             insurgenţii  unor  idei  străine,  grupaţi  în  jurul  mai
                        CRONICĂ              multor  reviste  efemere.  E  o  încăerare  între  româ­
                                             nismul  de  baştină  şi  între  străinismul  ce  vrea  să-şi
            Coperta  numărului  prim  şi  a  acestuia,  precum  şi  altele
                                             dureze altar pe pămîntul ţării româneşti.
           ce  vor  urma  —  alcătuite  dinfrumoase  motive  româneşti  din   Se  ştie  că  „Sămănătorul"  propovădueşte  şi  apără
           România  —  sînt  lucrate  la  societatea  „Albina"  din  Bucu­  naţionalismul în artă caşi în oricare altă manifestare
                                             a sufletului românesc. Acest crez în literatura noastră
           reşti,  care  sub  conducerea  doamneiELISA  A.  MARGHI­
                                             nu  e  nou,  el  străbate  ca  un  fir  roşu  cursul  vea­
           LOMAN  îşi  desvoaltă  activitatea  binefăcătoare.  Aducem   cului  trecut,  începînd  mai  ales  dela  activitatea  lui
           mulfâmirile  noastre  mult  stimatei  doamne  pentru  spri­  M.  Cogălniceanu,  C.  Negruzzi,  A.  Russo  şi  V.
           jinul  de  care  a  învrednicit  străduinţele  noastre  şi  consi­  Alexandri.  Toate  operele  de  samă  ale  literaturii
                                             noastre intră în albia acestui curent sănătos şi singu­
           derăm  de  un  îndemn  de  muncă  dovada  acestui  distins   rul firesc. — Obîrşia mişcării actuale e de a se căuta
           sentiment de jertfă.           *  în  poezia  primăvăratică  a  lui  Coşbuc.  Vigoarea  şi
                                             seninătatea  acesteia  au  înăduşit  oftările  şi  suspi-
            Concertul  reuniunii  de  cintări  şi  muzică  clin  Lugoş.   nurile  ce  mohorîseră  înainte  cu  un  deceniu  atmos­
           Dirigent I. Vidu. 7. 20 lan. 1906.  fera  literară;  generaţia  tînără  se  însufleţeşte  din
            A  face  recenziunea  unul  concert,  care  putea  reuşi  şi   nou  pentru  dragostea  de  viaţă  şi  de  luptă,  în  inimi
           mai  bine,  e  greu  şi  neplăcut.  Mai  ales  la  noi  critica   răsare  din  nou  iubirea  pentru  comorile  poporului
           obiectivă  nu  e  prea  suferită.  Sînt  mulţi  din  vremile   şi  comorile  trecutului.  O  ceată  de  tineri  s’adună
           „Vorbiţi,  scrieţi  româneşte  pentru  Dzefi"!  Generaţia  nouă   şi  înfiinţează  revista  „Floarea-Albastră".  In  această
           mai cere şi atributul „bine“ pe lîngă vechia esclamaţie!  revistă  romantică  se  ivesc  pentru  primaoară  zorile
            La  toată  întîmplarea,  dl  Vidu  este  unul  dintre  compo-   mişcării  literare  care  astăzi  stăpîneşte  ’n  lung  şi  ’n
           niştii  români  mai  apropiat  de  sufletul  poporului.  Am  re­  lat  pămîntul  românesc.  Floarea  ideală  a  cîntăreţilor
                                             însufleţiţi,  nesprijinită  şi  dusă  pe  cărări  greşite  de-o
           gretat,  că  în  concertul  din  urmă,  în  contra  obiceiului   minte  războinică  şi  incîlcită,  se  ofileşte  însă  după  o
           de  pînă  acum,  a  luat  numai  una  dintre  compoziţiile  sale   scurtă  viaţă.  Acelaş  grup  de  tineri  după  doi  ani,
           în  program,  „Dunărea",  —  şi  aceasta  e  una  dintre  cele   în 1901, înfiinţează o nouă revistă „Curierul Literar",
           mai puţin reuşite,                la care colaborează însuş maestrul Coşbuc. Pro-
   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24