Page 3 - 1906-07

REVISTĂ PENTRU LITERATURĂ ŞI ARTĂ. APARE DE DOUĂORI PE LUNĂ
O------------ ■:---- •===>) SUB DIRECŢIA (< ----------- ©
Plor: RLEX/WRU CIURfl, OCTflVIflN GOGfl, OCTflVIflN C. TĂSLĂURNU.

ORICE REPRODUCERE OPRITĂ.

Românii Din istria.

Departe de ţările comune, unde păraiele şo- muntele Cars. în zona dela sud avem azi abia
potesc, unde frunzele codrilor grăiesc şi unde şapte sate, cari stau sub 4 primari deosebiţi:
bucuria şi tristeţa locuitorilor glăsueşte în inîndra sub cel din Fianona satele Senovic (ital. (Fra-
şi biata limbă română, trăiesc răsleţe, în Istria, ssinetto, croat. Jesenovic) şi Villanova (croat.
3000 de suflete amărîte, cari după sînge şi carne Novoselo şi Novavas), locuitorilor le spun de
sînt din corpul mare al poporului român. Aceşti sa codru sau podgorţi (slav.) şi Novoşoanî; de
fraţi, rupţi dela sînul cald al mamei iubitoare, sub cel din Albona satul Bîrdo, locuitorilor le
au luat cîrja cerşitorului de cîteva sute de ani zic Brioani; de sub cel din Bogliuno satele Suş-
şi pe lîngă ea şi lumea ’n cap. Erau păstorii neviţa (ital. Susgnevizza, croat. Susnjevica) şi
neamului românesc cari, cu dorul în inimă să-şi Letay, locuitorii sînt Suşnievţî Letaiţi (forme
vadă risipite lipsurile căscioarelor lor şi să mul- slave); de sub cel din Pisino satele Grobnic şi
comiască vaietele copilaşilor lor, au mînat turma Grâdinie. Satul cei mai mare e Suşnieviţa, ea
de pe culme pe culme, şi aşa — spăimîntaţî şi formează centrul acestor sate şi ea a fost aleasă
frămîntaţî de groaza şi urgia unor vremi urîte de propaganda slavă nimicitoare de centrul ac­
— au ajuns în ţara ce se chiamă Istria. Ţara ţiunii lor. în zona de nord avem azi un singur
aceasta era sub stăpînirea şi sub influenţa unor sat ce se chiamă Jeîănu în limba română (slav.
oameni legaţi de noi, nu prin zalele stăpînirii, 2ejane). Zona de sud stă sub influenţa imediată
ci prin alte lanţuri mai puternice. a Croaţilor şi zona dela nord sub influenţa Slo­
De păstorii aceştia au ştiut la început poate venilor. Bogăţia culturală e însă în stăpînirea
numai rudele lor şi abia mai tîrziu şi-a legat fraţilor Italieni. Satele, cari stau sub podestă
de ei şi legenda soartea. Românii din Istria lo- italian, au un traiu mai liniştit şi viaţa nu li-e
cuesc în două zone deosebite prin poziţia geo­ atît de amară ca a celor de sub Slavi. Stările
grafică, prin deosebirea etnică a vecinilor, prin materiale, ca în cea mai mare parte din Istria,
portul şi în urină prin unele deosebiri locale sînt cît se poate de slabe. Dealurile ple­
din graiul lor. Zonele aceste le-am stabilit îna­ şuve, abia ici coalea acoperite de nişte tufari,
inte cu cîţiva ani în limba lor şi le-am numit nu pot opri în braţele lor vînturile turbate (bora)
zona de sud de sub poala lui Montemaggiore, cari n’aii milă de gurile unor băieţi flămînzi,
(în limba croată Ucka) şi zona de nord din ci în lăcomia lor prădează productele unui pă-
Notiţă. Să împlinesc tocmai 50 de ani, decînd Ion Maiorescu a vizitat pentru primaoară Românii din Istria.
Din acest prilej am rugat pe dl dr. losif Popovici să ne pună la dispoziţie o parte din numeroasele fotografii,
făcute de d-sa la faţa locului — dintre cari două le-am publicat în nrul trecut, o parte le dăm în acest număr
iar altele vor urma în cele viitoare şi să ne scrie un articol informativ asupra călătoriilor d-sale la Românii
din Istria, despre cari încurînd va pune sub tipar o lucrare mai întinsă. — Credem, că informaţiile d-sale se vor
ceti cu folos şi cu mult interes, iar aducerea aminte de aceşti fraţi pierduţi va trezi, acolo unde încă nu e prea
tîrziii, tresărirea, învierea conştiinţei naţionale. Redacţia.