Page 7 - 1926-11

VbHVkiisut LîWUlt

astupe urechile In perna lui aspră, să le Desenuriie or iginale ale lui Gheorghe Asachi
siringă tare, tare, să nu mai audă.
Apoi serile lungi când olanele casei din
faţa lui piereau, bucată cu bucată, în um­ Activitatea culturală a lui Gheorghe Iu Roma a stat dela 11 Iunie 1808 până
bră, mâncate de noapte ; iar acolo în sala Asachi în prima jumătate a secolului al ,1a 22 Iunie 1812, în acest timp a învăţat
lui, fin coltul sălci lungi cu paturi unul XIX este însemnată şi cunoscută destul italieneşte şi publică Sonetul în II Cam-
lângă altul, se aprindea un sâmbure tre­ dc bine, dar despre activitatea lui arti­ pidoglio No. 154.
murător de lumină gălbue. descoperind stică să ştie prea puţin. Activitatea lui artistică îji acest timp
chipuri supte, sleite de durere şi veghe. Desenuriie rămase dela el îl pun în 0 ştim după însemnările lui făcute pe
Mult timp nu pricepuse ce căuta între altă lumină şi s’ar putea face studii cu desenuri.
chipurile acele ; înţelese apoi, şi sufletul i mult folos asupra laturii lui artistice. In anul 18C8 face diferite scene după
se răsvrăli uinplându-i-se de o mânie pu­ Gheorghe Asaclie s’a născut în anul
ternică ce-1 istovea. 1788 Martie 1 la ITerţa. Dela vârsta de 17 picturile lui Rafael; în anul 1809, la 21
Sta nopţi întregi cu ochii deschişi, li- Februarie lace un nud dc bărbat, la 27
xaţi înainte, vedea un punct roşu ce se ani a studiat în Galiţia la Leopole unde Mai alt nud, la 9 Iulie două capete de
mărea, se micşora, apoi se mărea iarăşi, şi-a luat diploma în filozofie şi titlul de zeiţe, la 22 Anglist face bustul lui Au-
rotindu-se ca un inel plin da foc. inginer arhitect. Intorcându-se în ţară, gustiis, la 28 August capul unui satir, la
— JvTain rugat, mult m’ain rugat... Au deşi foarte tânăr, începu să practice in­ 19 Septembrie) face un detaliu din tabloul
svârlit stârvul; lor le trebuia viaţa... gineria până in 1S05, când din cauza u_ lui Albro : Sirena.
Pieptul i se apăsase de sbucium. Când nei boale s’a dus la Viena unde mai târ­ Tot în acest an desenează pe Junona,
l-au dus la spital, era mai mult mori. Se ziu a urmat matematicele cu celebrul Mărie şi un „Testa copiata alle Stanze
împotrivise, lacrămile i-au fript ochii, a- astronom Burg. di Raffaelo'h
poi simţea că nu mai putea, că trebuia să In anul 1810 face : la 29 Mai pe Diana
nu supere oamenii cc-1 crescuseră. şi Junona, la 14 Iulie o zeiţă, la 8 Sep­
Timpul venea, timpul plecase ca un om tembrie altă zeiţă, la 21 Septembrie face
năucit de gânduri şi nevoi, iar' tovărăşie pe Catone şi la 6 Decembrie un nud fie
îi erau tot aceleaşi chipuri trudite, şi în fată. In 1812 face în pastel pe eanghe-
toate dimineţile, la acelaşi ceas, simţise listul Matei.
mâna umedă şi moale ce i se lăsa o clipită Spre completarea studiilor sale îşi cum­
pe fruntea-i udă de sudoarea îngheţată. Du­ păni la Roma două volume : Mannuali di
rerile le avea mai rare, dar tuşea îi venea vary ornamentj tratti şi Opera raccolta,
mereu în gât, zgârâitor, îl înăbuşea săge­ disegnato, ed incisa da Caiîo Antonini.
tând u-i coastele şi pieptul. In acest timjv eîi face şi câteva călătorii,
Alte ori era vesel, de o veselie puter­ în 1810 merge la Venzano lângă Milan, în
nică ce-i deschidea sufletul, şi atunci ar J812 la Laco d’Albano şi Grotta Ferrata.
fi vrut să râdă, să sară ca un copil nea­ Anul 1809 este un an hotărâtor pentru
stâmpărat, dar mişcarea îl ţintuia locului, Asachi. FI face cunoştinţă cu Bianca Mi_
îl svârlea pe pernă. lesi pc care o cunoscu în magazinul Mos-
Se resemna atunci, stătea neclintit, îufri-
1 coşat să se mişte, cu ochii înfipţi în gea­ caldini din piaţa Spaniei, unde s‘a dus
murile casei aceleia cu olanele roşii, gea­ să cumpere câteva articole de pictură.
muri asemeni unor ochi adânci, adânci Legătura sufletească a lui Asachi de Bi-
închizând în ei pustiul neînţelesului. anca a fost hotărâtoare pentru tot restul
1
Intr’o vreme frunzele copacului dela vieţii lui. Ea a fost muza lui, a fost aceia,
geam se pătau, îmbrăcau copacul în solzi care prin caracterul ei, i-a dat directiva
de rugină, şi, astăzi şi mâine, cădeau me­ în viaţă de a lucra pentru frumos, pen­
reu, se. risipeau pălind una după una, u- tru cinste şi pentru adevăr.
şor, aşternându-se liniştit pe pământ. Gând tot sufletul lui Asachi era legat
l.e numărase zi cu zi, şi zi cu zi ele tre- de Rianca (pe care o iubea, poate atunci,
mumu smulte, iar el le urmărise tăcut, cu când lucrau Jn Vatican de luau copii du­
uni bob de sudoare rece între gene. pă antic, el scrie în' 1809 pc coperta albu­
La casa din faţă, la geamul casei acope­ mului lui de desen : Milcsia Virgo, te
rite cu olane, văzuse odată — era seară canem doncc vitac aura inest mea, şi pe
' târzie — o fată. In Viena a stat până la 13 Aprilie 1808 foaia 6 îi face şi portretul.
Şi fata număra şi ea frunzele, iar el se când a plecat la Roma unde a ajuns la Acest portret, necunoscut până astăzi,
mira că fata e atât de galbenă ca frun­ II Iunie ora 10 juni. dimineaţa, trecând se aseamănă cu schiţa în creion făcută
zele. Veneţia, Pa.dua, Bolgna, Ferrara, Flo­ tle pictorul Andrea Appiani, care zugră­
Şi în fiecare seară o zărea desprinzân- renţa, Barberini, Sienna, Viterba şi Baia- vea în 1808 ifrcscurile palatului din Mi­
du-se din golul negru al ferestrelor, o aş­ no In Roma a stat până la 19 Aug. când lano.
tepta, şi atunci se simţea uşor, fericit. a plecat în sudul Italici vizitând Neapole, Rianca Milesi are privirea senină, ochii
Din copac plecase ultima frunză... Capua Mare, Capua Veche, Vezuviu şi mari, sprâncenele fine, buzele subţiri,
Fata plângea la geam... la 10 Septembrie era la Pompei. De aici bărbia puţin ascuţită, părul împletit în
se întoarce la Roma unde îşi vede de o- jurul capului şi cărare în mijloc.
Omul închise ochii, înfiorat de amintiri, eupaţiile lui artistice, lucrând în atelierul Portretul ei făcut dc pictorul Appiani
...a doua zi auzise clopote. lui Micimii Keck, în atelierul lui Canor- 1 a dăruit însăşi Bianca lui Asachi, pe
Era zi aspră, rece şi neagră. ,ca şi la Vatican.
Seara nu văzu pe fată, iar el simţea tru­ care el a scris: „Roma 1811—1812 questa
pul înţepat de ace subţiri, sguduit de tuse, per fermo nacque in paradiso !“ Tot în
cu braţele moi. împrejur era tăcere, tăcere. acest timp Bianca îi dărueşte o carte in­
Când se trezi într’un rând, primi între titulată Amori cu 17 icoane făcute de ea.
gene sâmburile de lumină gălbue îmbrăţi­ Ii, se făcu frică şi frig. Pe carte Asachi scrie : „Questo libro il-
şând în smocul de raze sărace, cele câteva Strigătele, ieşite din gâtul astupat de lustrato dai disegni, mi fu offerta da Sig-
chipuri nemişcate de nimicirea somnului tuse, oprite de fuga ce-i curma suflarea, nora Bianca Milesi, clie fu la mia Musa
trudnic. i sa perdură îngheţate. cd ii primo Amor. Roma 1809. Alviro‘‘.
De câteva ori se rostogoli la pământ, se
Ii era dor de fată, pricepea că afară de Alviro era pseudonimul lui Asachi şi Le­
zidurile mari şi albe cc-1 închideau, o va ridicase, alungat de acelaşi îndemn ce-1 uca numele Biancliei dat de Asachi.
găsi. adusese până aici, cerând lumină, îpglii- Târziu, prin anul 1866, când el era in
ţiând lacom aer, fără să-l simtă umplân-
Şi fără să ştie ce face, încetişor, se stre­ vârstă de 78 de ani, tot pe acea carte el
cură pe lângă gardianul aflormit, iar în du-i pieptul. scrie : „Doresc ca familia mea şi urmaşii
urmă i se închise liniştit uşa. Apoi nu'mai putu merge. mei isă păstreze ist dar a nobilei mele
Sdrobit, îşi lăsă trupul pe genunchii tre-
/ + murinzi, şi cobovându-se ameţit la pământ, amice spre imitarea sentimentelor mele
Acum capul îl durea mult, îi svâcneau strânse la pieptul lui ferbinte, ţărâna udă care m‘a tras din vulgul compatrioţilor.
tâmplele. şi rece., Drept care doresc ca astă carte să remae
Deschise ochii cătând în valurile de le­ spre modelu în familie şi suvenir clie
şie ce-1 acoperise de mult, cu!totul, apoi amorul care naşte diin virtute este nemu­
se ridică ameţit cu gura plină de sânge, Din câmpii apa cenuşie isvora mereu, ritor. Iassy 1866“.
pocnind la vale, rătăcit, cu trupul frânt mereu, luneca neistovită în nesfârşit, îne­ La Roma el scrie două poesii, una în
de panta repede. când totul, înăbuşind strigăte, acoperind 1809 către Italia şi alta în 1810 intitulată:
Mu vedea nimic înainte, iar înapoi, creş- gânduri. Alviru Dncicu către Tibru în care îşi u-
__a_» _l_i_*■_t_u_____ :_t__________