Page 10 - 1927-19

298 UNIVERSUL LITERAR
COHALMUL notiţele mele

(Reps.) Shaw pe drum...
f---W-ţj---
Pe drumul ce duce dela Braşov spre
interiorul Transilvaniei. în valea Oltului, Intr'un vagon de clasa I, s‘a întâlnit lui Heine, Siwft. chiar şi nltragiarea Eu­
se afla a treia cetate săsească Reps, pe odată un savant englez şi un poet român ropei de către Ghandi, pentru a spune cu
româneşte Cohalm. Savantul englez venea din Londra şi se o superbă reavoinţă : iată Anglia. Anglia
ducea la Bucureşti, poetul român se du­ care a plăsmuit geniul negativ al lui
Existenţa acesteia o găsim de pe la
cea din Cluj la Bucureşti, visând liniştea Shaw, iată pe Iohn Bull atacând morali­
sfârşitul veacului al XTTT-lea fiind prin insulelor AVight. Manfred-ul lui Byron tatea înăscută a Genovevei, a părinţilor
aşezare şi construcţie mult mai puterni- şi clopotele clin Westminster. , monahi, a. maicilor... iată-1 pe Shaw, on-
tă decât Sibiul şi Braşovul. Discursul se ţesu din stofa ieftină a că­ tinomistul şi hedonul, care doboară pie­
Privind în figura noastră cetatea ce lătoriei obositoare. Trenul înainta, pers. destalul ridicat cu atâta trudă de Eu­
ropa moală, ca să introducă în arterele
este reprezentată din partea sudică şi pectiva era mereu nouă : casele dispă­ vieţii europene : dispreţul pentru con-
din cea sud-estică ne face impresia unui reau ca dinţii într‘o gură uriaşă, ne npro- venţiunea idealismului.
piăm de tunel. Când intri îhtr'un tunel, *)
castel medieval, din Occident. Aşezată te loveşte parcă peste buze degetul mor.
Eu: Dumneavoastră nu-1 consideraţi
pe vîrful muntelui şi fiind bine întărită, fei : ieşivom teferi din întunecime ? Şi ca pe-o mare comoară sufletească pe
menirea cetăţei era paza ţărei Saşilor am scăpat de tunel, căci lumina învinge Shaw ? Poate de-aceasta nu l-aţi sărbă­
itât din partea Moldovei, de unde pu­ totdeauna întunericul. torit ?
neau surveni Tătari, cât şi din partea Englezul: Dumneata te temi de moarte? Englezul : Ar trebui ars pe rug ca pe
Secuilor. Eu (banalisând pe Ylahuţă) Nu mă tem Hus, ar trebui să fie afurisit ca Stirner,
De altfel cetatea aceasta împreună cu de moarte, ci de veşnicia ei. ar trebui nimicit ca pe-o grozavă plagă
Braşovul. Sibiul şi Sighişoara forma pa- Englezul (râde). Se vede că nu eşti bu- a luxuriei intelectuale... Shaw... Shaw-ul
rulaterul de apărare al ţărei Saşilor. dhist. altfel ai considera moartea ca un dumneavoastră, nu al nostru.
Cetatea era înconjurată de un zid pu- bun suprem, ca o nobilă jertfă a omului *
ticălos. Şi noi Englezii am învăţat să tră­
erniio, care forma patru curţi de apă-
im, chiar pentrucă murim uşor. La noi Trenul se apropia de valea Florilor.
are, prevăzute cu mai multe turnuri, moartea nu discută, este pur şi simplu:
Flori, tot flori, mii şi mii de flori. Mi­
astelnl aflându-se în curtea cea mai încetăţenită în psihicul nostru. rosul proaspăt de fân pătrunde prin fe-
e sus. restile mohorîte de fum şi oboseală. In
Şi nu căutăm alt înţeles în moarte, de
La poalele muntelui se întindeau apoi cât unul : a şti a trăi liniştit. Arta este vagon, o domnişoară rîde în raze de soa­
>cuinţele oamenilor aşezate spre soare perspectiva frumuseţii. Dar perspectiva re, şi dinţii ei, mărgăritare.
pune, peste care priveghia castelul cu fără arta liniştei este o desolare a inte­ Englezul aprinde iar pipa, tutunul co­
iznicul din turnul de observaţie. lectului ! lonial : gold flade... Se uită la mine, ner­
Eu : Cecil Rliodes. Kitchener. Balfour?
Populaţia satului trebue să fi fost deş­ vos şi indispus.
Englezul : (îşi umple pipa) Politicieni.
ii de numeroasă judecând după mări- Vorbeşte de-un Byron care moare cu ah- Era ameninţată : semeţia englezească
ea şi numărul curţilor castelului ce tiarea lui Anacreon, aminteşte pe seni- de barba de satir a lui Shaw.
ebuiau să-i încapă la vremuri de pri- nul-grotesc Dickens, pe Wilde... Savantul englez tăcu.
ejdie. Eu : (cinic) Pe Shaw... Şi poetul român, începu să înţeleagă
Din acesta, astăzi, mai trăeşte încă Englezul : (rânjind furios). ipoate pe Shaw.
Dumneavoastră, popoarele de sud. da­
tul curat săsesc iar din castelul de a- că vreţi să ne spuneţi ceva neplăcut a- — înţeleg bătrîn maestru, de ce nu eşti
rare au rămas' numai câteva ruine. minţiţi pe Slatin-Paşa ori pe Shaw. Ura „plăcut* . Englezilor bogaţi nu le placi,
1
lui Taine o înţelegeţi clacă ne amintiţi căci prea. le arăţi : grimace“.
oe Shaw, marele maestru de disarmonie.
MIH. POPESCU Uitaţi toate cinismele lui Voltaire, ale EMIL ISAC

COHALMUL. După un manuscris clin veacul XVIII.