Page 6 - 1927-19

m UNIVERSUL LITERAR

De băut

In jurul meu strigoiul toamnei
Şi granguri beţi vestesc călăii
Că via aşteaptă ispăşirea
Păca tul ui înstruguririi.
Voinice, toarnă‘n pumnii mei
Sângele curs din rana viei
Atât dc roşu ca să piară
De ciudă fusta macului.

Striveşte struguri între pumni
Şi încunnnă-mă cu struguri
Din cari să picure spre buze
Să nu zădărnicesc vre-un strop.
Să beau. Befia e minunea
In care, mincinos nu este
Acel ce prăbuşit în tină
Va spune că se simte*n sbor.

O. dac'adorm de tot. de tot
In vie să mă*ngropi ; la toamnă
De-nsuprn mea să striveşti struguri
Şi prin fărână să-mi strecori
Mustul fierbând.
Voinice toarnă.

Când voi cânta mi-or crcşte'n tâmple
G. PETRAŞCU : NATURA MOARTA Struguri, maci înfloriţi şi vită,
(Salonul Oficial) In cinstea tinereţii tale,
Mai toarnă, toarnă vin.
un premiu ! Până acolo a mers îndo­ FLORTCA MUMUIANU
LOC REZERVAT *) iala de sine. că dădu un anunţ la ga­
zetă că se caută pe sine. Bine înţeles,
pentru nimeni nu s'a prezimtat să-l restituie.
VIAŢA, ISPRĂVILE ŞI DRAMELE ¥
Sanatoriu. Sanatoriu cu pridvoare şi
PROFETULUI
capela, sanatoriu retras şi auster. Cine
a cruţat citadela de credinţă caritabilă,
în sbaferea anilor, în curgerea pasiuni­
lor şi repeziciunea distrugerii ? Nu se
O amărăciune se răspândeşte din casa ştie. După dânsul, călugăriţele carita­
mortuluiii, unde au prohodit popii cato­ bile, sclavele celeste cari plutesc prin
lici, au râs prietenii şi au. hohotit fe­ coridoare, trebuie să fie neapărat culte, Cântec
meile, duce pe invizibile căi aeriene cu aptitudini predicatoare. Ceeace l-a
până la vagonul funerar, oprit pe pe­ mirat e că le>-a găsit simple, drăguţe,
ron... Mortul a fost într’adevăr libertin. femei cari livrează un surâs, femei care Foae de pelin amar,
De un trist şi inconsecvent libertinaj. nu apostoţesc. 7 B (camera în care fu­ Frunză dc pelin,
N’a lăsat nici testament. Această moar­ sese găzduit) o găsi scundă. O cămăruţă M‘ai făcut Doamne doinar
te s'a săpat cicatrice pe vix*gina sa in­ dresată cu profesională şi bine învă­ Chinuit şi biet drumar
conştientă de bivoliţă. Multe întâmplări ţată caritate. Se pleca peste dânsul şi-i Pe pământ străin.
au fost consumate, solidar cu mortul. pipăia pieptul c'un sân dur de bec Părea
Când l-a cunoscut, părea un creol tâ­ îngrijată do mersul boalei şi se frămân­ Nu mi-e cântecul voios
năr. cu greşite concepţii de viată: prea ta. Când gomea dânsul, cămăruţa po- Că e drumul greu...
cuminte şi obiectiv. II ura şi l-ar fi runcia patului să suspine. Oglinda nea­ Nu mi-e cântecul duios
ucis. Ii ura mai ales liniştea faţă de gră. pat de zlnkweis. După cei îşi agă­ Ci e aspru, viforos
viată, prezenta de spirit. Dragostea s’a ţase paltonul. Iehudy se puse s’aştepte Ca destinul meu.
relevat târziu, când nu l-a mai avut lin timp să învie sperietoarea. Aştepta
sub ochi, când îi despărţi un zid de un demn care trebuie să vină şi să-i Şi mi-e sufletu'ncruntat.
timp. Apoi' Iehudy s'a destrămat. Nu vânture paltonul. Intermitent cugeta.
s'a mai ştiut niciodată pe sine. — Nu Cugeta mereu la sistritele albe, olan­ Frunză de pelin,
Că pe unde am umblat
vreau să fiu aşa ! Dece m’am ascuns de deze. Descinse cu gulere scrobite, din- Oamenii au înoptat
mine. ca de un musafir inoportun ? tr'un paradis marin unde valun'le’s
Când s’a pierdut nu ştia. A fost joc liirmpzî si distilate, unde nu se fumează Cerul meu senin.
sau vis? — Cine mă va găsi, va primi 1 ci se beau siropuri reci. cn naiul. Slavă Stele cad şi mă'mpresor
de Riviera, de plaje si sta ti One clima- Umbre de amurg... j
1) Aci începe viata lufl cea adevărată, cea terieă Călugăritele bmine au carnea ca — Visul meu tăinuitor.
:
fără doiană. A$ putea croi simplu, fără opina­ vinul cont în nodeoriile d n sud — bă­ Visul meu cel trecător
ţi,tc, făurişte $3 întâmplările cari au crescut pe lanele au noftple. nervii si sârmele stâr­ Piere în amurg.
pielea tui. să tund vegetaţia ce l-a copleşit. pit. - carnea, macerată snuzifă cu nevi
!
Cunosc şerpumle profetului printre orânduiri, ne 1,171. Când ntră în cameră îsi brăz­ Şi‘n adânc de nopţi m‘afund
i-am învăţat pe dearostul dramele, l-am dează fefele si-sî asrnt un surâs ca Fraţii de mi-i chem...
ghicit sub mocniri. N’ar trebui să îmvent nimic. un ci pion Sunt întovărăşea de o tăcere — Doar tăcerile‘mi răspund
Simplă pâlnie să fiu şi ar ajunge. Totuşi, mî-e acră cu cbin dc fiorin Când se re­ Şi‘n adâncuri de pătrund
v
cu noputimtă să umplu golurile, să-i domesti­ trag. o umbră de c arţ tftrsie ne cori­ Umbre‘n juru-mi gem —
cesc porririle. să-I oblig, prin mine. să se spo­ dor. Tfbndv s’a notolit când sbimbi ne
vedească. Mi-ar trebui puritatea plafr'nei, ino­ usă n fetită în alb. Doctoriţa cu ochi
centa mîueralluiluî ca să mă învrednicesc să-l meenet'ci. rn'n nbra7 nu rJes.lu«ît de Şi tot merg fără hotar,
ating. Spre ruşinea şi. Jalea mea n’am timp să cât ochii, atât de admirabili, că s’a sters Frunză de pelin,
A
medit. să mă Tecmlee. Sunt silit să circul, să orice pvrvres’e rîp ne d ns’*i. vprzi si ne­ Biet doinar, sărman drumar,
otrăvesc cu licorile tuturor. Dacă se gă- tezi rmsi ca bnnterîi în catifeaua cear­ — Frunză de pelin amar —
i cineva să-mi ofere o vară cu munţi şi cănului şi în trei cercuri de argint. Singur şi străin.
“gerc. mă oblig să firamsmit posterităţii
ca şi sumbra întrupare a profetului. ION CĂLUGĂRU EUGEN VICTOIî