Page 6 - 1906-07
P. 6

146                          LUCEAFĂRUL                 Nrul 7, 1906.
          slave.  Pălăriuţa  rotundă  a  fost  înlocuită  de  pă­  nova  a  lui  Schonleben  (1618—1681).  Valvasor
          lăria  orăşenilor.  Portul  musteţelor,  sub  influenţa   face  nişte  observări  interesante  asupra  Tscliitii-
          modei  popilor  catolici,  începe  a  fi  părăsit   lor  pe  cari  îi  derivă  dela  Schyţi.  La  1698  se
          şi  în  Val  d’Arsa.  în  Cars  sînt  toţi  cu  musteţe   publică  la  Venezia  o  carte  Historia  deliu  cittâ
          şi  nu  şi  le  rad.  Limba  celor  din  Val  d’Arsa  se   di  Trieste  scrisă  de  IrineodellaCroce(1627—1713)
          deosebeşte  puţin  de  limba  celor  din  Cars.  De   alias  Giovanni  Maria  Manaruta.  In  cartea  aceasta
          altfel  deosebiri  locale  sînt  chiar  în  dialectele   se  pomeneşte  de  Români,  de  limba  lor  şi  de  lo­
          satelor  din  Val  d’Arsa 1 .  Cînd  se  ’ntîlnesc  Românii   cuinţele  lor  din  suburbiile  oraşului  Triest.  Faptul
          aceştia  vorbesc  în  general  cu  froate  (frate,  orice   acesta  arată  puterea  de  expansiune  a  Români­
          a  accentuat  din  dialectul  lor  se  rosteşte  ca  un   lor,  pe  cari  el  îi  numeşte  Rumeri.  Nici  nu-î  mi­
          fel de a asemenea lui oa).         rare  că  s’au  lăţit  atît  de  mult  cunoscînd  marea
            Românii  din  Istria  au  pierdut  întocmai  ca  şi   importanţă  a  Românilor  în  comerciul  din  Ragusa.
          cei  din  Meglenia  (Balcani)  numirea  de  Român   E  mai  de  mirat  cum  de  au  pierit  aşa  de  mulţi
          şi  ei  îşi  zic  Vlah-i  (şi  nu  Vlah-Vlasi).  Vecinii   din  ei  şi  cum  a  scăzut  numărul  lor  atit  de
          lor  le-afi  pus  diferite  nume  de  batjocură  ca:   mult  în  raport  cu  vitalitatea  lor  din  vremile
          Cici,  Ciciriani,  Ciciliani  şi  Ciribiri.  Dintre  aceste   apuse.  De  ştirile  aceste  precum  şi  de  documen­
          numiri  Cicit  s’au  generalizat  pentru  zona  de   tele  referitoare  la  existenţa  şi  trecutul  lor  în
          nord,  care  cuprinde  şi  mulţi  slavi,  născuţi  din   Istria  n’am  avut  nici  o  cunoştinţă.  Românii  ace­
          Românii  desnaţionalizaţi,  iar  pentru  zona  de  sud   ştia  au  fost  pentru  prima  dată  înviaţi  din  mor-
          se  foloseşte  mai  mult  Ciribiri.  Pentru  explicarea   mîntul  lor  de  A.  Covaz.  Prezint  chipul  băr­
          numelor  acestora  s’au  încercat  diferite  etimo-   batului  acesta  demn  de  admiraţia  şi  recuno­
          logisărî,  dar  nu  s’au  explicat  încă  în  mod  sufi­  ştinţa  noastră.  A.  Covaz  a  fost  slav,  dar  n’a
          cient.  După  toată  probabilitatea  avem  de  a  face   fost  dujmanul  fraţilor  noştri,  ci  din  contră  s’a
          cu  etimologii  poporale.  în  Cicii  s’a  crezut  că   interesat  de  ei  totdeauna.  A  fost  la  1846  cînd
          ar  fi  ascuns  sau  rom.  ce-ce  sau  slav.  cicia   A.  Covaz  a  publicat  articolul  său  despre  aceşti
          (unchiu),  în  Ciribirii  sau  cire-bire  (cine-bine)   Români  în  L’Istria  nr.  1—2,  jurnalul  de  sub
          sau  ţire-bire  (ţine-bine).  Numirile  acestea  au   red. Druluî Kandler.
          diferite  vechimi.  Cea  mai  veche  se  pare  Cicii   La  1847  Asachi  publică  ştirea  aceasta  în  că-
          pe  lîngă  Rumerii,  nume  ce  a  dispărut  din  acest   lindarul  pentru  poporul  român  din  Iaşi.  Tot
          dialect  şi  pe  care  voeşte  să-l  reintroducă  un   odată  aduce  şi  o  poezie  cu  un  păcurar  istro­
          român  din  Istria,  Andruţ  Glavina,  care  arc  me­  român.  Zece  ani  după  aceasta,  la  1857,  Ion  Ma-
          ritul  de  a  fi  încercat  să  facă  şi  să  publice  cea   iorescu,  vrednicul  tată  al  şi  mai  vrednicului  fiu,
          dintîiu  carte  în  dialectul  lor:  Călindaru  lu  Ru-   Titu,  a  vizitat  pe  aceşti  Români  părăsiţi.  Notiţele
          meri din Istrie anul trecut.       lui  sînt  foarte  interesante  şi  materialul  lui  le­
            Despre  origina  Românilor  din  Istria  avem  pe   xical  cuprinde  în  multe  privinţe  părţi,  cari  azi,
          lîngă  documente  de  limbă  şi  documente  publice,  şi   după  cincizeci  de  ani,  nu  se  inaî  află  în  acest
          nişte  cărţi  din  suta  a  17-a.  De  rîndul  acesta  amin­  dialect,  a  cărui  sfîrşit  se  accelerează  pe  zi
          tesc  numai  izvoarele  mai  generale  şi  mai  im­  ce  merge.  Ion  Maiorescu  a  fost  primul  Român
          portante,  fiindcă  studiul  acesta  are  scopul  nu­  care  a  trebuit  să  dea  piept  cu  şovinismul  şi
          mai  să  informeze,  iar  nu  să  discute  toate  izvoa­  cu  răutatea  popilor  din  satele  române  din  Istria,
          rele  existente,  lucru  ce  se  face  în  cartea  mea   el  a  fost  primul  care  a  cuprins  în  sufletul  său
          despre Românii din Istria.         iubirea  unui  popor  pierdut  şi  el  a  fost  cel  dintîî,
            In  suta  a  17-a  a  scris  I.  W.  v.  Valvasor   care  a  decretat  mai  nainte  acest  popor.  A.  Covaz
          (1641—1693)  o  carte  importantă  Die  Ehre  des   i-a  pus  la  dispoziţie  toată  experienţa  sa  şi  i-a
          Herzogthums  Krain,  Niirnberg  1689,  a  U-a  ed.   făcut  serviciu  de  frate.  Pe  vremea  cînd  a  pe­
          Rudolfswerth 1877, după Carniolia antiqua et  trecut  Maiorescu  în  Istria  erau  mai  multe  sate
                                             unde  se  vorbia  româneşte.  Atît  numărul  satelor
            1   Lucrurile  aceste  vor  fi  arătate  în  studiile  mele  despre
                                             cît  şi  numărul  vorbitorilor  a  scăzut  mult.  Şi  dacă
          Dialectele  Române  din  Istria,  cart  se  vor  pune  sub  ti­
          par cît mai curînd.                desnaţionalizarea  va  merge  tot  în  această  pro­
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11