Page 4 - 1908-07
P. 4

144                        LUCEA FARUL                 Nrul 7, 1908.

                                 Constanţa pitoreasca.

                           i.                goală  de  credincioşi,  te  impresionează  mult  mu­
                        Geamiile.            ţenia  mohorâtă  şi  rece  a  interiorului,  aşâ  că  ai
             Lumina  aprinsă  a  soarelui,  oare  pluteşte  în­  simţirea  că  priveşti  la  nişte  cosciuge,  din  pragul
           cropită  peste  Constanţa,  se  vede  de  departe  stră­  unui  cavou  deschis.  Vinerea  însă,  când  e  ziua
           punsă,  ca  de  nişte  suliţi  gigantice,  de  turlele   lor  de  sărbătoare,  vezi  cârdurile  de  musulmani
           geamiilor  răsleţe.  Însemnările  acestea  mistice,   cuvioşi  şi  curaţi,  cum  se  îndreaptă  înspre  geamii.
           care  punctează  orizontul  ca  nişte  ghimpi  enormi,   La  uşă  îşi  lasă  cu  toţii  papucii  tăiaţi  anume  ca
           te  duc  cu  mintea  departe  în  trecut,  când  cre­  să  se  descalţe  uşor  şi  rămân  numai  în  ciorapi;
           dinţa  aceasta  străină,  ameninţă  lumina  creşti­  întră  apoi  în  geamie.  Inlăuntru,  aştern  jos  batiste
           nismului,  ca  împunsătură  de  suliţă.  Minaretele   scumpe şi s’aşează turceşte cu evlavie.
           de  piatră,  sprintene  şi  rotunde,  se  înalţă  subţiri   Femeile  nu  pot  intră  în  geamii,  ca  şi  când  ar
           şi  albe,  de  deasupra  geamiilor  greoae  şi  joase.   fi  considerate  nevrednice  de  mila  lui  Alah,  aşâ
           Sus  se  încing  cu  ceardacuri  înguste  şi  se  acopăr   că numai bărbaţii se roagă.
           cu  turle  ţuguiate  şi  verzi,  ca  cu  nişte  chivere.   Din  semeţia  şi  înfruntarea  acestor  credincioşi,
           In  vârfurile  lor,  deasupra  de  tot.  se  încearcă   n’a  mai  rămas  decât  umile  tradiţiuni  de  formă,
           par’că să scântee semiluna în dogoarea arşiţei.  căci  aprinderea  de  altădată,  s’a  stins  ca  o  amintire
             Seara,  dupăce  atmosfera  se  mai  potoleşte  din   îndepărtată.  Femeile  lor  se  strecoară  acum  pe
           aprinderea  soarelui,  turlele  geamiilor  se  desem­  străzile  oraşului,  ca  nişte  arătări  triste,  cu  hainele
           nează  pe  orizont  in  linii  mai  închise,  ca  nişte   lor  închise,  pe  care  le  umflă  vântul  din  mers.
           ţape  împrăştiate  şi  afumate,  în  care  a  expirat   Bărbaţii,  aduşi  de  spete  şi  greoi,  cu  capetele
           gloria  credincioşilor.  In  vremea  aceasta  cuprinsul   legate  în  cealmale  enorme,  umblă  posomoriţi  şi
           răcorit  se  umple  de  strigăte  bocite,  venite  de   învinşi, de par’că ar trăi în captivitate.
           prin cerdacurile minaretelor.       Şi  când  hogii  inspiraţi,  strigă  prelung  din
             —   Alah  ekber...  Alah  ekber...  (Dum­  minaretele  geamiilor:  Alah  ekber...  Alah  ekber...
           nezeu  e  mare,  Dumnezeu  e  mare).  Şi  Hogii  bă­  musulmanii  trec  agale,  abătuţi  şi  sceptici,  ca
           trâni  şi  tineri,  îmbrăcaţi  în  anteree  negre  şi   nişte  prisonieri  care  au  pierdut  credinţa  în  vre-o
           legaţi  în  jurul  fesurilor  cu  sarâcuri  albe,  se  în­  putere de salvare ...
           vârtesc  cu  mersul  lor  oriental  în  jurul  mina­  In  mijlocul  vieţei  nouă,  care  năvăleşte  din
           retelor.  Ţinându-şi  palmele  deschise  la  urechi,   toate  părţile  şi  schimbă  oraşul  vechili,  minaretele
            umplu  cuprinsul  cu  rugăciunile  lor  plânse  tră-   subţiri  şi  albe,  îşi  fac  loc  sfioase,  prin  îngrămă­
           gănat, strigând în cele patru părţi ale lumei:  direa  de  clădiri,  ca  nişte  vrejuri  plăpânde  care
             —   Alem  fenâ...  H  a  y  6  alei  felah...   cresc din umbră.
           (Lume  rea,  ticăloasă...  Numai  în  deşteptare  e   II.
                                                         Pe bulevard.
           mântuirea ta !...)
                                               Prilejul  de  întâlnire  şi  apropiere  pentru  vizi­
             Pe  constanţenii  vechi,  nu-i  mai  impresionează   tatorii  strânşi  vara  la  Constanţa  din  toată  lumea,
           toate  acestea,  pentrucă  s’au  obişnuit  cu  specta­  e  primblarea  pe  bulevard.  Nu  s’ar  înţelege  de
           colul,  dar  pe  străinii  veniţi  de  pe  aiurea,  îi   altfel  sezonul  fără  această  mare  expoziţie  de
           opreşte în loc solemnitatea acestor rugăciuni.  tualete  şi  fără  încrucişarea  tinerilor  eleganţi  şi
             Intre  alte  curiosităţi  dela  Constanţa  e  şi  vizi­  curtezani,  care  cuceresc  şi  se  lasă...  cuceriţi.
           tarea  geamiilor  mai  principale.  Aceste  locaşuri   Pe  bulevard  debutează  şi  ţinerile  vlăstare  ale
           sfinte  sunt  deschise  în  toate  zilele  şi  străinii   pensioarelor  cu  conversaţi  unea  franceză  şi  fa­
           pot  să  le  vadă  cu  învoirea  hogilor.  Trebue  să   soanele  de  domnişoare,  în  admiraţiunea  mamelor
           privească  insă  totul  numai  din  prag,  căci  in-   victorioase şi a părinţilor care nu le pricep vorba.
           lăuntru  nu  se  poate  întră  decât  descălţat  şi   De  cum  se  răcoreşte  cuprinsul,  în  revărsarea
           creştinii  sunt  cam  greoi  şi  stingheriţi  la  această   sărei  proaspete,  vezi  cum  toate  străzile  oraşului
           operaţiune.  Când  se  întâmplă  ca  geamia  să  fie  încep  să  roiască  de  grupuri  foşnitoare  de  femei
   1   2   3   4   5   6   7   8   9