Page 5 - 1927-04
P. 5
t MVERSUL LITERAR
timeric, iar lacul so transformă rntr’uu Veste rea V e d e n i i
eolt de urare sbuciumată.
Vălurele se alungau şi freamătul lor
ac îngâna cu aiureala vântului. In viata mea trecută, mă aflam
Lui Mircca i se păru că uude o shn- La curtea unui Rege, vestitor de rele. Icoane prinse hi fuga unui tren , *
•f fonie ciudată de clopote sparte şi în- Era, departe, undeva, un neam (vedenii repezi ce mi vor să stee
,j lcmnit privea cum natura se răsvrătise Ce-şi căuta uit Dumnezeu în stele. din care nu rămân decât crâmpec
aşa > deodată, ca protestare pentru
■ t moartea bietei bătrâne. Stăpânul meu, monnrch temut şi mag ca dintr'o melodie un refren) :
Avea impresia că în jurul lui se des Citea în astre dincolo de mine :
fac prăpăstii negre, fără fund, care a-, El se visa subt ceruri noui pribeag,
ineninjau să-l înghită. Eu u'am văzut luceafărul ce vine. Intihin brudet un luminiş lacustru,
Tremurând şi pătruns de ploaie până cetăţi medievale putrezite
In piele, rătăci ca un somnambul prin Veniu pe cer din depărtări de dor cărări cu vegetaţii parazite
j noapte si târziu de tot ajunse acasă şi Si pe pământ din lncrămi şi din vise... porticuri afumate de iclaustru ;
se culcă înfrigurat. Bătrânul Rege, tânăru-i popor
Toată noaptea aceia, avu visuri rele. I! aşteptau cu braţele deschise.
Părea că Baiba Rada goală, se scufundă
în lac, strigând după ajutor. Sc bucurau, în svonul argintiu biserici vechi cu bârnele mâncate,
Era un schelet pe care atârna o piele Al diminejii pline de plecare printre seneţi un asin care sbiară,
neagră, sbârcită. Cu nechezări de mânz şi salt sglobiu pustietăţi de uliţi către seară,
Alerga prin apă după, ea, dar în ciu De drom.adere şt de care. dughene strfinse‘11 drnguri şi lacnte ;
da sfor|ărilor lui o greutate mare îl
paraliza şi parcă. îl finea pe loc, fără Porninu, voioşi, spre cel mai tânăr sfânt
a o putea ajunge. Duceau mătăsuri şi tămâie, spumă, • - amurguri, cimitire, chiparoşii
Apoi bătrâna ridică mâna făcând un Eu nu înţelegeam atât avânt,
gest de ameninţare, îl blestemă şi dis Eu, vestitorul de războia şi ciumă : urcând solemn spre culmile stnncoase
păru în apă; , r un cârd de capre, o fată care coase
Atunci el vroi să strige după ajutor, Trec zile lungi şi nop|i uşoare'u stol îutrun balcon printre garoafe roşii.
dar siin(ea că glasul i se înţepeneşte în Si steaua pe-o colibă se împlântă
gât şi că nu putea articula nici un lin prunc — şi’n jurul frunţii rotogol G. CAUNESCU
cuvânt. De raze. Heruvimii cântă...
Şi acest vis rău Ta chinuit până cli-
\ rnineaia. Iar Regele, stăpânul meu temut
, * Cehi umilit extaz acum străl.uce,
•Zile dearândul Mircca veni Ia locul —■ De ce to'ncrimfi, —
nenorocirii şi aştepta parcă ceva. ina'nticbu —
Ceasuri întregi, rămânea aşa cu pri ce-ai văzut ?
virea furată de oglinda apei, fără nici - IJn om culoat între tâlhari, pe-o cruce...
lunganei:
Iar noaptea îl chinuia cu aceleaşi .vi VICTOR EFTIMIU
suri grozave. * ' • * ' *
Durerea ce simţise prin pieirder.ea
bătrânei câre-1 crescuse, i-o mărea încă
-
.şi remuşcarea că ea murise din cau glas uşor parcă-i şoptea : „Dacă- tu nu purcei de lapte, iar bătrânul Dâiami
za lui. .. ai fi voit să o vezi goală şi nu te ascun plecase la Bucureşti după bomboane,
--•‘..Eu am omorîţ-o... eu am omo.rit-o... dea! în iarba, ea poate nu se-scălda... şi săraturi şi alte bunătăţi.
îşi zicea, sunt un criminal de rând!" nu se îneca.,. Poate că- ca s‘ur fi dus în- Conacul începuse încă clin ajun să se
v tr'altă parte să se scalde... sau poate că populeze cu invitaţii care aveau să ră
Grăbi plecarea la Paris.- Moartea în ar fi renunţat în acea zi şi cine ştio da mână câteva zile, căci la Dăieni cheful
r
să îl urmări şi acolo. 11 vedeai dimi că altă dată, nu ar fi scăpat de la o aşa odată început, ţinea zile dearândul. Ve
neaţa la. bibliotecă sau după. amiază la moarte !‘‘... cinii şi prietenii din apropiere, sosiră
cursuri, rămânând timp îndelungat) cu Boală de nervi progresa din zi în zi chiar în ziua de Sfânta Maria.
ochii, fixaţi-«îutr'.un singur • punct, care şi Mircea nu-şi mai putut da examenele. Petrecerea începu dis de dimineaţă,
se. tot mărea şi devenea tabloul întreg Dădu o telegramă şi Se întoarse în când un taraf de lăutari se auzi cân
al acelei întâmplări. tară. tând sub ferestrele' unde dormea săr
Noaptea, o petrecea cu, prieteni -sau II bătorita deşteptând din somn pe mu
cu femei şi se. culca târziu spre ziuă. safiri. Cheful se încinse însă cu putere
zdrobit de oboseală, (lupă: ce'se.' ame Trecuse-aproape un an ele la moartea la masa de prânz şi ţinu până în <pre
ţise’ cu alcool,’ în" speranţa că aşa ar. Babei Racla... seară. Tinerii dansau:, bătrânii îi' pri-
putea să doarniă un ceas, două, fără Câ(i clin satul Doljani, unde era co viau fericiţi şi în clipa aceia, fşetrăinu
visuri. nacul Dăienilor îşi mai amintea neno toată tinereţea lor dealtădată.
:
Dar’ aceiaşi . obsesiune îl chinuia ş -i. rocirea ? Mircea însă era singurul care Aveau ochii, sclipitori şi obrajii în-
sbuciuma sufletul. o -purta mereu în el. 'bujoraţi de vinul vechiu, ruginiu, pe
;
So arătă la un’ medic şi acesta după Reîntors acasă, căuta să se obosească cnre-1 scoteau servitorii clin fundul piv
ce il examina, îl găsi foarte bolnav, lot gonih(du-şi melancolia . şi amintirile niţei, în căni mari de pământ spre a fi
sistemul nervos îi era sdruncinat. oare-1 copleşeau. mereu proaspăt şi rece,
Ii prescrise jucaturi şi injecţii. Urmă Cutreera ogoarele cu o puşcă pe umăr, Lăutarii cântau sentimentali, cu fo
cu sfinţenie prescripjiunile medicului, dar seara târziu se întorcea acasă cu sa cul aprins în ei, de ulciorul de vin ce
dar nici o îmbunătăţire nu se ivi. cul gol. şi-l treceau unul după altul pe la gură.
Din contră, deveni trist, posomorit şi Alte . ori încăleca şi în galop nebun Se auzea ciocnetul paharelor/ urări
arfăgos. .- spinteca zările aurii ale câmpiei. de sănătate,- râsete şi frenezie. To(i pe
O ură marc so născu în ol în contra însă numai, corpul singur i se oste treceau. toţi erau fericiţi, numai pe
Simonei, şi o căută prin tot Parisul. nea, căci şlifletul îi rămânea treaz şi Mircea nu-1 putea cuprinde veselia in
Ar. fi. voit să se răsbune’, căci mimai chinuit; . valurile ei sgomotoase.
amintirea ei il făcuse să uite de bă * Printre invitaţi eru şi bocrul Gri-
trână. De sfânta Marin era petreceri; la gorc, un mare proprietar vecini, care
Dorea să-i ' facă dev;j răfu, peiitruca moşie. • venise Cu fiica sa Smaranda, o. fecioa
un nou păcat să-l spele de celălalt. Era onomastica mamei sale şi cum ră plăpândă si timidă, cc-şi terminase
Dar imediat judecata îj venea în a- bătrânului. Daianu ii plăceau chefurile, tocmai şcoala la călugăriţe şi pe care
jutor şi-l rechema Ia realitate. Atunci mi scăpa nici o ocazie de băutură, părinţii lui Mircea ar fi dorit-o de noră.
găsea clipe de seninătate. întrezărea o li făcea o deosebită plăcere ca oaspe Si coana Marifa era supărată foc că
fericire apropiată, întemeiată pe mun ţii să se simtă bine la masa lui şi să-i băiatul ei şedea departe de ea şi nu in
că şi pe speranţa unei. vieţi noiif şi fru laude vinurile vechi din via strămo tra în cercul tinerilor cari dansau.
1
moase. cânVl so va întoârfce acasă cu şească, pe care le îngrijia cu evlavie, La mustrarea ei Mircea zâmbi dure
viitorul făcut. el singur. ros şi se apropie de Smaranda. Ar fi
— „In definitiv, îşi zicea, ce.sunt eu Pregătirile se făceau de câteva zile. voit să fie drăguţ cu ea, să-i spună cu
vinovat de moartea' babei ?* Chiar dacă Toţi argaţii erau preocupaţii căci era vinte frumoase dar nu reuşi să fie de
nu mă aflam eu, acolo,'ea tot se îneca'*... voitba să vină lume malta. Se făcuse o cât banal şl antipatic.
Viziunea însă reapărea şi în suflet un mulţime dc dulciuri, se tăiaseră păsări. încarcă clo,uă trei) s-uibiecte ele con-
