Page 14 - 1926-11
P. 14
l i UNIVERSUL LITERAR
CINEMATOGRAFUL sale admiratoare despre tot cceace în desperarea cu care oprindu-se o clipă
îşi toarnă în gură ultimele picături di]
seamnă „a face teatru**.
2) Scena din cabină, când Kean cu toa sticlă în timp ce privirea turbure, rătăcită
Cinema Paţh6 Lipscani tă furtuna deslănţuită în sufletul lui de se împleteşte cu imaginile ce dansează ha
, Kean“ cu Moşjoukine şi Lisenkaironia prinţului, e totuşi silit să joace. lucinant, în mintea în care se lasă tot nva
:
Căci ceeace autorii vor să reliefeze în adânc noaptea. De asemenea scena ci
Geniu şi dezordine ! aceste drame o în primul rând contrastul punchu-ul şi florile.
Subtitlul acesta fixează caracterul fil dintre tot ceeace se vede prin reverbera Marele defect e că au fost numai mo
mului, înainte chiar de a fi văzut un ta ţia multicoloră aJ focurilor rampei şi tot mente, nu un tot omogen, indisolubil, ci <
blou măcar şi (dela început îi acordă — ceeace se ascunde în dosul decorurilor, în linie inegală. Un moment foarte slab t
ca concepţie cel puţin — o evidentă şi lumea culiselor. scena dintre Kean şi contesa Koefeld, în
incontestabilă superioritate asupra dra Romantismul şi expresionismul s’au ser cabină, scenă în oare d. Tony Bulandra r
mei, atât celei romantice, cât şi celei ex vit de viaţa lui Kean ca de .'un pretext, fost incontestabil mult mai bine. Deasc-
presioniste. într’atât întrucât s’a servit şi Schmizler menea slabă e scena nebuniei. Această sce
Intr’adevăr în teatru viaţa lui Edinond de viaţa autorului lui „Dorian Grev‘‘. Din nă se poate împărţi în trei părţi : prima
Kean a seitvit doar de /element accesoriu contră în cinematograf, elementul prin parte, clipa în care Kean simte cum i se
în sublinierea unor idei, unor contraste cipal, obiectul filmului este însăşi acea rătăceşte mintea, gestul acela cu mânu pe
simbolice prea învechite şi mai ales dul- stă viaţă, felul acestei vieţi sau mai pre flinte, ei minunat. A doua parte: când
ccge pentru a mai avea astăzi o valoare cis, ceeace explică acest fel de viaţă : tem frânge spada, iarăşi e bun. A treia parte,
artistică reală. Atât drama lui Dumas cât peramentul lui Kean, caracterul său co când imploră milă publicului, este ex
şi a lui Endschmit se/rezeinau •— poate pleşitor de complex, zbuciumat tocmai trem de slab. In această parte finală a
se şi rezumau — pe două scene : pentrucă aşa complex, balotat între pa scenei a fost mult mai bine d. Bulandra.
1) Scena în caro Kean vorbeşte micei siunile \cele mai violente şi contrarii. Un D na Lisenka pare a fi înţeles rolul : o
astfel de 'temperament e o adevărată co femee sensibilă şi totuşi rece. Cu toate a-
moară pentru un „creator de viaţă este- cestea nu a reuşit să dea decât ceva cu
împrăştiate, ca părţi disparate, neglija tică‘‘ — cum ar spune d. Mihalache Dra- toiul inegal şi poate chiar şters. Momen
te, şi dispreţuind conivenţa, cu care sun g om ir eseu —• şi desigur că Dumas şi tul cel mai bun pare a fi în ultimul act
tem deprinşi de etichetele corecte şi re Endschmit nu au ştiut să profite de ,ele, când răceala temperamentului ei *o face
ţetele rutinare. Dar cu ce voinţă, autorul căci e greu de crezut că nu au întrevă să sufere dublu neputând să exprime tot
prmde pe nesimţite atenţia, o leagă de zut toate posibilităţile ce le oferea eroul cceace se petrece în sufletul ei. Foarte bi
amănunt, împleteşte amănunutul în cu- lor. ne Kolise în sufleul*.
riositate şi îndoială şi-l târeşte în labi Filmul arc un caracter pur psihologic Cu toate defectele — ce nu apar fla
rintul transformărilor, pe care le vrea, şi tocmai aci stă superioritatea lui. Dar grant decât la o reluare — Kean rămâne
ca să dea acel turburător stimul de vizi deşi superior ca concepţie, el c vădit in totuşi un film superior, un film prin ex
une amăgitoare şi naturaleţă pasionată. ferior ca realizare artistică. celenţă de atmosferă care impresionează
Ca şi la Teatrul „Regina Mafia*‘ se puternic prin realcle-i calităţi ce răscum
l)-na Ludmilla Pitoeff şi d. Pitoeff in simte în primul rând lipsa' de unitate în pără greşelile.
terpretând cu pricepere piesele lui Pi- spectacol. In felul nehotărît şi mai cu
randcllo, au făcut fără îndoială un mare seamă variabil, în care sunt împărţite ro Cinema Marioara Volculescu
serviciu publicului nostru. Acel serviciu lurile într’un studiar ar fi greu sa preci „Contesa Marie“ cu Vivian Gibson
anume, că publicul va simţi nevoia să zezi dacă responsabilitatea revine auto
se intereseze deaproape de lucrările lui rului scenariului sau regizorului. Ceeace
Pirandello. — Citit-, sau ascultat. Piran- este însă cert, e că toată greutatea şi în Un film ce ţine de operetă şi de melo
dello e un frământător de gânduri, un acelaş timp tot succesul e susţinut de dramă, închinând însă mai mult spre o-
sfărâmător al liniştei căreia ne complă MosjoukLne care a înţeles perfect rolul perctă : de aci prea dese şi bruşte treceri
cem cu voluptate, dar care-i statică. „du plaisant au severe** nebănuit de supă
*- şi cu entuziasmul uşor explicabil, ce in rătoare. Unele scene bune. De asemenea
suflă tot ce e fantezie, neprevăzut şi pa
Trupa Pitoeff a reprezentat şi S-ta siune ce nu ţine seamă de nimic, a făcut unele exterioare impresionante prin con
Ioana a lui Bernard Shaw, pe care ne-a trastul pitorescului lor cu restul cadrului:
arătat-o înainte, Marioara Ventura. din rolul Edmond Kean cea mai puter ferma, cirezile în întinderea nesfârşită şi
Oricâte strădanii am făcut să înlătu nică' creaţie a sa. apăsător de calmă a pustiei, Afară de li
răm comparaţia, ne-a fost peste putinţă, Asta nu înseamnă că e o creaţie desă nele scene, Yiviane Gibson care în „Băr
să nu simţim că d-nei Pitoeff, îi lipsea vârşită şi. că nu e lipsită de defecte. Ma batul care se vinde** făcuse o creaţie 111-i
1
(danul Marioarei Ventura. A voit d-na rele merit însă este că a dat o trăsătură minată din rolul „Marion *, în contesa Mă
Pitoeff să dea o Sfânta Ioana feerică, viguroasă şi mai ales perfect definită per rie în general ii fost mediocră, ca şi in
dar n’a dat-o iluminată; a voit s’o dea sonalităţii lui Kean ; pe lângă aceasta a trig filmul dealtfel.
fermecătoare ,dar n’a dat-o eroică. avut multe momente în care jocul său a
fost cu adevărat desăvârşit. Aşa de pildă : CRONICAR
B. CECROPIDE scena cabaretului — nu atât dansul cât
EusaaidbaBEBHamar'MiMPH
Buletin bibliografie săptămânal * Guiart (dr. Jules). — Medicina în timpul
Faraonilor. Traducere autorizată de
de AL.- SĂDI IONESCU dr. Valeria Niţulescu-Bologa. Cluj,
(Tip. Ardealul), 1926, 52 p. Fig. Lei
32 POLITICA. Chambre des deputes de Bucarest le. 50.
Nemoian.u (P.). — Ardealul* şi Banatul 9 decembre 1925. Bucarest, (Typ. Cul Lapsi (dr. I.). — Microbioloiga cişmele
după unire. Cluj, (Tip. Dr. S. Borne- tura Naţională), 1926, 47 p. Fig., lor din Cavarna-Dobrogea. La micro
misa), 1925, 71 p. Lei 30. ■ hartă. biologic des sources de Cavarna-Do-
Petrescu (Corvin M.). — Opera partidu 37 IVĂŢĂMĂNT. PEDAGOGIE. broudja. Orăştie, (Tip. Libertatea),
lui naţional-liberal 1925. Bucureşti, Narly (C.). — Pedagogia în raport cu şti 1925. 28 p. Fig.
(Tip. Românţ-Unite), [1925], 159 p. inţele ajutătoare. Perspectiva socio Nisim (dr. L.) şi dr. D. Săvulescu. — Pro
Fig. logică a educaţiei. Bucureşti. Socec filaxia infecţiunii puerperale. Sarci
Politica externă a României. 19 prele & Co., 1926, £7 p. Lei 25. na la termen. Bucureşti, (Tip. Emi-
geri publice organizate de Institutul Nistor (Nicolae). — Activitatea comite nescu) [1926], 31 p.
social român. Cu o anexă de docu tului central de construcţii şcolare Puţureanu (dr. I.). — Noi descoperiri a-
mente cuprinzând tratate, convenţii din jud. Sălaj în 1924—1925. Contri- supra Bacilului Tuberculos. Noi in-
şi cit material în legătură cu Socie buţiune la înţelegerea problemei con dicaţiuni terapeutice. Comunicare,
tatea Naţiunilor şi problemele de strucţiilor din noua lege a învăţă făcută la Academia de Medicină din
politică externă a României (text mântului primar. Zălau, (Tip. Lu Paris în Noembrie 1925. Râmnicu-
francez). Bucureşti, Institutul social ceafărul"), 1926, 69 p. Fig. Vâlcea. (Tip. Matei Basarab), 1925,
român, [1926], 706 p. Lei 150. Tentsch (1). Fr.). — Zur Geschichte der 52 11.
Tătărescu (Gh.). — Internaţionala a IlI-a Săchsischen Nationsunivcrsităt. Her- Steriau (dr. Eraclie). — Longevitatea şi
şi Basarabia discurs rostit în Adu mannstadt (Ostdeutsche Druckerei reîntinerirea. Ed. IlI-a. Bucureşti,
narea deputaţilor. Bucureşti, (Tip. 1925, 48 p. Socec & Comp., 1925, 295 p. Fig. Lei
11
„Independenţa ) 1925, 15 p. Fig. 61 MEDICINĂ. FARMACIE. MEDICINĂ 50.
Tatarcsco (Georges). — Bessarabie et VETERINARĂ. Tiţescu (dr. Vasile). — Laboratorul me
Mc-scou. Discours prononcâ â la Ciuca (dr. M.). — Malaria în Spania. E- dicului practician. Cu colaborarea
pidemiologie şi organizare antimala- dr. Aug. Mureşan şi dr. I. Danicico.
*) A se vedea tabloul clasificaţiunii rică. Bucureşti, (Tip. Fundaţiei Cul Cluj, (Tip. Viaţa), 1926, 73 p + ta-
zecimale în numărul 1. turale Princinele CarolL 1Q9R ai « IiaIX 1
