Page 8 - 1926-11
P. 8
8 7 UttWMsVL Uf MAU
Aici aiurea mai duioase nu văzui nici
mai senine
Două stele ’ncântătoare între graţii mai
frumoase
Decât care lucesc astăzi peste ţările
latine
Înainte de a veni în Moldova, întor-
cându-se dela Yenzago, însoţit de poetul
Monti, face o vizită mamei Bianched. Pro
babil că în ziua de 17 Iunie se întâlneşte
cu Leuca (Bianca) şi în ziua de 22 Iunie
1812 pleacă din Roma, sau după o însem
nare a lui: „17 Leuca, 22 Giugno 1812 Do-
inenica parte da Roma“.
Dela Roma pleacă spre Milan, Yerona,
Ycneţia, Constantinopole, unde ia o fru J
moasă schiţă a Bosforului, — şi de aici S e c e t‘ă*
la Galaţi.
rV ------ -— ..
,
,
- .
,
,
în ţară a ocupat diferite slujbe şi a a- Pamănlu-a dat in parg întocmai ca o para,
vut o activitate cunoscută. Sub un văzduh şi zări topite de dogoare
In Molda îşi continuă activitatea lui Si s’an încins cetăţile de somn,- sub soare,
artistică şi în călătorii. In anul 1813 face Jar seceta a vomit cu traista goală’n (ară. .
portretele fraţilor lui, Daniil şi Petrache,
în 1815 portretele familiei Ghica, în 1816
scena din Mintal şi Jlloc, pastorală jucată Si-a potolit belşugul, către toamnă, vinul
în casele Hatmanului Costaclie Ghica. Si’n spicul slăbănog de mai rămase paiul
In 1819 fiice o călătorie în Transilva - - Nebuni, s’au cununat pelagra cu mălaiul —
nia, pe la Rodim, spre a studia organi In schimb cucuta stoarse humei tot veninul.
zarea şcoalelor române şi a aduce de a-
colo câţiva profesori. In 1835, Iulie 5 vi Stejarii şi-au uitat de jurământ cu glia
zitează mănăstirea Mira. la 8 Iulie este — Nu-şi vor roti, mai mult, trufaşi coroana'n spaţiu
la Ţârgu Ocna, la 16—17 Iulie este pe Si n'or mai strânge’n braţe cerul cu nesaţiu,
Ceahlău şi 1a 19 Iulie Ba băile Borka, Când veştezi, li s’a irosit de mult tăria.
vestite prin apele sale minerale, asupra
cărora dr. Pluck scrie o carte în 1819 :
,,'Disertaţia apelor minerale dela Borca“. Din frunze-au mai rămas nervura fir de fir,
In anul 1854 Octombrie 15 vizitează mâ_ Doar ghimpi din tot ce-a fost odată trandafir
năstirea dela Răsboeni dând şi ora când Si noi — sărmane, sălcii plângătoare - -
a vizitat-o „5 ore după masă". Ne'ncovoiem de-arşiţa grea, mai tare, tot mai tare.
Călătorii ar fi făcut el destule şi în alte
părţi, dar amintesc numai pe acele cari C. [. SICf.OYANU
sunt însoţite şi de desen uri luate la faţa
locului.
Venirea lui în ţară 1-a despărţit pentru
totdeauna de Bianca Milesi. El ta lucrat
ca editor,, ziarist, desenator, punându-şi
slujba şi talentul în serviciul ţării şi al
neamului. Ridicat „din vulgul compatrio-
ţilor“ şi-a continuat viaţa de om harnic,
tăcut, modest, muncind neîntrecut până
la moarte.
IOAN C. BACILA
BIBLIOGRAFIE
Istrati (Dr. C. I.): Din trecutul nostru,
lina sută de ani de când G.Asaki s’a dus
la Roma. Bucureşti 1909.
Bacaloglu: (Elena): Preuves d’amour
Giorgio Asssaky. „Nouova Antologie" 1
Luglio 1912. Roma 1912. Ierbarul
Bacaloglu (Elena) : Preuves d’amour & Pe munte
Bianca Milesi et Georges Assaki. Buca-
rest 1914, pag. 1—52. Deschid ierbarul meu de amintiri
Lugoşianu (Octav): Primele studii de In tremuratul lin al doinei, — o altă viaţă pusa la păstrare
desemn ale lui Gheorghe Asachi, „Că Un moţ îndeamnă pe cărare 9 petale supte, palide, subţiri
minul nostru" 1 (1910) No. 5. p. 68—73. Căluţii ’mpovorat cu de-mâncare, ce-au adiat cândva miresme rare.
Manuscrisul Acad. Rom. No. 3776 foaia Ce poticnindu-se de bolovanii din urcuş
63, unde este scris drumul dela Viena la îşi duc amarul unor zile, Sunt flori ce-au suspinat în nopţi albastre
Roma. Din Ţară până la Lăpuş. şi-apoi pe culmi de vise au murit
Desenurile originale ale lui Gh. Asachc cu trupu‘n brazdă, ca surâsu’n astre
cuprinse în 6 caiete şi 235 foi volante. şi tremurând fior nelămurit
Biblioteca Acadi miei Române, secţia Din culme, aprinsă de-asfinţit,
Stampelor. „ Oiţele ca bolovani cobor spre stână, Şi flori ce nii-au sunat de dimineaţă
cu clopoţei dc-argint şi voe bună
Şi din păduri de brazi încet iăsună şi m’au trezit la soare şi la viaţă
Ca o chemare pentru cel ce-a rătăcit : din somnul meu de vise şi de lună.
Şi munţii gem de ’nfrigurarea
A unui svon de tulnic răguşit. ...Şi flori ce-au stat hotar în două pagini
de-att plâns cu fiecare eroină
Azi macină cenuşă din păragini
Apoi şi noaptea, pas cu pas, din urmă Nimic nu plâng, cu nimeni nu suspină
Coboară‘n văi ; s’au liniştit
Şi câinii aprigi dela stână. Şi‘nchid ierbarul trist al amintirii
Doar în poiană fâşie prin ierbi strivind sub geana grea un bob de apă |
Un pârâiaş ce-şi poartă unda, că nu mai nu 'parflunuri trandafirii
S'adape sperioşii cerbi. dar par'că şi mai sângeros înţeapă...
Bihor 923 TON AT OVETA P irTP 1? orr n n . i ^ '