Page 10 - 1927-04

00 ... UNIVERSUL LITERAR
ecouri din acordurile cântăreţului Pentrucă cjesi poet, in toată accepţiu­ lor-populare (şi care vor da de luciu 1$.
„Florii Albastre**. . Cu deosebirea că la nea cuvântului sensibilitate supe­ toxicilor literari, care ne vor spune cu
uoi nu e vorba de o filiaţie spirituală rioară, imagism accentuat cu care trans­ precizie din ce variantă de piluă a luat
internă, cât de una formală, exterioara. figurează ambianta şi niad ales-—dar inăs- d. Ion Pillat pe Toma Toininoc ca şi pen­
Vocabularul eminescian, imaginile, afo­ OUt-—un intens sentiment al naturii, d. tru care motiv — desigur de eufonie—1-a
rismele plastice — dacă pute.m spune Ion Pillat a ajuns la cunoaşterea dc sine preferat pe acesta lui Tomoioc sau To-
astfel - - elo sunt acelea care au avut şi lu perfecţia de astăzi gratie unei bâltoc — ilustrare a acestei arte, despro
tStare şi singurele ce s'au rătăcit, pen­ munci încordate şi unui plau, cum spu­ care aminteam întru începutul acestei
tru uu timp între versurile adorato­ neam mai sus — pare-se — preconceput. cronici, şi care nu so mulţumeşte cu slin.
rilor lui Eminescu, Altminteri, fără tea­ Este în d. Ion Pillat o voinţă tenace ca­ piele indîoaţiuni ale inspiraţiei, dur
mă de tăgăduire, se poate spune că E- re l-a făcut dintru început să presimtă le adânceşte şi le fertilizează în brazda
ininescu n fost şi este un izolat. Afură drumurile şi să le urmărească cu neos- unei culturi serioase)—vom cita ca exem­
dacii socoteşte cineva să-i dea de fiu su­ teneala magilor pe cari tot d-sa i-u cân­ plificare finală pentru sensul legendei
fletesc po Vlahu(ă. Alături cu ecouri din tat cu osebită artă. Şunt Obser vaţi uni Maicii Domunlui următoarele versuri
Eminescu (,,şi‘n izvorul unde astăzi care se pot aşeza,' cu destulă oportuni- din ^înălţare" :
— cu‘n oglindă îmi răsai — cine ştie da­ tate şi‘n pragul ultimului săti volum do Şi zugrăviţi ca’n lemnul din vechi troiţe, fată
cii mâine — n o privi alt chip bălai** sau versuri : „Biserica xle altădată' . Pe Duhul Sfânt, pe Tatăl, pe Fiul—• câte trei,'
4
4
„lung buciumul toaniiiei prin noapte ră­ ' fe . Şi iată pe Maria urcându-se Ia Ei,
sună — prin ramuri de tei“), iată remi­ Şi aceleaşi calităţi — poezie şi artă a Pe scara unei raze ca dânsa de curată.
niscenţe metrice şi de trepidase epică poeziei — se întâlnesc şi în poemele pli­
din baladele lui Coşbuc, în „Cântecele ne de lumină cerească ale ultimului vo­ Ţ.ăranu-şi face cruce cu dreapta şi se’nchâiă
1
stepei * (Aşi vrea să fiu Oigur. nomad lum, fie că e vorba de comunicări mi ti- Smerit cum se cuvine icoanelor. Apoi
— călare'n vânt să mă avânt, — şi noap­ ce ale poetului cu natura, un soiu , am Porneşte brazdă dreaptă cu'n plug cu patru boi,
tea plin păduri „de brad — La Selenga zice, de panteism creştin în care toată Pe când uşor se -pierde Maria în lumină.
4
să’ncerce vad r poporul meu nenfrânv * prezenta e plina dc duhul sfânt, fie că e E ca un fuior de jertfă luminoasă înăl­
sau „«.Să intru'u trap. Iar stâud ca vorba de acele icoane în marginea parabo­ ţată la ceruri din brazda pământului ro­
mort —• norodul vadă cum ii port — stă­ lelor localizări spirituale în peisagiul ro­ mânesc, după cum întreaga poeniă va
pâna lui şi-a mea") şi iarăşi teme aşa mânesc —un smochin neroditor prin păr- trebui privită ca un prinos al poetului —-
de frecvente în poezia simbolistă fran­ (ilo Balcicului, un păstor de pe la Cara-u, „robul Tău Ion dela Miorcani**, cum ii
ceză, precum acea admirabilă fluidă poe­ uii samaritean din Vlăsia, — fie, mai ales place, cu atâta cochetărie d-lui Ion Pillat
mă : .L'Homme et la Sirene** a lui Hen- ca o vorba, de „legenda Maicii Domnu­ să sfârşească poemul—prino® Maicii Dom­
ry de Răgnier, de care fără să vrei te lui", una din cele mai interesante încer­ nului, ofranda credinţei româneşti.
upropie — negreşit nu în spirit — „E- cări în cari erudiţia folkloristică u. lui Şi cu toate că nu stă în mijloacele acestei
eourile murino** alo d-lui Ion Pillat din Ion Pillat, plecând dela nenumăratele cronici, oricâtă bună voinţă ar îndemna,
1
„Eternităţi de-o clipă *. legende din tăia noastră, ale Maicii Dom­ să stărue asupra tuturor laturilor şi sen­
Dar iută că cu volumul următor „A- nului, alcătueşte o frescă religioasa, — surile. „Bisericii de altădată** nu pot tei'
măgiri**, — şi este singura raţiune a a- savantă altoire de poezie cultă în tulpina mina rândurile de fată fără să atraş a
cestui excurs, retrospectiv — lira d-lui. motivelor populare — şi oare,, de bauu tenţiuneu asupra poemului —-..Morţii'*
Ion Pillat se limpezeşte. Ceva din ideile seamă, l-ar fi bucurat, peste măsu­ cu care.ce închee volumul şi'n care îmi
generale care vor forma axele de oţel ră, pe bunul inouografist ul legendei place să văd cea mai desăvârşită şi mai
ule poeziei d-sale, apar de pe acum, în Maicii Domnului, răposatul părinte Si- nouă raelizare de artă în poezia d-lui
simple schite din cure unele nu sunt meon Floreu Marian. Ion Pillat. E, dacă voiţi, tot unul diu
lipsite nici de abilitate, nici de gratia Poemul religios al d-lui Ion Pillat va marile motive ule credintolor noastre
ulterioară. Iată o poemă' din care vor du părea multora îndrăzneţ. El .este insă în ziua morţilor în sal —• (latini şi reminis-
ca dintr'un trunchiu vânjos, vlăstarele spiritul colindelor noastre- care l-au în- cenţi literare (de pildă, în poemul. IV,
poemelor de evocare din ciclul „Flori- păhjiântenit pe Lsus în {ara noastră şi ceva din enigmaticul celor 15 cântece din
cu“, iată un vers cure sună cu timbrul l-au cântat în nenumărate variante, dim­ Mâeterlinck) şi totuşi ce aliaj nou, ce sur­
■ cunoscut de mai târziu.— cu două gour- preună cu maică-sa şi cu ou sfitnele lor prinzător balet, deloc grotesc, sesizant, o-
nc din uceiaşi alamă turnate — (. sunt întâmplări. Dela caracterul acesta româ­ cest vis al „ţintiriroului nimănui * coborit
4
marii conquistudorii, galerele sunt S'pur- nesc — pe oare d-1 .Niehifor Crainic în aut de fantezia poetului:
te“), iată profuziune de pastel din care l-a subliniat admirabil în calda sa apo­
d. Pillat va face tema de predilecţie, logie de acum câţiva q.ni—ul temelor re­ Merg pe drumul mare ’n sat
iată mijiţi de religiozitate care-1 vor în­ ligioase şi până la strămutarea defin'- — Nimeni nu ii ştie —
drepta către efuziunile mistice din. „Gră­ tivă a poveştilor biblice pe plaiurile • Merg m ziua mare ’n sat
dină intre ziduri * şi către epopeea reli­ noastre, nu este de cât un pa®. E. ceeace Nimeni nu îi ştie.
4
gioasă naţională din „Legenda Muicii a- surprins-d Ion Pillat când a localizat Merg cu pasul apăsat
;
Domnului** din ultimul d-sale volum şi parte din. legenda Măriei, fiica lui loa- — Nimeni nu-i aude —
—' ou să încheeni — iuta un sonet chim şi Anei, prin. părţile Argeşului. Nu
44
4
„Drum.de noapte * ca o discretă pregă­ ştiu cât de mult va convinge această 1- „Foae verde -cucuruz...
tire a acelei visium- din „Aci sosi pe vi'e- novuţio în muterie de mituri a d-lui Ion Cine li aude ?
muri**, imagini de vis, trezite la viată de Pillat, ceeace face însă farmecul poemu­ Merg cu pasul trăgănat
aceeaşi miraculoasă nuia de alun cu lui dumisale etse tocmai întrepătrunde­ ,- —- Nimeni nu îi vede —
care d. Ion/ Pillat izbuteşte să evouce rea necontenită a celor două planuri — • Merg să sape cucuruz
trecutul, când se decide să-şi privească legendă şi actualitate — artificiu de pe Nimeni nu it vede.
sufletul cu sinceritate. urma căruia poemul, chiar dacă pierde
Poetul cure se exercitase printr'o uce­ în adevăr, câştigă in pitoresc, Iată de Numai eu şi numai cu-
nicie ‘ aşa de fertilă trebuia neapărat pildă „Închinarea magilor * —un tablou Nimeni alt pe lume.
4
să'ajungă la culegerile de poeme . din de pură culoare locală, intercalat ca o Ii' vâd azi şi-i văd mereu
Numai cu pe lume.
..Grădina între riduri**, „Pe Argeş in punte de vis între stâncile Bucegilor şi
;
4
sui * şi „Satul meu“, să treacă-cu alte tara Ardealului unde se petrece „Fuga Sap cu dânşii la săpat - •
cuvinte 'de la notaţiile sporadice şi ne- în Egipet * a Maicii Domnului—în care Nimeni, nu îî ştie.
4
grupatel lu cAin poziţie fie că realiza pşa- câteva tuşe comice înveselesc spiritul se­ . Ar cu dânşii la arat —
noul decorativ din „Elorica**, fie că mi-' ver sacru ul tabloului biblic. Nimeni nu ii ştie.
gălia ‘cu iscusinţă de' miniaturist catre­ Azi la sapă, mâini ki plug
nele instantaneelor /clin satul său. Nu . . . .... .Trei Crai iui lsus Morţii toţi cu mine.
este locul să stăruim în (le-aproape aso Sm'rnă, tămâe şi. mirt l-aii. adus. Umplu carul cu belşug
pra acestor trei volume care.l-au defini­ Alb era linul; ca o tnomâe Morţii pentru mine.
tivat pe ,cL Ion Pillat în lirica contempo­ Altul, sfrijit, cu obraz de-al&mâe; Rareori o idee filosofică a fost expri­
rană şi care sunt. de bună seamă, des­ Cel de pe urmă, buzat. şi urap, mată cu rnai multă sobrietate, rareori
tul de proaspete în- amintirea ctitorilor, Uebăia când vorbea, dând .din cap ca nu ţap. poezia şi arta sau însoţit mai discret şi
Insă era, pentru noi, o obligaţiune ele­ mai nobil în opera aşa de vastă şi atât
mentară să arătăm chiar în pripă, dru­ Micul lsus tot. râdea făcând haz — de diversă a d-lui Ion Pillat, ca în acest
mul pe care l-a străbătut muza d-lui Iute îi trase Maria.marama pe-obraz, . poem, pe o temă pe care singur Lucian
Ion Pillat. dela întâile sale versuri până Pruncul să nu i-1 deoache cel Crai Baltaz-ar, Blagu a mai abordat-o in pantomina .în­
4
Ja statornicirea din ziua de azi; Pe când cu'ochi'ja.corni losif cântărea orice dar. viere *—şi oare ne arată cât se poate aş­
Experienţele literare trebuesc folosite Şi tracănd peste ..Naşterea Domnului *, tepta dela tezaurele nedesgropate ale
4
petitrir . binele colectivităţii scriitoriceşti ,Jalea“, şi „Bocetul* , cele trei teme în. fiinţei noastre etnice, când-făuritorii suni
4
şi cariera poetică a d-lui Ion Pillat este ritm şi spirit poj>ular —- în care simţul de oameni de cultură şi poeţi prin naştere
una clin marile biroinţi în cânijml litere­ selecţiune al poetului, a simplificat sau ca d. Ion Pillat.
lor româneşti. a cules cea mai aiomifă miere « motive­ PERPESSICIUS