Page 15 - 1926-11
P. 15
UNIVERSUL LITERAR
15
Institutul de cultură Ita'iană iasca-i viclenie, luându-i corpul şi îndem-
rii, pe care i-lc pune la îndemână feme-
nându-1 s’o îmbrăţişeze. E un păgânism
Conferinţa D-lui Profesor Ramiro simfit şi retrăit — nimfa e vie o vedem şi
Ortiz: Marile ode ale lui Gaoriele simţim cu ea.
2) La morte clei ceroo, poezia sculptura
d’Annunzio lă, cu minunatul grup ca de aramă al cor-
14 Martie, 1837: Apare în Iaşi „Alăuta bului şi centaurului, încleştaţi în luptă.
Românească" condusă de M. Kogălni- Sub forma poetică de amintiri din cea 5) La pioggia nel pineto, un pastel ele
ceanu. mai fragedă copilărie, domnul profesor ploaie, în care efectul e obţinut prin pro
1843: S‘a născut la Galaţi junimistul Ortiz începe firul vieţii lui d'Annunzio, e- cedee mai mult muzicale decât poetice :
loan Foţi. vocându-ne îji chip viu figura marelui armonii obosite şi monotone, repetiţii frec
1857 : A murit poetul Alexandru Si- poet. Ni-1 înfăţişează pe rând : ca elev de vente la intervale determinate, care ajung
hleanu. liceu, ducându-se la tatăl conferenţiarului să dea senzaţia duratei lente şi monotone
1895: S‘a inaugurat în Bucureşti —profesor la liceul G. 13. Yico din Chieti— ii ploii.
„Fundaţiunea Universitară Carol I“. ca să-i corecteze versurile; ca adolescent 4) Jj'Otre, importantă pentru concepţia
1900 : S‘a ţinut o şezătoare literară la pasionat după sălbăticia naturii şi plin de de viaţă a lui D’Annunzio : burduful a
Ateneul Roman din Bucureşti cu lecturi acea preţiozitate care constitue cusurul cel avut pe rând tot ce se poate : apă, lapte,
de I. L. Caragiale şi Al. Vlahuţă. mai mare al operei sale; mai târziu risi- vin, untdelemn, sânge omenesc, suflul zeu
15 Martie, 1876 : Apare în Bucureşti pindu-şi neobosit energia în petreceri prin lui Pan — acestea toate şi pure şi corupte;
ziarul „Timpul". saloanele aristocrate, ceeace nu întârzie şi vqsel de asta, vrea să moară într’o ulti
1888 : Apare la Craiova „Revista Ol de a da naştere crizei d’annunziene, de mă încercare, sfărâmat de forţa vinului
teană", condusă de Traian Demetrescu. care nu-1 scapă nici exagerarea senzualis spumegător, adică de exces de viaţă. E
1905: Apare în Bucureşti „Revista mului până la pervertire, nici amintirea aici toată experienţă vieţii. Poezia e plas^
noastră" condusă de Constanţa Ilodoş. copilăriei, a iubirilor curate de odinioară, tic-ă, are strofe de neuitat, însă c... cuteză.
16 Martie, 1842 : Se joacă la Iaşi în be a, casei părinteşti (din care au eşit două- 5) In morte cli un distruttorc are acelaş
neficiul artistului Greceanu, comedia în trei sonete minunate, dar atât), nici noua defect, şi mai accentuat : expune teoriile
5 acte „Sgârcitul" de Moliere, tradusă orientare, socială. („L’Innocente" şi „Gio- Ini Nietzsche. Frumuseţea ci constă în rit
de I. Roset. vanni .'Episcopo“, scrise sub influenţa ro mul amplu, solemn, turburător ; e „misu-
1869 : Gr. N. Mânu a vorbit la Ateneul manelor ruseşti). Noroc că apăra NietzSche, rata al respiro del mare",, cum şi-a carac
Român despre „Mitropolitul Antim". a cărui doctrină putu să dea o bază filoso terizat-o însuşi poetul.
17 Martie, 1867 : Răceanu a vorbit la fică, sensualismului şi egoismului său ; 6) L'Onda, pur joc de cuvinte, mobil ca
Ateneul Român despre „Rolul comediei astfel îşi redobândeşte poetul bucuria de şi unda mării, în care însuşi poetul recu
la Atena". viata de altă dată şi începe să cânte : noaşte că n’a făcut decât : la lode clella
1877: S‘a născut la Braşov, dr. I. „Mă nasc în orice, zori ce se ivesc * 1 * * 4 *... . mia strofe lunga.
Scurtu. Dacă ar fi să facem o clasificare, după 7) Alte parole, în care se manifestă mai
1895 : A. D. Xenopol şi-a ţinut dis preferinţe personale, a capo-d’operelot lui mult frumuseţe morală, decât poetică, a
cursul de recepţie în Academia Română, D’Annunzio, ele s’ar putea grupa astfel: artistului.
vorbind despre „Mihail Kogălniceanu". 1) Versilia, o nimfă care. ascunsă în 8) Undulna, un fel de variantă —■ de re
Răspunsul a fost dat de D. A. Sturdza. trunchiul unui pin, doreşte să guste din petiţie sau de încercare — a Versilici:
1900 : C. Erbiceanu şi-a ţinut discursul piersica din care mănâncă poetul, şi între Undulna e/tşi ca tot o nimfă.
de recepţie în Academia Română, vor buinţează pentru asta toate armele linguşi-
bind despre „Viaţa şi activitatea literară
a Protosinghelului Naum Râmniceanu".
Răspunsul a fost dat de I). A. Sturdza.
1905 : Apare în Iaşi un număr festiv 20 Martie, 1820 : S‘a născut în Galaţi
cu titlul „Aristizza Romanescu", revistă Domnitorul Alex. I. Cuza.
închinată marei artiste. 1847 : S‘a născut în Ismail (Basarabia)
18 Martie, 1840 : M. Kogălniceanu, C. Gavril Muzicescu.
Negruzzi şi V. Alecsandri iau conduce 1866 : V. A. Urechia a vorbit la Ate
rea Teatrului Naţional din Iaşi. neul Român din Bucureşti despre „Ele
1857 : Apare la Paris „Opiniunea" or mentul fatal în istoria naţională".
ganul Românilor din străinătate, con 1871 : A murit la Napoli marele patriot
dusă de V. A. U recii ia. bucovinean Alecu Hurmuzachi.
1894 : I. Kalinderu şi-a ţinut discursul 1880 : Em. Bacaloglu şi-a ţinut dis
de recepţie în Academia Română, vor cursul de recepţie în Academia Română
bind despre „Episcopul Melchisedec". vorbind „Despre calendar". Răspunsul a
Răspunsul a fost dat de I). A. Sturdza. fost dat de I. Ghica.
19 Martie, 1841 : S‘a născut în Ilolod 1892 : A murit cunoscutul om de bine
(Crişana) Iosif Vulcan. Vasile Adamachi.
1871 : S‘a născut în Focşani marele ar 1923 : A murit marele istoric Dimitrie
tist Petre Liciu. Onciul.
Zaliarescu-Karaman (dr.). — Relaţiunile tea Românească, 1926], 10 stampe. Wasserman (Iacoh). — Sara Malcom. In
biologice între menstruaţie şi fecun- Lei 150. roşti, Adevărul, [1926], 31 p. Lei 4.
daţie. Bucureşti, (Tip. Eminescu), 8 LITERATURA. ieşti, Adevărul, [1926], 31 p. Lei (Lec
1926, 19 p. I. Literatură română, tura nr. 55).
a) Poezie. Popa-Lisseanu (G.). — Legende şi po
7 ARTE. Iacobescu (Al.). — Cosinzeana. Craiova, veşti antice. Prelucrate după autorii
Brândza (Em. M.). — Filosofia educaţi- ('lip Scrisul Românesc, [1926], 31 p. clasici greci şi romani. Bucureşti,
unei estetice. Bucureşti, Cartea Ro Lei 60. Socec & Co., 1926, 303 p. Fig.. Lei 90.
mânească, [1926], 112 p. Lei 60. Delacriş (Doina). — Crâmpeie din suflet Lykurgos. — Cuvântare contra lui Leo-
krales. Tradusă de Const. Lăzărescu.
Busuioceanu (Al.). — Câteva portrete noi (poezii). Beiuş, (Tip. Doina), 1925, 72 Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1925, 80 p.
ale lui Mihai-Viteazul. Bucureşti, p. I-ei 25. Lei 12,50. (Biblioteca autorilor clasici
Academia Română, 1925, 6 p. -f- III b. Teatru. greci şi romani nr. 32).
pl. Fig. Lei 8. * Rîuleţ (Const.). — Urechea Mahalalei Andreiev (Leonida). — Nebun ? In ro
comedie înlr'un act. Făgăraş. Edi
Dimitriu (Ernest I.). — Manual de foto mâneşte de Const. A. I. Ghica. Bucu
grafie. Cu formulele şi metodele tura Revistei Ţara Voevozilor, [1926], reşti, Adevărul, [1926], 31 p. Lei 4.
noui; ilustraţiuni şi suplimente ar 48 p. Lei 10. (Lectura nr. 55).
tistice. c) Roman. Nuvelă. 91 GEOGRAFIE.
Bucureşti, Universala, Alcalay & Co. Viiţanu (Alexandru). — Pe alături de vi Gourlois (Louis J.). — Elveţia. Istoric. —
[1926], V — 213 -f-II p. Fig. Lei 15 aţă. Roman. Bistriţa, (Tip. Minerva), Instituţii. — Spirit public. Conferin
(Biblioteca pentru toţi nr. 740—742). 1925, 86 p. Lei 25. ţe ţinute la 21, 22 şi 23 Iulie 1924, la
Gheorglilu (Grigore I.). — Corul lui Mu II. Literatură străină tradusă. Universitatea populară „N. Iorga '
1
zicescu (publicaţie postumă). Iaşi Robert (Henri). — O crimă a lui Napole din Vălenii de Munte. Traduse în ro
(Tip. Viaţa Românească), 1926, 23 p. on. In româneşte de Elena Ioaniu. mâneşte de Elena Dragoşescu. Bucu-
Gloriile Muzicei. Traducere de Dumitru Bucureşti, Adevărul, [1926], 31 p. Lei cureşti, Casa Şcoalelor, 1925, 117 p.
Stăncescu. Bucureşti. Universala, 4. (Lectura nr. 52). Lei 20.
Alcalay & Co., 1925, 45 p. Fig. Lei 5. Bung (Hermann). — Cel mai tare .In ro
(Biblioteca pentru toţi 110). mâneşte de E. Marediita Rnpin-ncli
