Page 11 - 1909-23

Nml 23. 1909. LUCEAFĂRUL 527
n’am văzut o privire mai expresivă, fascină- Eu zâmbeam ca dusă de pe lume.
toare. Ce banali sunt oamenii, îmi ziceam,
Orice ar zice fizionomiştii, caracterul nu dacă ei se mai pot gândi la asemenea lucruri.
se cunoaşte din trăsăturile feţei, nici din voce, Negreşit dacă Sorin ar fi întrebat pe tata
nici din felul cum ţi se prezintă omul; el e de zestrea mea, tata i-ar fi arătat uşa, iar
în ochi, numai în ochi e toată oglinda sufle­ eu aş fi pierdut încrederea în norocul meu.
tului... Ne-am logodit, aci, la Mesteacăni, în umbra
Mătuşa Natalia se opri deodată, cu privirea aceea a nucului mare, colo, din mijlocul aleei,
pierdută în vag, ca şi când ar fi isprăvit pe sub care micul meu „groom“, cum îl numea
povestirea sau că i-ar veni grozav de greu Sorin pe Năică, curăţise aşa de frumos în
să spună mai departe. ziua aceea. Nici un fir de iarbă sau frunză
Dar noi ascultam fără respiraţie, cu încor­ uscată, nici un spin, numai covorul verde,
dată luare aminte. moale, şi prin rarişte ici-colo câte-o tufănică
Şi ea reîncepu oftând: mângâiată de raza blândă a soarelui de toamnă.
Niciodată nu voi putea uită ochii aceia Treceam de braţ prin aleie şi copilul ne
mari şi negrii, cum s’ati pironit în ochii mei, priveâ, gătit şi el de sărbătoare, în cămă-
ca şi când mi-ar fi vorbit cu glas tare: şuţa-i albă, răzimat de un nuc, cu nişte flori
Un copilaş bolnav? Un copil de ţăran? de nalbă în mână... Ciudat! Ochii lui nevi­
Şi tu tremuri pentru el, îl iubeşti. Ai atâta novaţi nu mai erau aşa buni ca mai nainte;
inimă! Admirabilă inimă. Sunt şi eu setos se uitau la mine întunecaţi şi bănuitori, ca
de aşa iubire, de aşa o inimă... ai bătrânilor. Şi ce palid eră copilul! Eră
Aşa îmi vorbeau ochii lui, pe când buzele oare tot jalea după frăţior?...
îngânau cuvinte simple, sfioase, încurajatoare Sorin îmi vorbea de viitor, de fericirea şi
pentru micul meu protejat. de legătura sufletelor noastre pe veci, când
Dar eu nu auziam, nu ascultam graiul bu­ zuruitul clopoţeilor dela trăsura noastră îl
zelor, ci pe al ochilor. Doamne, şi azi mă tresări pe Năică şi-I făcu să alerge la poartă.
tulbur, sângele cu greu potolit, vedeţi, îmi In clipa următoare eu îmbrăţişam pe rând
svâcneşte în tâmple, îmi năvăleşte în obraz pe mama, pe soră-mea şi pe o prietenă venită
de ruşine. Ruşine de slăbiciunea mea, de cu ele din pension.
neştiinţa mea, de uşurinţa cu care l-am crezut. Fusese singura mea prietenă, care îmi
în câteva zile în timp ce copilaşul ve­ arătase atâta iubire! Şi-i scrisesem de no­
cinei noastre muri, — sufletul meu se legă rocul meu. Ea îmi răspunsese drăgălaş, cu o
pe veci de iluzia acestei închipuiri şi nu l-am fermecătoare sinceritate, că mă invidiază şi-i
mai putut deslegâ. tare dornică să mi-1 cunoască, pe alesul meu.
Am pus mari luminări de ceară şi flori „Trebuie să fie frumos; înalt, voinic, cu
multe la căpătâiul micuţului mort, dar n’am ochii mari şi visători, cum eră idealul nostru",
mai plâns. Jalea florilor moarte nu putea l-am răspuns că nu-i tocmai aşa de înalt
să-mi întunece bucuria celor vii, cari răsăriau Sorin, iar dorinţa de a-1 cunoaşte uşor se
acum cu îmbelşugare din inima mea. Iubiam. poate îndeplini: să vie, să-mi fie soră de
Largi deschideam braţele spre vieaţă, vieaţa mireasă la cununie. Şi iat-o, acum se cobora
nouă pe care o desvelisem într’o clipă din din trăsură zâmbitoare. Eră mică, blondă,
ochii lui aşa de plină de lumină, orbitoare aşa de uşoară, subţirică, încât noi fetele fă­
de frumseţi. ceam haz de ea, la plimbare o luam între
Dar nu numai eu fusesem orbită. Orbiţi noi şi-i ţineam aripele pelerinii să n’o ia
au fost şi părinţii mei, sora mea, rudele, vântul pe sus. Şi acum avui par’că într’a-
prietinele, cu toţii îmi ţineau cor. devăr impresia aceasta, cum îi flutură vântul
— Ce om delicios! Ce fericită o să fii tu, vălul alb şi lung. Dar ea se înfăşură repede
Natalio! în el desfăcându-se din îmbrăţişarea mea, şi
— 0 căsătorie ideală! Din amor! Auzi, nici rămase o clipă aşa nemişcată, privind cu
nu s’a interesat dacă fata are zestre ori nu. coada ochiului la Sorin.