Page 10 - 1926-11

Irt UNIVERSUL LITERAR

Ca ieri sosi bunica... şi vii acuma lu : Ce-a scris Caragiale ?
Pe urmele berlinei trăsura ta stătu.
I. GENERALIZARE
Acelaş drum te-adusc prin lanul de secară,
Ca dânsa tragi, in dreptul pridvorului, la scară. Cercetarea de faţă face parte din do­
meniul preocupărilor bibliografice de a
Subţire, calci nisipul pe care ea sări. căror necesitate am început să ne con­
Cu berzele într’ânsul amurgul se opi'i... vingem în ultimul timp. Astfel fiind lu­
crurile, ea nu va fi nici prsa elementră,
Şi m’ai găsit, zâmbindu-mi, aproape pueril, nici prea senină. Se pune aici — pentru
Când ti-am şoptit poeme subtile de Merrill. întâia oară, poate, în mod complet şi sis­
tematic, problema bibliogribei lu! Ca­
ragiale care (deşi redusă şi—s'ar părea
Iar când în noapte câmpul fu lac întins sub lună — uşor de reconstituit) prezintă totuşi
Şi-am spus „Balada Lunei“ de IIoria Furtună, destule (dificultăţi pe care e obligat să
le învingă acela care-şi propune rezol­
M’ai ascultat pe gânduri, cu ochi de ametist, varea ei.
Şi li-am părut romantic şi poate simbolist. *
Procedând după metoda colectivă, vom
Şi cum şedeam... departe un clopot a sunat împărţi în-5 mari grupe bibliografia lui
— Acelaş clopot poate — în turnul vechi din sat... Caragiale care — prin urmare — va pu­
tea fi urmărită prin :
De nuntă sau de moarte, în turnul vechi din sat. 1. Periodice ;
2. Volume de transiţie ;
3. Volume definitive ;
4. Postume — şi
5. Pagini alese.
Să urmărim pe rând fiecare categorie :
1. Dintre periodicele pe care le-a ilu­
strat verva neîntrecută a iui Caragiale
(editându-le, îngrijindu-le sau numai
onorându-le cu colaborarea sa) amintesc:
a) . Revista contimporană (1874) unde—
se pare — că au apărut cele dintâi scri­
eri (versuri) de-ale genialului drama­
turg ; apoi (1) :
b) . Convorbirile literare care au găs-
cluit — pe rând — (între/ anii 1879 şi 1890)
operile sale dramatice de valoare atât
de inegală şi în paginile cărora s'au pu­
blicat şi cele mai drepte caracterizări
l)-l G. Gregorian citeşte poeziile: D. Cincinat Pavelescu, a citit Serenadă, ale acestora (Titu Maiorescu, I. Nădejde,
Am stat cu visătorii şi apoi mai multe epigrame. Miliail Dragonrrescu, ctc.) dar şi cea
mai dureroasă interpretare (1912).
CÂNTECUL PĂDURARULUI Unui foarte tânăr scriitor c) . Constituţionalul în care publică pu-
care într'o critică făcuse aluzie 1898 ;
înspre seară (lin pădure la vârsta maestrului. întrebat la d) . Moftul român, prin care biciueşte
Cucuvaele vin sure ; ce vârstă moare măgarul, şi ne- actualitatea anilor 1893-94 ; în fine :
Stau pe porţi, pe streşini stau : ştiind, d. Cincinat Pavelescu i-a e) . Epoca literară, 1896 ;
Cucumau, cucumau... răspuns : La 21 de ani, (vârsta f) . Calendarul Daciei ed. la 1897 pentru
criticului). 1896 ; ,.
g) . Calendarul Moftului român pe a-
Iar din ele ’ntr'un târziu nul 1902 ;
Una pe coliba mea Eşti mult mai tânăr decât mine li). Convorbiri-le (critice) din 1907—
A ‘nceput cu glas pustiu, Şi’n glume foarte priceput 1908 şi
Cucumea, cucumea... Dar eu îţi spun (lela ’nceput i). Ziarul „Universul* (1910) (2).
1 2
Vorbind de vârstă nu faci bine
E dintre legile fatale o
Când o ştreaşină aţine Ca omul chiar octogenar 2. Ca volume de transiţie—cunoaştem :
Cucuvăi, nu-i semn de bine ; Mai tânăr e ca un măgar a) cel de teatru, dcla 1889, cu prefaţă
Umbră ele’n glasuri au, De vârsta.... d-tale! de Titu Maiorescu (Bucureşti) ;
Cucumau, cucumau... b) cel de note şi schiţe, tipărit la 1892,
D-lui Al. Cazaban, care citise Traviaia
la Vaslui şi Coada Boului, i-a alcătuit tot în Bucureşti ;
Am un frate‘n pat; dar poate chior atunci următoarea epigramă, pe ca­ c) . In aceleaşi împrejurări de timp
Să te faci tu bine frate ! re o citeşte în aplauzele auditorului: şi de loc apare volumul: Păcat. O făclie
Nu de tine spune ea, Chelia e minus frate de Paşti. Oin cu noroc;
Cucumea, cucumea... Eu cred că asta-i adevărul d) . După 1893, apare în cunoscuta co-
Amicul Cazaban mă bate lecţiune Şaraga din Iaşi, în două volu­
Ce-aud ?Alta, pc-altă grindă... Nu cu talentul ci cu părul. me (n-rele 20—21) : Teatru de I. L. Cara­
Am şi-o mamă suferindă. giale ;
Două-acum fiori îmi dau, e) . Lai 1896, cunoscutele Schiţe uşoare,
Cucumau, cucumau... ca nr. 58 al Bibliotecii pentru toţi ;
f) . La 1897, un volumaş cu. Schiţe în co-
lecţiunea fraţilor Şaraga (Nr. 64) ;
Mă gândesc... Ce gânduri crude!
Am şi‘n mine viaţa mea g) . Prin 1900(?)—alt volumaş : Notiţe şi
Şi-o a treia s© aude, fragmente literare, ca Nr. 121 a) Bibi. p.
Cucumea, cucumea ! toţi ;
# li). In 1901 schiţa : Două bilete pier­
dute, la Bucureşti, cum şi
O, da'n noaptea asta largă i) volumul de momente, editai în ace­
Câte cucuvăi se-aleargă ? laş oraş. ' i
Ţipătul din sbor şi-l iau,
Cucumau, cucumau...
* 1. Vezi: Bibi. românească de Gh. Ada-
Ce vor Doamne-atâtea stoluri nescu.
Şi pe cine cheamă ‘n goluri 2. Această parte a bibliografiei e ne-
Ne sfârşit de-o ţin aşa, completă. Am menţionat ceeace cunoaştem
Cucumea».. cucumea t.» ; din puţinele istorii literare şi bibliogra­
fii existente (I. Nădejde, Gh. Adamescu),