Page 11 - 1926-11
P. 11
UNIVERSUL UT EU AU i i
A N T O N P A N N Cel care *n cărţile sale,
Se citeşte : Anton Pann.
Acum mâna-i încetează
— 1794-1854 - Ce la scris mereu şedea :
Nopţi întregi nu mai lucrează
La lumină cărţi să dea.
. Anton Pann scriitor popular prin ex- stat numai un an. Firea sa romantică îi Implinindu-şi datoria
ccleneţă este creatorul unui curent nou, nutrea mereu în minte fapte de aventu Şi talentul ne îngropând
deosebit de acel al lui Eliade Rădulescu. rier. îndrăgostit de nepoata stareţei dela Şi-a făcut călătoria
De altfel el nici n’a urmat la şcoala lui Mănăstirea Dintr’un lemn, fuge cu ea la Dând în lume altor rând.
Lazăr şi nici n’a luat parte mai târziu la Braşov, sau la Sibiu cum susţin unii.
mişcarea din jurul „Curierului Româ In acest timp se petrece un fapt foar A fost îngropat în curtea bisericei
nesc" şi a „Curierului de ambele sexe". te important în viaţa lui Anton Pann. I.ucaci. i
Născut întrun mediu cu totul străin Fiindu-i frică să nu fie urmărit de sta In ce constă meritul acestui scriitor,
contemporanilor lui, prin viaţa sa sim reţă îşi schimbă numele. In acest sens ajuns atât de popular ? Desigur că s’a
plă şi prin înclinările sale sufleteşti, avem o notiţă dată de Al. T. Dumitrescu exagerat prea mult însemnătatea sa în
Anton Pann era chemat să creeze o fost funcţionar la Academia Română. istoria folklorului românesc. Anton
şcoală deosebită de a lor. Intr’un caet de note muzicale scris Pann, născut într’o ţară străină, petre-
S’a născut în Bulgaria la 1794 în satul pentru călugăriţele dela M-rea Dintr’un cându-şi mai târziu viaţa în mediul o-
Slivden. Tatăl său era căldărar, venit lemn, scriitorul nostru îşi alcătueşte răşenesc ,nu putea fi cunoscător al fol
acolo din România, iar mama grecoaică, pseudonimul. La început se chema : An klorului românesc de baştină. El n’a co
învăţătura copilului nu putea fi prea tonie Pantoleon Petroveanu. In urmă lindat niciodată munţii noştrii, n’a cu
bogată într’un mediu aşa de modest, to renunţă la ultimul cuvânt şi se iscăleş noscut pe ciobani, ba nici măcar pe bă
tuşi el a început încă de mic să se per te numai : Antonie Pantoleon, pentru a trânii sfătoşi din satele nealterate de ci
fecţioneze în direcţia muzicală. In 180G scoate după aceea numele cunoscut: vilizaţia oraşelor. Al său „Moş Albu“
plecă din Bulgaria, pe vremea războiu Anton Pan cu un singur n şi în tipări numai în aparenţă pare un unchiaş dela
lui ruso-turc, împreună cu mama lui şi turile de mai târziu cu doi n. (cf. Al. T. ţară, în realitate însă este un fiu al
cu doi fraţi şi se stabileşte la Chişinău Dumitrescu, „Sămănătorul", II (1903) p. mahalalei bucureştene de pe acea vre
în Basarabia. Nu a stat însă multă vre 527—528). me.
me nici acolo, de oarece în 1812, nevoind De altfel folkloristul Anton Pann nici
să intre soldat în armata rusă, se refu nu face deosebire între literatura de pe
giază în Principate şi vine la Bucureşti. riferie bucureşteană .In colecţia sa din
Din acest an Anton Pann începe să-şi 1846 intitulată „Poezii populare" nu gă
desvolte activitatea sa în serviciul popo sim nici un cântec dela ţară.
rului nostru. A ocupat rând pe rând di Cine studiază colecţiile sale de mate
ferite funcţiuni modeste : paracliser la rial folkloristic trebue să fie cu multă
biserica Olari, cântăreţ la biserica prudenţă şi în acelaş timp şi un bun cu
Sfinţi, etc. noscător al folklorului balcanic, pe care
In 1827 ajunge profesor de muzică la Anton Pann îl intercalează în broşurile
seminarul din Râmnicu-Vâlcea, unde a sale fără nici o selecţie.
Meritul său nu constă în acest dome
niu, el nu poate fi considerat ca primul
culegător popular sau folklorist „sans
j) Ia fine amintesc reeditarea la 1907,
n Nr. 54 din Bibi, p. toţi. le savoir" cum i-au mai zis unii. Anton
Pann a reuşit prin broşurile sale scrise
într’o limbă românească şi răspândite
3. Definitive şi complete : sânt numai
4 tipărituri şi anume : în sute de exemplare să popularizeze di
ferite motive şi idei de literatură, într’o
a) 190?-Din primăvară până’n toamnă. pătură socială lipsită de cultura necesa
Bucureşti 1907 ; ră pentru a înţelege literatura artistică
b) Teatru. Bucureşti. Mincrva, 1908 ; ANTON PANN propagată de Eliade Rădulescu, dar dor
c) Nuvele şi povestiri. Idem, Idem. I- nică şi ea de o preocupare intelectuală
dem ; cât de modestă.
d) Momente, schiţe, amintiri. Idem. I- Reîntors la Bucureşti în 1828 fu numit In acest sens izbuteşte să popularizeze
dem. Idem. (3). profesor de muzică al şcoalei naţionale, pe de o parte literatura populară în felul
urmând în acelaş timp şi cursurile co cum o înţelegea el, pe de alta literatura
*
4. Ca postume cunoaştem : legiului Sf. Sava. cultă, literatura primilor noştri poeţi. In
a) Schiţe nouă. Bucureşti. Adevărul. In 1842 mitropolitul Neofit îl cheamă cartea sa „Noul Erotocrit" tipărită la
1910 ; ca profesor de muzică la seminarul Cen Sibiu în 1837 şi mai ales în „Spitalul a-
b) Abu-Hassan. Bucureşti. Flacăra. tral. morului" acea cunoscută antologie de
1915 ; Ucenicia pe care o făcuse în arta ti popularizare, ce apăruse la Bucureşti
c) Reminiscenţe. Idem. Idem. Idem. pografică la profesorul său de Psaltichie după 1850 în mai multe volumaşe şi
d) Teatru ; 5 voi. anunţate, 2 apărute. Petru Efesiul, îl îndeamnă în 1843 să-şi ediţii, Anton Pann publică poezii dela
Bucureşti Soc 1924 ; deschidă singur o tipografie în chiliile poeţii Văcăreşti şi dela C. Conachi.
e) Culegeri postume în col. „Foi vo- bisericei Olteni. Răspândirea cărţilor sale se datorea
lante“. Iaşi 1921. Focul cel mare din Bucureşti, întâm desigur mai multor motive : erau eftine
f) Versuri, publicate de d. Barlju Lăză- plat la 1847 în ziua de Paşti îi distruge şi pe înţelesul tuturor scrise şi în afară
ieanu. Bucureşti. Viaţa românească, 1922. însă, toată munca de 4 ani. Dar el nu se de aceasta, poeziile aveau de cele mai
* descurajează şi îşi deschide una nouă, multe ori şi note muzicale. Melodia pă
nu după mult timp, în strada Tunari nr.
5. In fine ca pagini alese : 12, stradă care-i poartă astăzi numele, trunde mai repede în masele populare şi
a) o broşură în colecţiunea Al. Vlaliu- se bucură de o expansivitate mai mare.
ţă. Bucureşti. Alcalay, 1916 ; după stăruinţa celui mai harnic biblio Versurile vin în urmă şi sunt cerute cu
b) o bucată în Nr. 1000 al Bibi. pentru graf al său, folkloristul G. Dem. Teodo- mai multă stăruinţă, când se cunoaşte
rescu.
toţi ; Bucureşti. Alcalay ; In această tipografie Anton Pann şi-a mai întâi cântecul (melodia) lor.
d—j) diferite în n-rele 5, 13, 28, 36, 49, tipărit aproape toate operele sale, pri Dar Anton Pann a contribuit mult şi
75, 125—126, din colecţiunea editată de mind în acelaş timp şi pe ale altora. la răspândirea muzicei bisericeşti, des
Cartea românească. Bucureşti ; Aşa la 1848 un oarecare I. Păunescu pu pre care istoricii specialişti în acest do
k) Nuvele (5). Bucureşti. Cultura Na blică aici o culegere de „Oraţii la nun* meniu, nu şi-au dat încă cuvântul.
Ni-1 închipuim pe acest rapsod venit
ţională. 1922 ; tele ţăranilor români" carte prefaţată cu la noi de pe pământ străin, cu un tem
l) Cănuţă, om sîlcit. Bucureşti. Emines- multe elogii de Anton Pann. perament foarte expansiv, cu o fire
cu 1925 (19 bucăţ), (4). La 1854 isbucnind holera în Bucureşti, vioaie şi mucalită ,un personagiu aşa de
vestitul cântăreţ pleacă peste Olt, pen popular pe vremea lui despre care Emi
PAUL I. PAPADOPOL 3 4 tru a se reîntoarce nu după multă vre nescu vorbind de vremurile de altă dată
me înapoi în Bucureşti. Pe drum răci şi a reuşit să ne dea o frumoasă caracteri
după o scurtă suferinţă muri în ziua de zare în „Epigonii" : t
3. Aici n’au fost prevăzute recentele 2 Noembrie 1854, lăsând prin testament „S’au dus toţi şi sau dus toate pe o
reeditări (Eminescu) despre care va fi următorul epitaf pentru crucea de pe [cale ne'nturnată,
vorbe aiurea. mormântul său: „S‘a dus Pan, finul Pepelei, cel isteţ
4. Unele informaţiuni din acest articol \ [ca un proverb".
se datoresc bibliografiei d-lui G. Adn- Aci s'a mutat cu jale
tucscu, Iu cel mai din urmă an» OH. CAHDA9
