Page 18 - 1909-04

90 LUCEAFĂRUL Nrul 4, 1909.
iui Vcgoride. Constantin
Negri e prietenul lui Ale­
xandri, care stărueşte la
Poartă şi isbuteşte să îm­
pace pe Cuza cu Turcii.
Anastasie Panu e Caima­
camul numit după Vogo-
ride, care împreună cu co­
legul său Vasile Sturdza
sprijină unirea.
Mihail Kogălniceanu e
leul dela 1864, care spuse
lui Cuza Vodă după ale­
gere: „Iar, tu Măria Ta, ca
Domn, fii bun, fii blând
fii bun mai ales pentru
acei pentru cari mai toţi
Domnii trecuţi au fost ne­
păsători sau răi". El a for­
Dimitrie Biâliami. Principele Dimitrie Ghica.
mulat dorinţele Divanului
ad-hoc din Moldova. Cei doi Mitropoliţi, Sofronie Miclescu al
Cei doi din urmă, Hurinuzaki şi Sturdza, sunt Moldovei şi Calinic din Muntenia, au fost
rude, cari se despart de Miliail Sturdza pentru preşedinţii Divanelor.
idea unirii. Hurmuzăcheştii au susţinut la 1848 Golescu, Ion Brătian, C. A. Rosetti, Dimitrie
drepturile Românilor în „Gazeta Bucovinei 1 '. Ei Brătianu sunt revoluţionarii oţeliţi dela 1848.
aduseră pe Aron Pumnul din Transilvania, Dimitrie Ghica boier mare care a votat pentru
pentru a ogorî aci câmpul literaturii naţionale. Cuza. Ceilalţi, cari nu se pot reaminti
D-l Dimitrie A. Sturdza, singurul în viaţă, e pe nume, fie în veci neuitaţi pentru muncă,
tânărul din 1856, care amintea de „onestitate abnegaţiune şi patriotism!
şi probitate", bătrânul înţelept de astăzi.
:=^î

Resignare.

Când ceteam în zvon de şoapte Azi sunt trist, ca niciodată,
Cartea dragostii, Aniţă, De-amintirile pribege,
Cum se destrămau în noapte Taina dragostii, curată,
Albe, frunzele de vi|ă! Cine-o poate înţelege?
Scăpară departe ’n zare Pare c’a trecut o clipă
Ca străjer iubirii mele, Şi pe rând se ’nşiră anii...
Pe a dorului cărare Din a dragostii risipă,
Umed, sus, un cer de stele. înfloriră măgheranii.
Se izbeă ’n aripa morii Rumenit-au trandafirii
Unda repede, sub punte... La Aniţa, lângă poartă...
Osteniţi mânau păstorii în cătuşele iubirii,
Turma oilor mărunte. Tristă, inima e moartă...
I. Broşu.