Page 4 - 1906-07

144 LUCEAFÂRUL Nrul 7, 1906.

O parte din Suşnieviţa.
mînt sărac, care vegetează slab sub influenţa pre convorbirea ei cu regele Grecilor din Atena.
secetiî dese şi generale. Fantazia Istrienilor fără Această femee are meritul principal de a-mi fi
deosebire etnică, a personificat bora şi-î în- ajutat, să mă pot aşeza în Istria la Suşnieviţa
duioşază inima, silind-o să-î dea unui lstrian o în a doua călătorie, deoarece primul meu gazdă
masă din poveste (Deck’ dicli Tischlein), de care Francisc Scrobe, un om foarte inteligent şi bo­
n’a avut parte. Pelîngă sărăcia aceasta n’au mai gat, n’a putut să mă găzduiască din mai multe mo­
putut suferi şcoala vieţii. Românii văzînd. că tive. Tonca Belulovici a înţeles scopul călătoriei
din oiţele lor — în lipsă de păşune — şi mele şi m’a rugat, să mă îndestulesc cu sărăcia
din ogoarele slabe, precum şi din viţele stîrpite din căscioara ei, pe care bărbatu-său a zidit-o
de boală, nu-şi pot duce traiul ori cît de din banii cîştigaţî în cea mai mare parte din
slab, colindă prin oraşele vecine, lăsînd cerşi- plata ei ca doică. în această casă mi-am aşe­
toria la o parte, se angajează prin porturi, în­ zat lagărul „Dialectelor Române" şi din casa lui
carcă vasele, sînt focarî la maşinile vapoarelor. Scrobe, prietenului meu, a trebuit să facem
Femeile, pînă sînt mai tinere, intră în serviciu prin post de jandarmi reclamaţi de siguranţa mea
Fiume, Triest, Pola etc. Ocupaţia lor de mai personală, care a fost atacată de dujmănia şi
nainte de a creşte bastarzii plutocraţilor din intrigile preotului slav din Suşnieviţa, losip Fle-
oraşele vecine e aproape neuzitată. Totuşi cele gar. Omul acesta, botezat de altfel nero—negru,
mai bune doice, cel puţin aşa e renuinele, sînt dracu, — m’a chinuit în 1899, cînd printr’un jan­
ele, şi e mirare, că din mizeria în care cresc darm şi podestâ din Bogliuno, ambii trataţi de
pot avea acea vigoare a corpului să crească nişte el, m’au făcut obiectul batjocurii lor, dar nu
fiinţe slabe domneşti. în chipul acesta umblă m’au putut aresta avînd legitimarea de student
cu stăpîniî lor prin lume, învaţă a cunoaşte din Viena. Pentru prietenul Scrobe, au urmat
oamenii, ţările şi unele datini ale diferitelor po­ zile amare după depărtarea mea. Perseveranţa
poare. Gazda mea, o femee foarte deşteaptă, acestui suflet diabolic n’a ajuns nici la 1905
a fost angajată la fabricantul de torpedo la 0, cînd ca docent, am venit din nou să-mi
din Fiume, o chiamă Tonca Belulovici, vor­ controlez rezultatele studiului meu şi cu ajuto­
beşte mai multe limbi, ştie bine nemţeşte, vor­ rul unui fonograf al Academiei imperiale să fixez
beşte binişor franţuzeşte, — de italiană şi slavă graiul istro-român, care în curînd se va pierde ca
nici nu mai vorbesc, căci aceste limbi le ştiu un cîntec bătrînesc. Eram ţinut de agent italian,
şi servitoarele simple din Fiume-Triest, — în­ spionat şi urmărit pe toate căile. Ordinele au­
ţelege englezeşte, mă surprindea plăcut cu dife­ torităţii politice şi salvus conductus al episco­
rite istorioare ce-mi povestia despre Herbert pului n’au avut efect, ci s’a întîmplat faptul,
Bismarck, (feciorul marelui Bismarck) şi des­ că doi netrebnici, sub pretext că-mi vor spune