Page 9 - 1927-04

OM PERSUL Uf ERAU

NOTIŢE CRITICE
Cum e orientat

publicul cetitor ?

Despre ,,cercetarea critică/ ' despre
„poetul P. Cerna** a d-lui I. Lieea, profe­
sor, sântem nevoiţi să spunem următoa­
rele : •
1. Cu istorie literară, ea co nţ iile cel pu­
ION Pil.LAT : Biserica de altădată,
ţin 4 greşeli : j/oexii, ed. .Cartea Românească". 1926. şi din elanul sentimental al acelora. Li­
nia d-sale este, mai ales în primele lu­
1. Că „singurele poezii reuşite (e vor­ crări, a unui parnasian îndrăgostit de
ba despre Gr. Alexnndrescu) sunt desi­ In ziua în care istoriografia noastră forma undu­
gur : Rugăciune, Anul 1840 şi, într'o oa­ literară va ajunge să practice —. ca pe ia r dacă, dea se meni, cu simbolismul
recare măsura, Umbra lui Mireen la Co- o normă şi nu ca pe o întâmplătoare ex­
7,ia. (pag. 4). cepţie — monografia poeţilor contim­ are mai mult înrudiri colaterale, nu-i mul
puţin adevărat că ucenicia sa literară
2. Că poetul Nicoleaim n‘ar fi lăŞat ni­ porani — d. Ion Pillat o va avea, prin­ l-a purtat dela romantismul eminescian
mic la înălţimea lui.;.Depărăţ6anu şi A, tre primii. Şi cariera sa literară cu no­
Mureşianu (pag. 4) când despre, a ce laş bilul cult pe care l-a închinat aproape
uri cunoscut critic zice : ..areŢexpresiu- exclusiv ]x>eziei şi valoarea acestei
nea energică, arătând multă sinceritate" poezii, aşa de unitară si evoluând în
(M, Dragomirescu şi G. Adamoscu.: Poe­ cadrul—ai zice —unor legi preeoncopu-
tica), iar Ţitu Mniqrescii vede un pre­ te — îl designa, de pe acum, râvnei şi
cursor al lui Eminescu prin ironia .ama­ pasiunii cercetătorilor literari.
ră, care străbate pu(inele lui poezii (Di­ 'Activitatea poetică a d-lui Ion Pillat,
recţia nouă). care numără la activul său şapte vo­
3. Că Ylnhufă ar fi scris „absorbit şi lume de poezii, este cea mai frumoasă
vrăjit de puternica, personalitate a lui lccţiune şi pilda cea mai elocventă pen­
M. Eniinescu" (pag. 5). tru ţinerile genera fii de stihuitori, de
4. Că — în fine— literatura Româneas­ câtă dragoste, şi mai ales de. câtă asiduă
1
că ar fi având „multe' monografii des- stăruinţă treime 9ă dea dovadă un poet
j ; pre : „Al. Vlahuţă G. Coşbuc, ,Y. Alecs- până la desăvârşita promovare a tem­
v
andri, M, Eniinescu, Gr. Ale>xandrescu, peramentului său poetic. Cititorul ne-
etc“ (pag. 7). ' iniţiat, căruia i-ar cădea în mână unul
Adecă o lipsă destul de simţită a unei din primele volume ale d-lui Ion Pillat,
sigure informaţiuni de istorie, literară, să zicem „Eternităţi de-o clipă" sau
întovărăşită cu confuziea regretabilă a ..Amăgiri apărute cu zece ani şi mai
lucrărilor de valoare cu simplele încer­ bine, în urmă. ar fi foarte mirat să afle
cări de diletant. f că şi ele sunt tot ale poetului desăvâr­
II. Să caracterizăm, tot priiR citate, şi şii din evocările peisngiilor argeşene
„critica" d-lui I. L. \ sau nl pastelurilor brumate de vis ş)
1. Dcsfpre Răsunetul lui lui A. Mureşianu istorie, şi că dintre versurile acelea cu
d-sa zice că e ,,cam lipsită de gradaţie' şi armonii întâlnite, cu teme oarecum di­
cu. oare cari argumentări şi cWclaraţiuni dactice şi cu stângăcii dujoase şi-a luat
retorice" (pag,. 4). «j zborul columba imaculată şi graţioasă
2. Despre poeziile erotice alcj lui Cernu care este poezia aşa de personală :;i fl­
adaogă că... „sânt aşa de frumoaso, că (1) irt t de artistică din ultimele sale volu­
poartă pecetea (2) perfecţiunii, în ,nşa me. întruna din.cele mai încântătoare
fel (3), încât(4) nici nu ştim cir ce să în­ poeme pe care le-a modulat pe iscusi­
cepem mai întâiu (5) (pag. 9). tul său naiu rustic-din care a izbutit să
3. In legătură cu aceleaşi r$ amintim scoată acorduri surprinzătoare, în noe- ION PILLAT
în treacăt că poetul „ar fi avţjt oarecari ma „Aci sosi ]>e vremuri", d-1 Ion Pillat,
neplăceri din cauza relfţiilor* sentimen­ sc rosteşte, într'o. manieră indirectă, prin Coşbuc şi simbolismul francez- până
tale, încă de pe când se afla Brăila" despre sine, când, vorbind de întâmpi­ la golful de lumină al propriului său
(pag. 14). . • •' J.i - * narea miresei în acelaş decor al bu­ suflet, de astăzi. Iată pentruce vorbeam,
4. Despre aceleaşi : ,.Altc poezii eroti­ nicilor scrie : ,....$i ţi-ain părut roman­ întru început de exemplul carierei poe­
ce, destul, de frumoase sunt...“ '(pag, 18) ; tic şi ponte simbolist", Dintr'un roman­ tice a d-lui Ion Pillat.
: tic, poetul „Bătrâni-lor" nu are decât Scriind intr'unu din sugestivele sale
5. Compa rafia cu tranda.firii şţ spinii e poate aspiraţia pentru culoare, pentru muşti, despre Mallarme, Ilemy de Cour-
interesantă, fiindcă tentează pe mulţi din miragii de Orient şi peregrinări în na­ mont susţine, fără intenţie de paradox,
zilele noastre** (pag. 18). ] tură fură să aibă însă nimic din patosul cu şi Verlaine şi poetul : , După amiezii
: l
6. „E de mirare căCerna (6),*... n a cân­ unui faun"-ca şi întreaga literatura ac­
tat povestea bătrânului Danitbj'u..., nici tuală şi mai ales aceea căreiu i se zice
sutele şi mii(7) de corăbii..,, nici.... cana­ simbolistă, este baudelairiănă şi „nu a-
1
lul Filipoiu...' (pag. 24). tât prin tehnica exterioara, cât prin a-
7. In altă parte d-sa- caută s.ă. rezolve ccea internă şi spirituală, prin, simţul
cupa un loc de frunte în literatura noa­
chestiaunca inutilă : de unde- şi-ar fi stră..." (pag. 41). misterului, prin grija de a asculta ceeace
luat Cema ideile sociale ? .. . IÎT. Despre limba acestui studiu, la ce­ apun lucrurile, prin dorinţa .de a comu­
8. Altă problemă tat atut df inutilă : le de mai' sus. .adaog o singură‘frază : nica. dela suflet la suflet, cu gândul
Cum concepea Cerna ? „Iubirea simţită aşa cum-o simfia şi o obscur răspândit în noaptea lumii,, etc.,
9. Judecata finală : Va rămârie P. Cerna ctc." Răsturnând termenii unui identic
în poezia românească ? Răspuns : înfelegea Cerna est.e aşa de trainică, aşa proces ‘ dc filiaţie, pentru literatura
do solidă, încât nici ura,' nici gândul mor­
„Dacă poetul francez Arverş s‘a făcut noastră, întâlnim în începuturile unei
celebru printr'o singură poezie...V dacă ţii nu o poate turbura, şi nici o altă pu­ bune părţi din poeţii noştri urmele ti­
preotul-poet Alexe Mafcevici rămâne în tere din lume nu c în stare sa- o -dis­ raniei eminesciene. Negreşit, nc gân­
literatura română prin poezia ».sa .,Limba trugă". ^ . . • . • .......'* dim, la adevăraţii poeţi la aceia care
r
noastră"... desigur că şi P. Cerna va o- Concluzie : o pasabilă lucrare dc şco­ posedă o autonomie temperamentală şi
lar care nu trebuie însă publicată nici nu la fauna parazHoră care niciodată nu
in ..anuar", nici în broşură spre a con­
. { sc descătuşează din lanţurile eminescie­
1) dece nu : încât... ? tribui la dezorientarea şi a , publicului şi ne. începuturile d-lui Ion Minulescu, ră­
2) dece nu : pecetia... ? a şcolarilor. E un prost serviciu pe care mase pe bună dreptate, in paginile în­
cei ce au crezut altfel l-au făcut litera­
3) iar ? /, * turii -româneşti. Poezia lui Cerna cere o gălbenite alo revistelor de pe vremuri,
4) aşa da ! prunele poeme ale d-lui Ion Pillat, nu
5) a începe mai întuiu — e un urât ple­ snecială pregătire pe lângă gustul este­ ştiu întrucât poezia iniţială a d-lui Ar-
onasm. tic pp care ci. T. L. nV putut să ne con­ ghezi, fără să mai amintim de mapele
vingă că lc posedă.
6) observaţi cacofonia. doTâborator — atâtea din ele postume—
7) de cc nu : sutele şi miile ? PAUL T. PAPADOPOL ale majorităţii • poeţilor "de azi, mări uri-