Page 13 - 1926-16
P. 13
13
UNIVERSUL LITERAR
plicată, unde disciplina, înalt riguroasa
Pur şi simplu că a glumit, că a vrut disciplină, să se simtă dc trebuinţă —.
să ..ironizeze" acolo pe călugărul-torea- mai mult ca în arta plastică.
dor' (epitetul, pentru a cărui inepţie şi Intre duhul nostru, care-şi vrea oglin
lipsă ele gust cineva merge direct la dire exterioară, şi între mâna noastră,
spânzurătoare, se adresează d-lui Lovi- care va săvârşi palpabila întruchipare,
nescu ') — „scriind întregul foileton în e necesară o nehodinită şi ideală legă
bătae de joc“ ! tură.
Glumă deci şi când spune net că ^Le- Mâna, la început boccie, greoaie şi re
gea Progresului este singura schiţă ca calcitrantă, cată să devină, cu vremea,
zonă a lui Caragiale". instrumentul fără greş — orbeşte supus
Cu astfel de glume acest prost briga Despre talent ord inilor minţii noastre.
dier de literatură, blindat ca un tank Sclav credincios, instruit şi rafinat.
prusac, cu toată agresiva imobilitate a (Divagare pseudo-ştiinţifică) Dar între mintea noastră care izvo
formelor opace, penibil do vacuu şi deşte şi mâna care execută, stă ochiul
grav lipsit de talent, scrie şi cele două Talentul ?
articole despre Ilamlet, înşirând deaval- înclinarea către o activitate deosebită, nostru — străjer cumplit, verificator
ma după apergu-uri franceze, critiici şi dar, socialmente, inutilă — provocată de pozitiv, însă vai !... aşa de nărăvit, ade
sea, şi viciat până la perversiune.
scriitori englezi de care habar n’are şi prisosul simţurilor noastre.
înseilând numele lor cu al meu. O voluptate latentă, care va să devină De când vedem lumina soarelui şi pâ
ba astfel de ultimă glumă va fi vrând activă, materializându-se. nă ne scoborîm, pentru totdeauna, în tai
să-i răspund. Sunt atâtea talente, câte hume de niţele subpământenc, ochiul nostru se
Nu, frate Scarlate, on ne m’y prend prunci în tcrfeloagele stării civile : Iov- găseşte într'o necontenit încordată acti
plus. dachc, Costin, Marin, Tănase... vitate — de înregistrare şi de suprave
ghere. ’
DRAGOŞ PROTOPOPESCU Dar talentul singur, nu înseamnă ar înregistrarea se face direct sau prin
tist. suggestie.
clipoceşte
Dela
candela
timidă,
care.
Un răspuns şi năzuie — până la artistul care, vâlvă Supravegherea e instinctivă.
taia impresionantă, creează, strălumi O înregistrare ideală, este aceea di
O făptură umană, unul zis Dragoş nând în spaţii şi timpuri, e cale lungă, rectă, lipsită, adică, de orice intermediar
Piotopopespu, zis Blebea, al cărui numt, monstruos învălmăşită de spinăriş urât, suspect.
Şi sunt atâţia : cărţile cu poze, repro
mi-c scârbă să-l scriu mai ales în urma mătrăgune viclene, heleştec putrede şi ducerile celebre, almanahurile artistice,
ai ti.colului, pe care îl publica astăzi pliu stânci năpraznice.
de balele răzbunării, după o polemică Oră cu oră, zi cu zi, aui/dea rândul, de monografiile cu sa vanii âc spumă de za
litho-tipochromo-
cxpectorărilc
hăr,
toate
condusă de mine în chip academic, pre cenii întregi, drumul acesta cată să fie graficc, ale maşinismului contemporan,
tinde, că n’a citit articolele mele, fiindcă, curăţit, rânduit, netezit —- cu perseve
fireşte, nu avea ce răspunde. renţa şi răbdarea unei cârtiţe. şarlatan şi grăbit.
Domnul în chestiune e cunoscutul spe Cari vor fi, la urmă, beneficiile aces Literatura belletristică. povestirile mo
cialist în „engleză * dela Cernăuţi şi mi- tor constante, penibile, sfâşietoare stră şilor şi strămoşilor, conferinţele cu pro
1
rele, fugit în noaptCa nunţii cu regim chinii ? iecţii, critieile artistice, cinematograful,
dotai, de la Constanţa. Cel care va să devină cu adevărat ar conversaţiile saloanelor literare, pathe-
Voiajul ,,de noce“ l’a făcut singur, dar tist — nu se întreabă niciodată. foanole — sunt agenţii înregistrării prin
iui din economie ca jidanul din aneeda- Insă acela oare, îngrijorat de nesfâr suggestie.
Cele mai nefaste, pentru cariera ar
tă, ci ca să poată vizita pinacotecile din şirea trudnicei desţalinări, se va opri o tistului plastic, sunt însă suggcsliilc li
lumea întreagă... în linişte pecuniară şi clipă clin migăloasa robotcală, ca să dră
după aceea să divorţeze. muiască, în balanţa cugetului gospodar, terare.
f.a învinuirile aduse de mine, că a fal munca făcută şi câştigul ce va să vină ; Deaceia, ochiul cere aceiaşi îndelungă
sificat printr’un mincinos prestigiu şti ori acela, care se va bucura mai dinain şi strânsă educaţie, ca şi mâna. — Cu-
răţindu-1 de toată sgura suvenirelor străi
inţific problema hamletiană, domnul de te la nălucirea viitoarei procopseli — a-
la Cernăuţi răspunde, că... are să-mi a- cela nu va izbuti să se cucerească pe sine, ne, de noroiul perversităţilor vizuale şi
rate el mie la examenul de docenţă ! pentru ca, apoi, să poată cuceri pe alţii. de pieliţa roz-albă a pocsiei ieftine.
Şi e cu atât mai interesant lucrul a. Arta e floarea crescută în brazda pa- Cu alte cuvinte, redându-i frescheţa,
cesta, cu cât, faţă fiind şi d. Perpcssicius, siuhci dezinterasate. isteţimea primitivă.
stabilisem cu acel domn începerea pe cale Nu este întreprindere născocită de min Viziunea plasticului nu c dc loc aceia a
doctrinară a polemicii. tea omenească, ori cât dc întinsă şi conu literatului.
In schimb însă, omul despre care c Şi nici nu trebuie să fie.
vorba, ca să dovedească în mod decisiv, Exteriorizarea unei armonii poetice in
că tribulaţiile sale nupţiale n’au nimic terioare — va cere alte procedee, alte ma
de împărţit cu cxcroeheria, inventează Nu mai vorbesc despre părerile sale teriale, altă logică arhitecturală, de cât
bârfcli aduse de mine profesorului meu, scrise despre mine, cu caic a condus pe exteriorizarea unei viziuni interioare
că am 43 de ore pe săptămână, adică vremuri o revistă literară. plastice.
muncesc din greu în loc să mă fi însu Cu un asemenea om însă nu stau dc filtre verb şi piatră, între culoare şi
rat, ca să fug apoi în străinătate unde vorbă, chiar când în scrisorile, pe care verb se întind pustiuri infinite fără pers
să fi primit ajutoare dela acei, pe care mi le-a adresat de 13 ani încoace şi, de pectiva unor ţărmuri dc întâlnire.
pe urmă să-i înjur, aşa cum face astăzi care. pentru moment nu mă folosesc, Plastica c clipă încremenită.
acost personagiu de operetă, mimând cu pot găsi lucruri foarte interesante, mai Literatura, în genere, este succesiunea.
solemnitate un rol de tragedie clasică. ales pentru iubitorii de istorie literară. Ele sunt rivale dc moarte.
E un sistem vechiu acesta. L-a mai în Şi fiindcă acest june sentimental (vezi O contopire a lor, e monstruozitate.
trebuinţat, în altfel însă, şi când s’a poeziile sale) e amator de istorie lite Cu toate acestea, şi plastica şi lite
suit pe catedra universitară... fără să de- rară, i-am servit numai câte-va din da ratura pot ataca motive identice.
pue nici un examen de aptitudini şi tele — şi) nu dintre cele mai savuroase— îşi pot, chiar, îngădui, reciproc, împru
poate, că şi astăzi face la fel, când pune spre a-i servi la o autobiografie, fiindcă muturi de motive.
la cale altă lovitură nupţială acest vă mi-e teamă, că la momentul oportun le Cu o singură condiţie : să nu‘şi confun
duv vesel. va uita. de urzeala sufletească, să respecte pute
E atâta degradare morală în modul SCARLAT STRUŢEANU rea, vraja şi independenţa materialului
cum îşi chiverniseşte viaţa omul acesta, respectiv.
în cât mijloacele sale de luptă nu mă EPILOG Aici — în această subtila şi categorică
surprind. Cetitorii noştri au urmărit — ca şi despicare — rolul talentului personal —
A înjurat şi a linguşit de când îl cu mine — studiile şi polemica pe iernă şi numai al acestuia — se evidenţează lă
nosc. Aceasta e poate singura mea vină : hamletiană. murit, cu tăiuşuri şi străfulgerări de oţel.
că am admis prietenia acestui sinistru încrucişarea de spade a trecut ade Fiindcă sunt şi talente, talente mari -•
om, care azvârle cu picioarele dinapoi sea prin inima mea. Prietenii mei — e dezbrăcate complect de personalitate.
1
ori dccâte ori, crede, că prin aceasta adevărat că nu le-am cerut-o — n‘au Mintea lor e haos, sufletul lor bâlci car
s'ar putea înălţa. socotit necesar să mi-o cruţe. navalesc, ochiul lor prizmă defectă- şi
Intr’un articol incalificabil acest trist Daca), în interesul ştiinţei am stat diformantă.
personagiu l-a acoperit de insulte şi pe deoparte ca şi. Polonius, ascuns după Numai mâna lor — lipsită dc coman
d. Ovid Densuşianu, unul dintre puţinii perdea, ies cu un minut mai de vreme da supremă a minţii organizate îşi de
oameni de ştiinţă de la noi, după cum înainte </.i întâmplarea să-mi rezerve controlul ochiului, disciplinat feciorelnic
îşi repetă rolul faţă de d. Mihail Drago- soarta celebrului consilier. — aleargă neobosită, bezmetică şi sufi
mirescu, cu care a avut legături mărtu Punem, deci, punct unei polemici du cientă.
risite hiperbolic într’o nesfârşită cores reroase.
pondenţă. REDACTORUL N. N. TONITZA
