Page 6 - 1927-04
P. 6
uivir littdUL LITEI
vorbire. cUr «le muriră curând gi *cna E u n u c u
tăceau privi udu-»e rece.
Pe la cinci zăpuşeala era aţa de mare,
eă cineva dintre tineri dădu ideia unei Seraiul, ca un ram pleeat de muguri,
băi de lac. r. ■ îşi împleteşte patimi din mlade de liană,
Părerea fu îmbrăţişată cu entuziasm Şi-apoi şi-aprinde'n juru-ti, lorinţele pe ruguri
deşi Mircea si bătrânii şe împotriviră. Ce ard ©a'ntr'o grădină neronianâ...
Mai ales pe Mircea îl îngrozea gândul
că trebuia să revadă locul blestemat. ..Stăpânul, tău e viata ta, şi el.:
lotuşi, cu toată protestarea ce se ivi, Ţi-a smuls din ochi priviri cutezătoare
tinerii glumind ' şi râzând, alergară Ca să-fi împlânte‘n tăişuri de otel
să-şi ia costumele de bae şi apoi în mers Şi'n inimă tăcerea stepelor polare.
sburdalnic. ajunseră la apă.
Se împrăştia ră să se dezbrace j>rfn Când noaptea pe sub şipotu-i aproape.
stufişuri, fetele niai în susul iazului gi Prin gratii reci, cadânele 'n sobor
băeţii la o bun& depărtare în josul apel. Străbat cu ochii umbre mari spre ape,
Dar. odată intraţi.'unda i-a adunat pe
toţi la un loc. Şi începu bălăceala. Li Tu le'nsoteşti privirile *n Bosfor.
nii înotau. Alţii se jucau stropirulu-&e Şi scut le eşti dorin|elor păgâne :.
cu apă. Câţiva se suiră într'o barcă şi Că nu li-i dat nici ceru ’mbrăţişat de ape.
începură sa vâslească, iar cei fricoşi ră
măseseră pe ţărm. Toată lunca răsuna Nici jocul unui val ce vrea să ‘ngnne
de ţipetele şi râsetele lor argintii. Un cânt străin, de Făt-Frumos zidit sub pleoape.
Frâu veseli. Petreceau. Pe nimeni la
cul acesta nu-1 înfiora. Şi totuşi când prin geam un val de lână creşte
Mircea, rămas pe mal. privea tăcut Şi când cadânele ‘s vestalele durerii.
întindereu ’ apei, pe care nu o mai vă O stană ‘ntr'un ungher se ‘nsufleţeşte
zuse de când plecase la Paris şi iarăşi Şi două lacrimi scapără de stâncile tăcerii,
îi veni. în .minte, nenorocirea de care
se simfea vinovat. Deodată, ca o um ION POGAN
bră, Si trecu pe dinainte bătrâna, aşa
curii'o văzuse în vis arnenintându-1 cu
mânu si blestemâiidu-1.
Amărât se gândea tocmai să plece din
locul acela, când prietenii îl chienmrâ
iar să 6« scalde cu ei.
Plictisit de'atâta stăruinţă, îşi puse pădită. O găseai plângând prin toate că i se apropie sfârşitul şi bătrânii cosi
oostumul de bae, intra în apă. şi se în colturile văzând cum Mircea se topeşte ră tocmai când Mircea se stingea pe pa
depărtă spre larg. sguduit de febră , iar bătrânul Dăianu tul suferinţii.
In acest timp, unii ieşiseră culcân- îndurerat cobora în pivniţă, unde golea Părea că mintea i s'a luminat.
du-se în iarbă, iar alţii, începuseră pahar după pahar. până ce-şi simţia In ochi’ lui se strânsese toată vioiciu
:liior sa se îmbrace. ochii umezi şi fierbinţi şi atunci clăti- nea «pulberală în timpul din urmă. •
Fra târziu şi Mircea se hotărî să ia- nându-se şi sprijinindu-se de ziduri se îşi privi părinţii, ca un animal rănit,
:
iă şi el clin apă. Oooli un colt al lăcu su a în odaia lui si se culca. cu un'zâmbet, dureros în colţul gurei, şi
iţi.. .care trecea pe lângă o salcie bă- Criza se termină şi bolnavul ieşi din to apoi se stinse ca o flacără fără putere.
rână. ropeală. Corpul singur însă se însănăto
A^m îi venea până aproape de umeri'. şise, căci mintea îi rămăsese bolnavă. III . ,
.Venea spre ţărm, călcâiul cu pasul si- Halucinaţiile îl chinuiau într'una. Nu După înmormânatre. odată cu Iticrn ;,gf« u-ft»
ur în mâlul ci n fundul albiei. se mai hrănia cu. nimic : tot ce i se adu ril-î bolnavului, infirmierul dădu Doam
.Deodată, piciorul i se înţepeni în. ceva cea, i se părea că miroase a cadavru. nei Dâieru ui; pacheţel cu scrisori pe
are şi avu impresia că i s'u prins în Nenorocirea aceia de care se credea care MCren lc scrisese în timpul boulei
işte -.rădăcini.. vinovat de mult îi zdruncinase nerv’», pe fel M de petece de hârtie ce-i \
11 smuci. îl trase cu putere, clar pi- iar impresia grozavă ce a sim{it intrând căzuseră în mână.
iorul îi era apucat de un cleşte nevă- cu pic'orul în pieptul cadavrului, îi dă Reîntorşi la ţară, bătrânul Dăianu se
ut, cure-1 tintuia in adâncime. duse; acum fiorii nebuniei. coborî posomorât în pivniţă spre a-şi a-
O suferinţă ciudată îl făcu să strige Mirosul greu ce îi împrăştiase piciorul linn durerea, iar Coana Mariţa se închi
upă ujutor. o. lui plin de cărnuri putrede, atunci când se-în odaia ei şi cu ochii arşi de lacrimi
La .{ipetele -.lui, săriră câţiva şi înce- a ieşit din apă, i se întipărise în minte citi slova tremurată şi chinuită a fiu
ură să-l ajute. şi ideia fixă că tot ce i se aduce şi pe lui ci •
Mircea gemea de durere, clar piciorul tot ce punea mânu are miros de mort,
repţ nu se putea libera din încătuşa nu-1 mai părăsea. .Stmono,- dragostea vieţei mele, tu de
ta misterioasă. Plecară în străinătate. II plimbară prin sigur petreci departe de mine, în timp ce
Suci piciorul în toute felurile, îl sinu- toate sanatoriile. II văzură specialişti cele
; iar, şi deodată îl simţi s*căpat Jin bri. Pentru tofi fu un subiect interesant eu fiufer aci. în această singurătate.
„M‘au internat într'o casă de nebuni
tul nevăzut. de studiu, dur nici unul nu dădu o spe si toţi cred că sunt nebun. Scapu-mă
Şchiopătând ajunse la mal. Un fior de ranţă sigură de vindecare.
frumoaso ! Ia-mă de aci. căci nu mai
roază şi de scârbă îl cutremură. Picio- Uneori, ceasuri întregi avea toată lim sunt decât o cenuşe plăpândă risipită pe
il plin de sângele ce curgea din răir'le pezimea cugetării şi apoi haluciuuţide un pat de spital.
iferite era acoperit de cărnuri putre- reapăreau. i Şi ce spital ! De trei luni îmi dă să
ţ, -gelatinoase, şi avea o formă şi o au Atunci suferea cumplit. Viziunea mănânc numai cadavre. Da. pâ nea,
;
rire hidoasa. moartei care-1 urmărea necontenit, .îl fă
mâncarea, fructele si tot ce mi se aduce,
Un miros greu de cadavru îi pătrunse cea să se sbută în put. e cadavru, are mirosul lui greu şi înfri
lânc până în creer, ochii i se făcură îşi acoperea capul cu perne să nu-i mai
ari în orbită, se îngălbeni şi se pră- audă blestemul şi punea să i se deschi coşător care mi se sue la creer. Dela
:
iş la pământ. • . . dă larg ferestrele spre a ieşi mirosul le un timp însă, nu mai mănânc nimic.
Svonul se răspândi şi peste puţin timp cadavru oe i se părea că se întinde în Mâncarea asta puturoasă, o arunc pe
t satul era la eleşteu. jurul lui, ca un val greu de plumb. furiş şi beau numai apă‘‘.............................
Jandarmii urmăreau pescuireu cado După câteva luni şi după ce bătrânii . „Draga mea Simone,
ului. Corpul Babei Racla descompus şi cheltuiră aproape o avere în străinăta Am aţipit puţin, dar după câteva cli
ibii la vedere, fu scos cu multă greu- te. s‘au reîntors în ţară fără nici o îm pe de frământare m'am deşteptat. Feri
e clin. fundul apei, unde un bolovan bunătăţire. ciţi aceia cari nu se mai deşteaptă ! Ce
care* se .legase bătrâna, o pironise iu In Bucureşti îl internară într'o clinică zic eu fericiţi ? Dar dacă şi pe ei îi chi-
rinr’.Tiie. de specialitate, unde zăcu încă trei luni, nuesc, ca şi pe mine visuri îngrozitoare
Ancheta stabili că -bătrâna se smuc/isc. frământat mereu de ideia fixă. ce-i ro în fundul mormintelor?
bise toată fiinţa. Şi eu am fost fericit odată. Pe atunci
ntins în- patul alb din odaia lui, Mir- Slăbise inult şi nu mai era de recu mă deşteptăm în braţele tale parfu
i aiurea neîntrerupt. Febra îl ţinu noscut. Părea un bătrân obosit de po mate... Şi acum, toate au murit I
ună de zile între moarte şi viată. Me vara anilor. Viaţa îi fugea din corp cj In jurul meu nu mai e decât ruină şi
ii aduşi din Bucureşti, stăluru zile sborul fiecărei clipe. goază. Chiar apa care o beau mă .cu
reg-i la moşit; Coana Mărita era prâ- într'o dimineaţă părinţii fură vest Ţi tremură, Arc acelaş miros greu ce mi
