Page 3 - 1927-04
P. 3
UNIVERSUL LITERAR
uror doritorilor de învăţătură, pe ca* până lu sfârşitul vieţii $i în ultimul timj» PORTRETE STRĂINE
■i plăcea să-i strângă în Jurul lui. Pe bolnav, ţinând legături cu ţara prin ne
îgă el u crescut episcopul de Argeş, poţii săi. Dumnezeu îi uşură durerile Marcel Proust
rion Glieorghinde, aromân de origine, târziu, lu 14 Decembrie 1826 : âveu 92 de
ietenul cu sentimente liberale şi na- ani. Trupul lui odihneşte sub un sarcofa-
male. româneşti al lui Tudor Vladimi- giu de piatră într'o capela specială din Pentru că Ebree, de rigoare ora s£M
scu. Colaborator apropiat al lui Dosi- cimitirul bisericii greceşti de lu Braşov transmită mama chinul neamului e(.
i în tălmăcirea si tipărirea cărţilor bi- astăzi în pământul ţării. Pentru că Francez, se cerea să-i dăruia»,
riceşti, am văzut că a fost nrhimanilri- Urmaşii lui, românizaţi de mult, după că tatăl, limpezimea galică. Astfel com
1 Grigorie Râmniceanu, mai apoi di- pilda lui, moştenind pornirile lui, s'au pus, orcdele trebuia să se sbată între firi
ctor al şcoalei Iui Glieorghe Lazăr şi străduit să fie folositori ţării pe diferite opuse, răbdător să alcătuiască şi, dea-
>iscop de Argeş, un avântat scriitor, ca- tărâmuri, iar în războiul pentru întregi lurigul galeriilor subterane, să treacă,,
se declară „slugă îndatorată cu multe rea neamului, numele unuia ei este le săpan(1 cu ghiare fine de cârtiţă, până
ceri de bine ce a cunoscut de la Dosi- gat de mândra şarjă de la Robăneşti şi la ochi de lumină, ultimă recompensă a
i. Lui Naum Râmniceanu, pe care-1 a- altul şi-a jertfit viaţa la Turtucaia. efortului şi a tenacităţii. Aşa îl explică
usese dascăl la. şcoala din Buzău, Do O pagină luminoasă în istoria culturii virtuoşii lăutelor de critică.
tei îi scria părinteşte la 1805 că ,,toţi române a scris• mitropolitul Dositei Fi Depărtaţi de ei obiectivul vostru si.
intern vremelnici si trecători, (Jar pen litti prin testamentul său alcătuit la 1825 fără a contesta specialiştilor-fotografi,
ai aceasta nu şi nestatornici... ; aş pofti şi executat până azi. In el, Dositei do ştiinţifica lor răspundere, înstrăiuaţi-vă
1 nud că de acum înainte ni încetat de vedeşte încă odată sentimente creştine, de fixele lor teorii de atavism. Ne-w
fi un rătăcitor".. Monahul Rnfail dela patriotice şi umanitare. Nu este uitat fi drag să pecetluita seriozitatea labo-
feomt. traducător şi tipăritor de cărţi bolnavul nenorocit, căci Dositei donează rioşilor, răsplăti nil-o cu recunoaştoreu
iserice$ti, se declară îndatorat lui 'Dosi 12000 lei spitalului Filantropia, cea mat concluziilor meritorii, de nu ne-ar prin
ri.'Mitropolitul român Dionisie Lupii, mare donaţie din acea vreme. Nu sunt de nu ştim ce remuşcări, şi nu ştîm ce
prijinitorul lui Glieorghe Lazăr, spune trecuţi cu vederea oamenii cari l‘au slu ridicol, la răscolirea trenţelor de lipscă-
a niitropolitaul Dositei Filitti este fara jit de aproape ; nu sunt uitaţi patrioţii nie academică şi. de medicinală came-
onii său de bine şi stareţul său şi, în- din ţara de naştere, dar nici cel din.ţara Iotă. Intre Loinbroso si Zola doi pozi
r'adevăr, prin aceasta ajunge Dionisie adoptivă. Dositei era evident încredinţat tivişti, analizatul însuşi ne porunceşte
clesiarli al mitropoliei, egumen la thâ- că emanciparea de sub jugul păgânului să ne simţim stingheri şi să aşteptăm,
îăstirea Dealului, iar la 1801 episcop de nu se putea face fărăf învăţătură şi de izolaţi de copleşitoarea lor faimă, mal
-
Jevasta, socotit ca un vicar al mitropoliei aci derivă accentuarea în testument » puţin exacte răspunsuri la mal puţin
Jngro-Vlahiei. Alt naţionalist roman, Eu- necesităţii cultivării tineretului : „Să fie purdal.nice întrebări.
ros'n Potera, la întoarcere de la Neamţ, ajutaţi la învăţătură tinerii cu duh, sili
a 1807, găseşte adăpost la mitropolie, pe tori şi cu apucături bune, cere mitropo
ângă Dositei Filitti, acesta îl hirotoni litul Dositei de la executorii testamen
seşte diacon, dnndu-i şi putinţa să urme tului şi ca om practic, lasă o însemnată
ze învăţătura la Academia grecească din sumă de bani, aproape întreaga lui ave
Bucureşti, să se patrunză de ideile pa re, ca să se cumpere o moşie din al că
triotice şi democratice ale vestitului das reia venit să.se ajute tineretul cu burse
căl Neofit Duca. Macarie ieromonahul, de studii. Se gândeşte, fireşte şi la şcoli
cântăreţul, mărturiseşte si el că Dositei le şi bisericile întemeiate de neamul lui
Filitti l'a adus dela Căldăruşani la mi în patria de origine; se gândeşte şi că
tropolie, punându-1 să înveţe muzică de Grecia, atunci, se alia în mai mare apă
la protopsaltul mitropoliei. rare de cât Ţâra Românească, unde reîn
Sunt destule aceste mărturii despre viase domnia pământeană şi şcoala nn-
sentimentele creştine, despre dragostea ţionulă, dar se gândeşte şi la Români, şi
de cultură şi despre caldele porniri ale de. aceea naţionalişti ca Grigorie al Ar
lui Dositei Filitti faţă de patria lui adop geşului, Naum Râmniceanu, Zilot Rumâ
tivă. Paptele lui îndrituiesc pe deplin o- nul, îi recunosc cu. dreptate caldele sim-
magiul ce-i aducea episcopul Grigorie că ţiminte româneşti „duhul pentru patrie
„s‘a cunoscut vrednic a se socoti ca o bun".
parte a trupului ţării noastre". Tar celalt Aşezământul cultural al. mitropolitului
Grigorie, împreună cu Gherontie, rezu Doşitei Filitti a ajutat cu burse, din ve-
mau minunat activitatea lui Dositei prin i nitul moşiei Lunguleşti din Dâmboviţa,
cuvintele : „Prea Sfinţia ta aduci arhi- timp de o suta de ani vre-o 250 de tineri,
păstorului Hriştos oile cele cuvântătoa ca. să. înveţe carte.Au fost a jutaţi o vre
re... cu cuvântul, cu petrecerea, eu dra me şi Epdroţi, djntre cari mulţi erau aro
gostea, cu duhul, cu credinţa, cu curăţe-, mâni, iar unii chiar aşezaţi nici în ţarii,
nia, luând aminte totdeauna la citirea dar majoritatea burselor au fost dote
diminezeestilor scripturi, la mângâierea românilor şi de la 1885 încoace, numai la
celor necăjjiţi, la’învăţătură'celor te au. români din ţară. Mulţi oameni de seama, MARCEL PROUST
trebuinţă de sfătuire, la apărarea color din toate categoriile, au fost bursierii a-
ee se nedreptăţesc, la ajutorul văduvelor cestui aşezământ. Fruntaşi polirici, Eu- Pentru modestia ne-bacalaureată, ră
si «I sărmanilor, la ocrotirea săracilor, geniu Stătescu,. Mihaii Pherekyde, Gri- mâne deci, Proust, un fenomen, să zi
la întemeerea şcolilor..." gore Păucescu, Constantin A rion : pro cem. dar un fenomen căruia nu i se va
Această frumoasă activitate păstoreas fesori universitari ca I.udovic Mrazei. face indignitatea de a fi socotit fami
că-a fost turburată de i-rădăciimile Pas- Alex. Myler şi alţii mai tineri ;-pictori liar. Un fenomen, de sigur, căci smuls
va-ngiilor şi apoi de răsboiul dintre ruşi ca Sterjade şi Teisanu ; muzicanţi c\ cu o vădită violenţă, deşi distrată de
şi turci. început la Î806. Dositei Filitti, cu Jean Atanasiu şi Fnacovici , înalţi ma atâtea ori, din rotiţele unso ale obici
tonte că i se conferise marele cordon al gistraţi, medici şi ofiţeri. nuitului pas. clin mersul calculat al sti
sfintei Ane, se opuse la măsurile de aca A fost aşemântul mitropolitului Dosi lului, din paragina zilei de ieri din pre
parare « vieţii bisericeşti române de că tei Filitti o instituţie cu adevărat bine zicerile ştiinţei ce vu să vio.
tre ruşii riăzuitori la încorporarea ţărilor făcătoare. dar caro,, prin legea. exproprie S‘a întâmplat să se încuie iq cameră
româneşti. Cu urmare, în Ianuarie 1810, rii, a fost greu lovită. Veniturile sunt vătuită, lângă jarul deschis al vetrei şi
1
fu dest'tuit prin . ucaz împărătesc, depor mici acum, iar ajutoarele nu mâi pot fi }e covoare cărora papucii de boală nu
tai la Dobrovăţ, plimbat kt Tighina, A- multe şi îndestulătoare. e imprimă o urmă cel puţin, un om tâ
ninoasn şi Târşor şi în sfârşit, pus iu li Pentru toate cele zise, cuvine-se pome năr, palid şi astmatic. Nu vă întrebaţi
bertate prin intervenţia Austriei, se sta nirea cu laudă a mitropolitului Dositei de unde vine, din Ierusalim sau Galici
bili la Braşov. Singura Iui protestare Filitti, cel cari a iubit cartea» s'a străduit Cişulpină, nici cari i-au fost bunică r,i
contra. violenţei ce i se făcea, a fost a- în huilă rânduială a vieţii bisericeşti şi n bunic. El este acolo şi scrie. Să urmă
eeea dela 1810 când, prin mijlocirea con fost stăpâniţi de-gândul liberării întregii rim în întuneric o jurubiţă de gând şl
sulului francez din Bucureşti, solicită ortodoxii balcanice de siib stăpânirea până la sfârşit s'o toaroem, cu răbdarea
sprijinul lui Napoleon I, ca rege al Ita păgână. . cugetărei lui, în perpetuă mişcare.
liei. amintind că, deşi născut în ţinutul Ia- Noi azi nu putem găsi ideia in jurul Dacă ni se cere totuşi, să-I afiliem
ninci, era originar din insulele ionice şi căreia să vibreze ortodoxia întreagă : el foi cătoriilor de mai de mult. să trecem
deci.'prin uceată origine, supus ’talian. o găsise. fermecatul fus în mâinile lui Lucios şi
De atunci, el n‘n solicitat reintegrarea Laudă pomenirii Ini. Pascal, lui Stendhal şi Constant. De nu,
în scaun : dimpotrivă, când la 1812 fu re ; .Preotul NIC.) M. POPFSaj .să rămânem, pur ţi simplu, la fenomv
chemat de loan Vodă Caragea. el refuză Profesor universitar nul Proust.
de a sc întoarce. Trăi ret ras la Braşov, Membru al Academiei Române S‘«b discutat apoi, şi până azi discuţia
