Page 14 - 1926-16
P. 14
UNIVERSUL LITERAR
14
Cronicei muzicală
Al unspezecelea simfonic dirijat de George Georgescu. Solist: Arthur
Rubinstein. — (Sala Ateneului, 9 Aprilie 1926)
împresurat de ecourile larmei lauda mânească. Numai că în sesiunea actuală,
tive din gazetele franţuzeşti şi de învio- de câte ori au fost prevăzute în pro
rătoarea bunăvoinţă a admiratorilor, gram producte ale creajiunii originale
George Georgescu reapare pe estrada româneşti, tot de atâtea ori au fost pre LA TEATRUL NAŢIONAL, „Tinereţe
41
Ateneului bucureştean tot aşa de intre- văzute şi nume de virtuoşi. A fost cazul fără bătrâneţe , de Adrian Maniu şi Ion
pid şi sigur de sine cum ne-am obişnuit lui Andricu, Filip Lazăr şi acum Jora, Pillat.
a-1 cunoaşte şi cum încearcă acum a-1 puşi alături — sau faţă'n faţă — de Sirota,
cunoaşte presa Parisului. Te-ai aş Bela Bartok şi Arthur Rubinstein. Sunt, Autorii şi-au intitulat piesa, „poveste
tepta ca după „un succes excepţional şi de sigur, la mijloc siimple coincidenţe, dramatică". Şi este într’adevăr o admi
bine meritat' — cum proclamă Adolphe care au însă darul de a reliefa până la rabilă poveste literară. E o fermecătoa
1
Boschot succesul obţinut de Georgescu disproporţie şi discrepanţă îndoitul as re poveste, ca fantasie, imagini, subtili
tate de cugetare şi nuanţări de sensibi
la Paris dirijând orchestra Colonne în pect al exerciţiului artei muzicale : crea- litate. E.o împletitură de fire de argint,
Duminica Floriilor — artistul nostru să ţiunca şi interpretarea. Publicul, atras fine ca firul de păianjen peste basmul
se resimtă de o firească oboseală. Nu ! spre senzaţionalul virtuosismului, rar îşi popular şi universal al năzuinţei către
George Georgescu îşi ţine statornic dru menţine deplina luare aminte pentru veşnicie, al „tinereţii fără bătrâneţe". Ii
mul său, cu toate ponoasele de fragili compozitor şi pentru opera de artă în în realizarea ei, răsfăţatul însuşirilor lui,
tate ce ar putea fi atribuite unui inter sine, iar când este vorba de prime audi- Adrian Maniu, care nu se poate închinga
pret atât de valoros, dar care totuşi s‘ai ţiuiii, dificultăţile de apreciere cresc con în normele de pedagogie ale genurilor
ţine să-şi adâncească concepţia stilistică siderabil, fapt care căşunează afirmării literare. Şi este aportul descriptiv, aproa
a pieselor ce dirijează. Dar Georgescu fragedei şcoli muzicale româneşti. înţe pe plastic pictural, al lui lui Ion Pilat.
rămâne acelaş în execuţiunile sale, cu legem bunele intenţiuni ale organizatori E un basm frumos, dar nu-i piesă de
aceleaşi vreri interpretative —- care, de lor simfonicelor noastre de a alcătui pro teatru. Poate mai târziu, criticii literari,
altfel, pot fi cu totul contestabile — şi grame cât mai variate şi cât mai atrac profesionişti ai analizei crâncene până
mai' cu seamă, plin de încredere în ceeacu tive ; suntem convinşi de solicitudinea, la spintecarea tuturor amănuntelor ma
face, energic, şi nemoleşit de realele dovedită de altfel, creaţiunii româneşti nifestărilor scriitorilor, vor dibui în în
succese pe care le are. şi socotim că o primă audiţiime de com cercări de a arăta, care-i contribuţia fie
Asupra celui de-al unsprezecelea sim poziţie autohtonă trebue considerată cel căruia dintre aceşti dioscuri, Maniu şi Pil
fonic de estimp, care de fapt prilejueşte puţin tot atât de atractivă şi de intere lat. Până atunci, sc înseamnă la rubrica
aceste rânduri, nu am fi putut să ne o- santă ca velocitatea digitală şi searbădă cronicelor dramatice, că de pe scena Tea
prim fără să facem constatările de mai virtuozitate a entărui „serbătoritA trului Naţional din Bucureşti, s’a încer
sus şi să însemnăm aci sporirea presti In afară de simfonia în Do major de cat risipirea unui val de poezie şi publi
giului artei muzicale româneşti în străi Beethoven, programul acestui al unspre cul nu s’a emoţionat. O, nu se gândeşte
nătate, graţie artei de dirijor a lui Geor zecelea simfonic mai conţinea poemul nimeni să constrângă publicul în acu
:
gescu. S‘ar cuveni poate, şi de astădată lu Richard Strauss : Moarte şi transfigu zări, căci este obştească aproape consta
44
să semnalăm cum romantizează Geor ra ţie şi „Poveste indică , poem simfonic tarea, că publicului îi e drag teatru cu
gescu simfonia Beethoveniană. Mai ales de Mihail Jora. Solist la acest simfonic a acţiune, cu intrigă, cu o lume, care să
simfonia I, executată la acest concert, fost pianistul Arthur Rubinstein, care a in trăiască în carne şi oase, pasional, ca
care este clădită în lumea clasicului, în terpretat cu desăvârşite resurse tehnice, şi el. A învolbura publicul cu probleme
arhitectura şi în pământul lui llaydn şi dar fără prea pronunţate intenţiuni sti mari, ca sbaterca dintre „niciodată şi
Mozart, este credem, dintre simfoniile listice Concertul în si bemol de Bralims. totdeauna", a-i smulge încrederea naivă
beethoveniene cea mai improprie de a fi şi necontrolată în veşnicie, spunându-i
tratată cu svânturatecul patos romantic. G. BREAZUL că pe lângă celelalte deşertăciuni, e şi
Insă o altă observaţiune ne-am îngădui „deşertăciunea veşniciei", ori a-i înlesni
să facem şi aceasta, nu în privinţa inter EXPOZIŢII clorul proaspăt şi direct al dragostei ce
pretării, ci a alcătuirii programului. S*a se câştigă repede, cu himera cititoarei
îndătinat anume, la simfonicele noastre Mo/.art — 1 n2ăr — Ilugo — Poitevin de stele, e a-i arunca o ironie obositoa
bunul obicei de a fi înscrise pe progra-' Schelet ti — Kob ebuie. re. Şi totuş ce frumoasă-i povestea în
ine din lucrările compozitorilor români. Căminul Artelor — George Dumitriu. şirată de Adrian Maniu şi Ion Pillat. •
Datorăm, în privinţa aceasta, recunoş G. Petraşcu (18 April — 16 Mai).
tinţă maestrului Georgescu, care arată Cartea Romanească — M. Georgescu. Poetul a poposit într’o noapte la un
nteres şi depune atâta tragere de ini- Mogoş — (25 April — 10 Mai). han. Acolo e o fată pe lângă hangiu.
nă •— pentru creaţiunea muzicală ro Ateneu — Filotti. Fata îndrăgeşte pe poet. Vine şi un în-
Buletin bibliografic săptămânal ’’ în ţările civilizate. Bucureşti, Editu
ra revistei Pagini agrare şi sociale,
[1926], 28 p. H- 1 pl. Fig.
de AL. SĂDI IONESCU Demetrovici (M.). — Anuarul horticultu
rii române. Adressbuch aller gărtne-
087.1 LITERATURA PENTRU zofice). Ediţia II (Revăzută şi adăo rischen Intcressen Romăniens. Ro
TINERIME gită cu o prefaţă). Bucureşti, Uni mânia kertâszeti-cimtâra. 1926. Timi
iucureanu (Zoralia). — Teatru educativ, versala, Alcalay & Co., [1926], 96 p. şoara, (Tip. Cartea Românească),
li Avocatul copiilor. 2) Nu mă boe- Lei 5. (Biblioteca pentru toţi 994). [1926], 62 p. Lei 100.
resc. Bucureşti, (Tip. Naţionala, Jean Hogaş (C.). — Observaţiuni asupra Va
Icnescu & Co.), [1926], 32 p. (Biblio 38. COMERŢ. TRANSPORT. rietăţilor de Struguri din Podgoria
teca tinerelor vlăstare No. 2). Convenţiune internaţională cu privire la Huşi. Huşi, (Tip. Zanet Corlăţeanu),
adoveanu (M.). — Povestiri pentru co transportul de călători şi bagaje pe 1926, 16 p. + 4 tabele.
pii. Bucureşti, Editura revistei Pa căile ferate. II. Convenţiune pentru Anuarul corpului technic silvic pe anul
gini agrare şi sociale, 1926, 111 Fig. transportul mărfurilor semnate la 1925. Bucureşti (Tip. Naţionala, Jean
Lei 45. Berna, la 24 Noembrie 1924. Bucu Ionescu & Co.), 1926, 127 p.
reşti, (Impr. Statului), 1926, 102 p. Florescu (M. P.). — Pădurile României.
1. FILOZOFIE. MORALA. Karadja (Constantin I.). — Informaţiu- Conferinţă rostită în seara zilei de
)doroabă (Preot N. V.). — Din umbra nile comerciale. Bucureşti, Institutul 20 Decembrie 1925, în sala Ateneului
Român
Bucureşti,,
din
Bucureşti.
satelor. Iaşi, (Tip. Viaţa Romînească), economic românesc, 1926, 31 p. (Tip. Naţionala, Jean Ionescu & Co.),
1926, 75 p. Lei 16. Tonegaru (Const. C.). — Marina co 1926, 39 p.
anual de Teorie pentru Educaţia mo mercială. Bucureşti, (Tip. Adevărul) Tofan (Pavel). — Monografia zootehnică
rală, militară şi patriotică. Turnu- 1926, 30 p. Fig. Lei 60. a judeţului şi oraşului Cluj. Cluj,
Severin, (Tip. Minerva), 1926, 79 p. 63. AGRICULTURA Comisiunea zootehnică, 1926, 26 p.
eranţia (Eugeniu). — Cartea omului Fig.
practic. (Douăsprezece scrisori filo- Almanahul revistei de educaţie agricolă
Câmpul Brăilei 1926. Brăila, (Tip. 7 ARTE.
Românească), [1926], 112 p. -f- 27 pl.
A se vedea tabloul clnsificaţiunii zeci Fig. Lei 20. Balş (G.). — Bisericile lui Ştefan cel Ma
le în numărul 1. > Chimpu (V.). — Progresele agriculturii re cu un rezumat în limbra franceză.
