Page 24 - 1908-04
P. 24

80                         LUCEAFĂRUL                  Nrul 4, 1908.

             ungurească,  dând  publicului  german,  doritor  de  lucruri   Muzica  are  într’adevăr  părţi  frumoase.  Bine  înţeles  eu
             exotice,  o  operă  cu  melodii  româneşti.  M’am  înşelat.   le pot judecă numai subiectiv.
             Muzica  e  ungurească,  iar  textul  d-lui  Victor  Leon  fără   întreaga  reprezentaţie  îi)sâ  mi-a  făcut  o  impresie  cu­
             mare valoare.                     rioasă.  Mă  gândesc  ce  încredere  mai  poţi  avea  în  »d  i  e
               Actul  I  se  petrece  în  piaţa  din  Făgăraş  (Dorfpiatz  in   doutsche  Griindliehkeit»,  când  vezi  că  pe  o  scenă
             Fogaras).  Femeile  rămase  făr'  de  bărbaţi  —  îmbrăcate   ca  cea  din  Dresda  se  reprezintă  piese  aşa  de  falş  în­
             ca săeuencele — cântă:            scenate?  Nici  să  fie  vorba  de  nişte  costume  şi  moravuri
                     Dieses Leben oline Mănner   din  Africa  centrală  nu  ar  putea  fi  mai  pe  ghicite  zu­
                     Soli der Teufel holen.    grăvite.        *         O. C. T.
                                                 Ştiri.  Anunţăm  cu  plăcere  cetitorilor  noştri  intrarea
               Işpanul  Paul  Rosto  le  cere  bărbaţi  dela  regele  Matia,
             oare  le  şi  promite,  dar  porunceşte  işpanul  sa-i  trimită  trei   dlui  Hor  ia  Petra-Petrescu  în  şirul  colaboratorilor
             fepiei  de  probă.  Actul  se  sfârşeşte  cu  plecarea  celor  trei   regulaţi  ai  revistei  noastre.  D-sa  ne  va  trimite  informa-
                                               ţiuui  asupra  mişcării  literare  şi  culturale  din  Germania,
             frumoase  din  Făgăraş,  intre  cari  e  şi  contesa  Magdala
                                               precum  şi  dări  de  seamă  asupra  cărţilor  nouă  de  impor­
             Mouay,  iubita  regelui.  Cele  trei  femei  sunt  îmbrăcate
             româneşte,  în  costume  frumoase  şi  destul  de  bine  com­  tanţă din literatura germană.
             binate. Dacă ar fi copiat «pictorul genial» Fanto un costum   *  f Dim. C. Olănescu-Ascanio. unui dintre membri ju­
             săliştenesc desigur c’ar fi fost şi mai geniai. Toate trei fe­  nimişti  din  România,  a  încetat  din  viaţă,  în  vârstă  de  59
             meile  cu  işpanul  Rosto  se  urcă  într’o  trăsură,  mânată   de  ani.  In  literatură  s’a  făcut  cunoscut  prin  traducerea
             de  un  cociş  unguresc  —  dascălul  satului,  Augustin  —  şi   lui  Horaţiu.  In  anii  din  urmă  a  scris  şio  Istorie  a
             pleacă cântând :                  teatrului  românesc.  A  fost  membru  al  Academiei
                   Vielliebe Frau’n von Fogaras,  Române  şi  a  altor  societăţi  culturale.  In  1900  a  fost
                   Es ist zu Eurcm Frommen,    comisarul  general  al  secţiei  române  la  Expoziţia  din
                                               Paris.  A  publicat  şi  un  raport  amănunţit  asupra  acestei
                   Dass wir fiinf jetzt moglichst raseh
                   Hin zum Konig kommen!       expoziţii.
                   Denii der Konig ist gewiss    *   Seratele  meseriaşilor  români.  încă  din  anul
                   Auch ein Frauenkenner ...   1898,  Reuniunea  meseriaşilor  români  din  Sibiiu,  ia  stă­
                   Sielxt er uns — so schickt er Eucli   ruinţa  preşedintelui  dl  Victor  Tordăşiauu,  a  început
                                               o  serie  de  «Şedinţe  literare»,  cari,  la  început  cercetate  de
                   Mănner! Mănner!
                                               15—20  participanţi,  au  ajuns  să  fie  gustate  acum  de  cel
               Actul  al  doilea  se  petrece  «auf  Kastell  Vârpalota».   puţin  120  persoane.  Scopul  acestor  «Şedinţe  literare»,
             Lăutarii  cântă  ciardaşuri.  Bucătarul  îmbrăcat  ca  rege  pri­  sau  «Serate»  cum  Ie  zic  meseriaşii,  este  de  a-i  împrietim
             meşte  frumoasele  din  Făgăraş.  Regelui  îmbrăcat  în  hai­  cu  iiteratura.  Ce  e  mai  frumos,  că  conferenţiarii,  decla­
             nele bucătarului ii place blonda Verona, drăguţa dascălului   matorii  sau  cântăreţii,  cari  se  produc  Ia  aceste  serate
             Augustin.                         sunt tot meseriaşi.
               Actul se inchee:                  După  informaţiunile  ce  le  avem  Reuniunea  sibiană  a
                       Zur Feier des Festes    ţinut  112  şedinţe  literare  (în  1898  6,  în  1899  10,  iar  din
                       Begriissen den Konig    1900  începând,  în  fiecare  an  câte  12).  Numărul  partici­
                       Die Volker des Landes   panţilor la aceste conferenţe a fost aproape la 8960.
                       Im heitnisclien Tanze!    Încurajată  de  acest  rezultat  Reuniunea  face  un  pas
                       ITeil Kiinig Matthias.  mai  departe.  Ea  a  plănuit  ca  din  cele  12  şedinţe  literare
               După  care  urmează  »Ballett-Intermezzo«  cu  următorul   anuale  4  să  fie  şedinţe  festive;  adecă  la  fiecare  pătrar
             program:                          de an să se aranjeze câte-o şedinţă festivă şi trei ordinre.
               1.  Slovakei (Polka).             Socotind  bine,  în  împrejurările  actuale,  de  câtă  în­
               2.  Nord-Ungarn (Polka-Mazurka).  semnătate  este  opera  ce  o  săvârşeşte  Reuniunea  mese­
               3.  West-Ungarn (Walzer).       riaşilor  noştri,  nu  putem  decât  să-i  felicităm,  iar  pe  bine­
               4.  Rumiinieu (Kolo).           voitorii  lor  să-i  îndemnăn  a  participa  la  aceste  şedinţe,
               5.  Prima-Ballerina  als  Ungaria.  Kor  (die  letzte  Figur   tiu numai ca oaspeţi, dar mai cu seamă ca conferenţiari.
             dos kor ist Csârdus).               Şedinţele  festive  vor  avea  un  program  înainte  stabilit
               0. Ballabile Aller.             şi  pentru  prelegeri  Reuniunea  va  apelă  la  iuteliginţa
               E  de  prisos  să  spun  că  jocurile  baletului  ii’au  nimic   noastră.  Asta  va  fi  o  ocazie  binevenită  spre  a  se  vedea
             comun  cu  nici  tui  fel  de  joc  românesc.  Nu  e  nici  Kolo   de  câţi  binevoitori  se  bucura  meseriaşii  români  în  sinul
             sârbesc.                          inteligenţei noastre. (T. S.)
               Nu  ştiu  de  unde  o  fi  copiat  sau  dupăee  model  o  fi   *  In  România  a  încetat  din  viaţă  scriitorul  de  origină
             combinat  pictorul  Fanto  costumele  fetelor  şi  flăcăilor   ovreiască  Ronetti  Roman,  autorul  dramei  «Manasse».  lai
              cari ar fi să joace româneşte, — căci sunt imposibile.  noi  nu  a  fost  cunoscut,  iar  în  ţara  a  fost  iubit  şi  aplaudat
               In actul al treilea regele recunoaşte pe contesa Mag­  mai  ales  de  consângenii  Iui,  talentul  lui  netăgăduit  fiind
              dala Honay, îmbrăcată româneşte, şi la sfârşit toţi cântă:   expresia artistică a rasei semite.
                         Ileil sei dem Kiinig    *  Ziarul german «Lokalanzeiger» pune femeilor celebre
                         Der Kdnigiii!         din  toate  ţările,  următoarea  întrebare:  Ue-ar  face,
   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28