Page 12 - 1908-24
P. 12

576                        LUCEAFĂRUL                  N'ml 24, 1908.
          cinstea  cărora  poţi  fi  pe  deplin  liniştit.  Şi,   După  terminarea  romanului,  la  1869,  începe
          Doamne,  ce  n’aşi  dâ  eu  acum  să  fiu  neîn­  să  se  ocupe  intensiv  cu  şcoala  poporală.
          surat.  Tu  eşti  singurul  om  căruia  mă  spo­  Scrie  cărţi  de  şcoală  vre-o  trei  ani,  apoi
          vedesc şi-o fac fiindcă îmi eşti drag..."  începe  să  facă  studii  întinse  pentru  o  dramă
            Cum  vedem  nici  fericirea  casnică  n’a   istorică,  mai  pe  urmă  pentru  un  roman  din
          putut  împăca  sufletul  lui  Tolstoi  chinuit  de   epoca  lui  Petru  cel  mare.  Renunţă  la  amân­
          îndoială,  ademenit  de  tainele  necunoscute   două  neavând  la  îndemână  izvoare  îndestu-
          ale  vieţii,  pe  care,  cât  a  trăit,  a  răscolit-o   litoare,  în  lipsa  cărora  nu-şi  putea  reconstrui
          până în colţurile ei cele mai ascunse.  limpede viaţa acelor vremuri.
            Dupăce  scrise,  mai  mult  de  distracţie,  două   în  1873,  inspirat  de  o  frază  din  Puşchin,
          comedii ( N  i h i l i s t u l   ş i   F a m  i l i a   m  o l i p ­  se  hotăreşte  să  scrie  romanul  Ana  Ca  re­
          s i t ă ) ,   s’aşternîi  din  nou  pe  lucru,  căci  numai   ni  n,  care  începe  să  apară  la  1875,  în
          creaţia  artistică  îl  putea  face  să  uite  lupta   C u r i e r u l    R  u s i e i   din  Moscva.  Romanul,
          dintre  firea  lui  egoistă  înăscută  şi  convin­  din  cauza  întreruperilor,  s’a  sfârşit  abia  după
          gerile  lui  altruiste,  să  uite  umbrele  morţii   trei  ani.  Interesul  publicului  faţă  de  desfă­
          cari  îi  torturau  sufletul,  să  uite  nedreptăţile   şurarea  acţiunii  din  această  operă  eră  aşa
          sociale  din  sânul  poporului  rusesc,  cari  i  se   de  mare  încât  doamnele  din  Moscva  cereau
          înfăţişau tot mai limpede.        corectura  din  tipografie  să  afle  soartea  eroilor
            Cinci  ani  lucrează  neîntrerupt  la  romanul   şi  eroinelor  din
          său  în  patru  volume  mari,  R  ă z b o i u   şi  pace,   roman.
          pe  care  biata  nevastă-sa  l-a  copiat  de  şapte   R  ă z b o i u   ş i
          ori,  din  cauza  corecturilor  şi  îndreptărilor   P a c e   şi  A  n a
          fără  sfârşit  ale  lui  Tolstoi.  Mai  întâiu  înce­  C  a  r  e  n  i  n  sunt
          puse  alt  roman,  D  e c a b r i ş t i i ,   pe  care  l-a   operile  cele  mai
          întrerupt,  deschizându-i-se  perspectivele  largi   mari  din  activi­
          ale  epocii  ţarului  Alexandru  şi  Napoleon   tatea literară a lui
           Bonaparte.  A  făcut  întinse  studii  istorice  şi   Tolstoi.  Aceste
          militare,  ca  să  poată  zugrăvi  credincios   două romane sunt
          această  epocă,  iar  personagiile  cari  figurează   roadele  cele  mai
          în  R  ă z b o i u   ş i   p a c e   sunt,  aproape  toate,   strălucite  ale  ge­
          strămoşii,  părinţii  (familia  Rostov)  şi  neamu­  nialităţii  lui  ar­
          rile  lui.  Procedeul  de  a  zugrăvi  realitatea   tistice,  cari  îi  vor
          trăită,  l-a  păstrat  şi  în  acest  roman,  care  e   asigura  pentru
          cea mai însemnată operă a lui Tolstoi.  toate  timpurile
            Impresia  ce  a  făcut-o  această  operă  a  fost   nemurirea.  A-
          aşa  de  puternică,  încât  oamenii  descrişi  de   supra lor vom în­
          autor  trăiau  în  conştiinţa  publicului.  Realitatea   cercă  să  stăruim
          vieţii  din  roman  a  făcut  pe  unii  să  se  supere   şi  noi  în  câteva
          pe  autor,  că  a  nefericit  unele  persoane  din   cuvinte.
          roman.                              în Romanul
            Critica  s’a  împărţit  ca  întotdeauna  şi  pre­  R  ă z b o i u   ş i
           tutindeni  în  două  tabere:  unii  proslăviau   P a c e  putem dis­
          geniul  artistic  al  lui  Tolstoi,  alţii  spuneau   tinge trei părţi
           că  e  un  prost,  care  nu  ştie  nimic.  Chiar  şi   fundamentale:
           Turghenief  aveâ  cuvinte  de  critică  aspră,   partea filozofică,
           mai  ales  eră  indignat  de  stilul  şi  de  vecini-   istorică şi cea ar­
           cile  reflexiuni  ale  autorului.  Cu  toate  aceste   tistică.
           a  recunoscut  că  partea  a  treia  a  romanului   Idea filozofică,
           e  un  cap  de  operă,  cum  nu  s’a  mai  scris  în   care alcătueşte   Leo N. Tolstoi în haine de
           literatura rusească.              temelia întregului  ţăran.
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17