Page 2 - 1926-11
P. 2
2 universul literar
„Tribuna Dreptăţii Naţionale" Lumină de şes
de M1HAIL CELARIANU Ploi de soare cad in zare, jucătoare...
Şerpuesc, bătând in zări, ca n geamuri
T. T. I. Pandclescu-Fierbinţi conduce tru reclame, iar pe celelalte trei pentru clare.
4
„Tribuna Dreptăţii Naţionale' . Nu c o înjurături. Şi unele şi altele erau însoţite Se întind peste ogor, în unde moi...
afacere strălucită, dar merge — şi. c ceva de fotografiile clienţilor, sub care scria, Vezi, pe şesuri calci eu talpa în şuvoi.
serios. Până să bage capitalul lui de după împrejurări : Gloria Capitalei !,
douăzeci mii lei şi să se hotărască să Eroul Naţiunii !, sau : Peştele Moscovit !, Raze iuţi te-ating cu aripi de crete.
muncească şi cu crecrul pentru ea, a în ori : Hidra Brătienistă ! Nu rareori se în Plevi de aur se amestecă în plete.
cercat — şi a făcut multe : a fost, pe tâmplă ca un portret, care stătuse, cu Ochii vii ţi se măresc, ca să cuprindă
rând : mijlocitor agricol, plasator de ser fală, o săptămână întreagă, pe prima pa Zările, în apa lor, ca ’ntr’o oglindă.
vitori, supraveghetor la un depozit de gină, purtând titlul : Salvatorul Comer
cherestea şi, în cele din urmă, a intrat în ţului Naţional, sau: Primarul Mântuirii!, Şeşul larg e fără ţărm în faţa ta...
ziaristică, în calitate de încasator dc a- să treacă apoi pe contra-pagină, înfierat : Ţi se pare că hotarul e colea
uunţuri la „Dacia Felix '. Aci a făcut cu Pacostea Negoţului Românesc! sau: Aij Şi-ai putea s’ajungi eu mâna pân’la cl :
4
noştinţă cu meseria lui actuală. pera Comunală ? Cum am spus : după Deschizi pumnul şi îîd razele în el!...
Deşi personal administrativ, Pandeleseu împrejurări, aceleaşi portrete defilau, în
era folositor şi n redacţie, compunând, cu scurt timp, pe toate paginile gazetei, ca Râde soarele şi râzi eu el de tine...
cerneală violetă, în gangul ziarului, a- un fel de barometru al încasărilor Tri Şi privind cum apa albă vine, ■vine,
nunţuri dibace, pentru neştiutorii de bunei. Şi-aurfeşte bulgării pe brazda caldă,
carte. Se întâmpla uneori — foarte rar, ce e Simţi piciorul ca pe-un bulgăr cum ţi-1
Om de acţiune şi spirit, încet-încet, s’a drept! —■ să nu găsească la colecţie formu scaldă.
dedat prin urmare şi cu publicistica. lare potrivite nevoilor zilei. Atunci avea
Dacă i se aducea un anunţ, în care se niţel de furcă ! Dar Fierbinţi era ingenios N. I. HERESCU
spunea : domn serios, avere, poziţie so şi, în cele din urmă, tot o scotea la capăt.
cială, doreşte căsătorie cu domnişoară, Din practica lui gazetărească, care, nu
sau doamnă, etc., Pandeleseu punea mâna mai din desgustul lui pentru politica zi
pe condeiul, plin până sus de cerneală, lei, nu i-a dăruit un scaun de deputat,
îşi da pălăria pe ceafă, să fie mai uşor voiu desprinde o pagină caracterstică.
la idei, zâmbea şiret şi corecta : domn Iată unul şi acelaş erou, văzut în două
tânăr, fizic plăcut, voluptos, bine legat ipostase, prin prisma] vigilentă a lui Pan-
ş. a. Dacă primea un anunţ cam aşa : delescu-Fi'erbinţi. In prima «Săptămână,
pierdut căţea .albă, tărcată, răspunde nu pe pqgina întâi : Fulgerul Naţiunii!!!
mele Floricel, ‘recompensă ; din proprie Cine nu cunoaşte pe colonelul Săpu-
iniţiativă el îndrepta: senzaţional ! Fu naru ?... Născut în anul 1865, rămas orfan
gită de acasă ! Vârstă fragedă ! Răspunde de tată şi de mamă, pe drumuri, a învă
numele Floricel-Foxtcrier, vânătă cu ţat carto şi, datorită propriilor sale me
dungi albe, recompensă veşnică! Aducă rite, a a juns, în curând, sublocotenent, în
torul publicat la gazetă ! De fiecare a- arma administraţiei ! ! !
nunţ, mai ales dacă ofertele izbândeau, La anul 1867, ’i s’a încredinţat condu care a trăit. Fiind lipsit de educaţia mo
Pandeleseu avea şi el o porţie de bacşiş. cerea manutanţei din Pieleşti, unde a rală şi socială, se poate înţelege ce pri
Aşa că, într’un an de publicistică, se trezi desfăşurat o energică activitate, hrănind copseală i-a dat învăţătura din şcoala
cu suma de douăzeci mii leişori la bu o oopulaţie sărmană şi desnădăjduită ! ! ! de ofiţeri ! !!
zunar. < La 1870, fu mutat, prin avansare, la In anul 1867 fiindu-i încredinţată con
Prin cunoştinţele lui între gazetari şi depozitul de furaj al brigăzii a doua de ducerea manutanţei din Pieleşti, a lăsat
negustori, i-a fost uşor să ajungă coaso- cavaleriei din Tecuci, unde, în curând, o întreagă populaţie în ghiarele desnă-
ciat la firma „Tribuna Dreptăţii Naţio toţi caii fură puşi pe picioare, în uimi dejdii, furând cantităţi însemnate dc
nale ', unde, mai întâi apăru ca : girant- rea garnizoanei 'electrizate. grâu din depozitul respectiv !!!
4
responsabil. Dar, când directorul acelei La 1872 fu trimis în rechiziţie de vite i.a 1870 fiind mutat la depozitul dc fu
firme, Ionescu-Maramureş, fu depus la cornute, în Basarabia, de unde se în raj al brigăzii a doua de cavalerie din
Văcăreşti pentru delicte politice, Pande- toarse încununat cu lauri !!! Tecuci, aduse caii într’o asemenea stare
lescu, de drept, îi luă locul. Antetul zia Tu anul 1875 fu avansat căpitan şi văr de 'slăbiciune, încât se prăbuşeau, cu că
rului suna precum urmează : „Tribuna sat la Cercul de recrutare Putna, unde lăreţi cu tot, pe câmpul de exerciţii; pen
Dreptăţii Naţionale ' — organ indepen puse o ordine exemplară în haosul regis tru care a fost crunt admonestat, prin
4
dent, politic, literar, social. Director: I. 1. trele matricole şi al foilor calificative!!! ordin de comandament !!!
1. Pandelescu-Fîer/un/i. La 1898 fu avansat maior de intendenţă La 1872 fu trimis în rechiziţie de vite
Primele zile i-a fost mai greu, cu con şi însărcinat cu administraţia depozitului cornute, în Basarabia, de unde se întoarse
ducerea, până să găsească, pe unde erau de echipament dela Tulcea—unde i-a rentier, cu patruzeci de boi la bancă !!!
ascunse, teancurile de articole tăiate de fost dat să îmbrace cinci regimente, de La 1875 fu vărsat la Cercul de recru
prin gazete vechi, cărora fostul director, sus până jos ; pentru care a fost decorat tare Putna,. unde falşifică semnăturile su
4
Ionescu-Maramureş, le schimbase titlurile cu „Coroana ', în gradul de cavaler ! ! ! periorilor, dădu concedii nelegale şi în
în unele mai sunătoare, pentru a le tipări T.a 1914, fu înaintat locotenent-colonel. curcă toate condicile de personal !U
44
treptat în „Tribuna . Dar, asta nu era Imbolnăvindu-se de piept şi neputând lua La /'1898 fu trecut jn intendenţă şi re
mare lucru ; chibzui adânc şi, în scurt parte activă la războiul pentru întregirea partizat la depozitul de echipament dela
timp, ajunse să compună şi el titluri şi neamului, colonelul Săpunaru rămase la Tulcea, în care calitate îmbracă pe toţi li
mai îngrozitoare. Bucureşti, cu inima zdrobită, unde se a- povenii milităreşte şi transformă toate pă.
Aşa, de pildă, dacă, in „Dacia Felix", pucă de negoţul cu lemne de foc şi de turile cazone în pelerine de damă ! ! !
de acum cinci ani, găsea un articol inti construcţie şi scrise şi o poesie, intitulată : Când a sunat ceasul dezrobirii noastre
tulat: moravurile bucureştene, el lua to La asalt ! — pentru îmbărbătarea fraţi- naţionale ; când inima noastră palpita, ju
cul, ştergea literilc de tipar şi scria, în loă de pe front — poesie pe care o pu mătate dincoace şi jumătate dincolo de
locul lor: prostituţia ne doboară ! ! ! Dacă blicăm în numărul de faţă al Tribunei. Carpaţi, când fiecare din noi ne-am văr
da peste unul cu titlul : potlogăriile juni Patria recunoscătoare adresează, prin sat sângele pentru idealul naţional, Cră-
miştilor, corecta: mârşeviile cioclilor dela glasul nostru, colonelului Săpunaru — a- cănel Săpunaru se făcu surd, ca să-l scoa
putere ! ! ! Dacă găsea un articol : scum- cesi fulger al naţiunii, omagiile ei. tă la pensie şi se apucă de negoţul mâr
petea pâinii, îl trimetea la tipar cu titlul: urându-i să trăiască ani mulţi, pentru şav de combustibil, răpind populaţiei în
Crăpăm de foame ! ! ! Apoi, retipărea propăşirea noastră industrială şi patrio grozite a Capitalei, lemnul dela gura fe
toate înjurăturile la adresa primarului, tică. Ura ! meii şi a copilului de erou ! ! !
a prefectului, a fiecărui ministru în „Tribuna Dreptăţii Naţionale‘ Tribuna Dreptăţii Naţionale se simte
parte, a guvernului, a mitropolitului şi datoare să strivească sub copitele ci a-
episcopilor. Iar, peste o săptămână, pe pagina a ceastă scorpie capitalistă : o ruşine a
După tipărirea lor, cu gazeta în mână, doua, sub lacelaş portret : bravei noastre oştiri, a comerţului şi in
se prezintă în persoană la domiciliul vic Un Crocodil!!! dustriei naţionale. Am zis ! ! !
timelor şi rare ori se întorcea cu mâna Cine n*a auzit de faimosul fost colonel „T. D. N.“
goală. de aţă, Ghiţă Săpunaru, zis : Cotineaţă,
Mai bun organizator decât fostul direc zis Caracudă, zis Crăcănel ? ? ! ! Dar mi se pare că adouazi Fam văzut
tor, care tipărea lucrurile deavalma, Fier Rămas de copil fără sprijinul părin iarăşi pe pagina întâia.
binţi introduse următoarea schimbare ca tesc, era fatal să deprindă cele mai rele
pitală : pagina întâia o lăsa numai pen- apucături, din mediul de derbedei, în ! MUIA ÎL CELARTANU
