Page 5 - 1927-19
P. 5
UNIVERSUL LITERAR 293
S. D. E. P. U. N. I. A. de obstacole, o politeţă de subţire cul
tură în tinută. Deşi tinereţea lui des-
niinte (a murit la 22 ani şi a vieţuit
de ION CALUGARU de fapt numai 5. adică dela 17 la 22),
îşi trecuse bacalaureatul, era în posesia
d-rei Anne Mărie Călinescu
unei licenţe magna cum laude, ştia la
tineşte şi greceşte, mai ales, oeeace de
Iho! priveşte succesiunea secundelor. si dona fără întrerupere .Când ieşea din notă că-şi întregise fiinţa cu, ceeaco
Numără vârsite şi cearcănele vremii în casă, montat în reclamă de en gros, cu bine s’a definit, cultură generală. In
fulgerarea scurtă a inimic! Le ai în minte .galoşi de spânzurat în vitrină sau ghete virtutea unei superstiţii era inteligent
apele ce s’au scurs, undele ce au sunat - după anotimp — prevăzute cu piroa şi, consecvent cu sine-şi, revoluţionar.
şi tristeţile? Expresul lunecă mobil pe ne pentru lunecuşuri, sisteme de ab Desigur, omul c mai presus de toate
esofagul planetei; — întire ziduri', orele sorbit praful şi lapoviţa, nădragi cilin dator să bâjbâie, să imite câţiva viteji,
întrerupte de un tipărt ce creşte... Iho! drici de luciu, pălărie de clocit pălă câteva canaliil istorice — să-şi aleagă
aşa se perindă vieţile până stabileşti riuţe sau căciulă (sub care să se adă un costum din cele câteva, din garde
pelicula la un capitel. Ne oprim. La ca postească stâna cu turma ei respectivă), roba formulelor epocale. Se recomandă
pitolul unic — fără rcpetit’e. Viata pro păşi a precaut, pipăind cu delicateţă pă adolescenţilor, cură Napoleon, o cură
fetului, aşa cum s’a strecurat prin strâin- mântul. îşi di&preţui forţa şi o îmblan- Cezar Licurg, sau alţii-, alegere după
bătate, — desluşită în muchii de pietre zia ca pe o jivină. Prevăzătoare, natura clanul în care te statorniceşti, după
sub ape — nu trebue ascunsă. Măcar nu l-a amestecat nici în atmosfera de cum preferi iaurtul sau nuc-ile de Ca
de s’ar opinti pâlha şi n’air creşte, prin neastâmpăr viril sau puber, în metro lifornia. Iehudy, deşi se poseda până în
tre păgâni, fapta ca viile, măcar de s'ar pole destrămate de circulaţie, ci l-a amă.niînt.imi, nu reuşise să-şi sugrume
sdriwic'ni'a virginitatea făpturilor alese, statornicit într’un târg pustiu şi cumin un vitiu: îii plăcea să se excite inte
cari îşi prind în piept înţelepciunea ca ţi. (Jn târgul undo s’a născut, al cărui lectual până la leşin.
pe o egilambimă, sooot pe înţelept o că- nume n'am să-l pomenesc totuşi). Când
ttrte de miresme; măcar de nu s’ar râşni profetul — căci profet a fost, deşi n’a
dela sine isprăvite, cuvintele ar tipa ca cuvântat — râdea, i se dislocau verte Chiote şi bocete îl străbă'teau parcur
gaiţele şi ar alungă pe ascultători... brele şi se speriau ecourile pitite după gând iernile; primăverile despicau dru
case. Râsul stârnia o vijelie de aşchii, muri. Zulufi de umbre cu tambure, ban-
vrăbii, ca cekuri de puf. hârtiuţe şi jot şi viorile cu plâns de căţele, bas de
Ei bine ! îl chema simpilu: Iehudy frunze cu sunet de arginţi, sburând de- tenebre. Atunci gândia: rău e de viaţa
A’Chnîot. Nu s’a născut decât diutr’o sorientat. De aci purcede o tragedie fără developată pe placa fără patefon viaţă
onestă familie de meşteşugari, (corci lacrimi, reţinută, fără rezonanţă. De fără unduire; rău e de glasul compri
tură de mongol stins în sânge i’dovl la aci, anonimatul lui Iehudy. Un om a mat ce se ia numai în pastile. Cine ron
începutul secolului XX, dela Christos, tăcut. Un om a fost silit să se menţină ţăie mucava ? peste cine n’a ţâşnit lu
la ceasurile şase de seară, când pur ursuz, să-ş:i reprime veselia, (să se a- mina cea adevărată? Cine n’a auzit cum
cede lic.’tatia iubirii. Naştere de lucea rate nici cald. nici rece, când ar fi pof- suspină luceferii când se umezesc ochii
:
făr stineher. în zumzetul unei nopţi t t să sburde), să nu scape cumfa un văzduhului de caPfea ? Dar, fire cu
gâtuite de singurătatea târgului, care hohot asemuit de oameni cu o explo porniri de aventurier, s’a menţinut la
prevesti catn^lisme. Ceeaee. mai târziu, zie de ecrazită sau un sbâmâit inde suprafaţa unui târg spintecat de câteva
se si îndeplini. Nu atât drn vina lui' cât cent. Iehudy n’a râs decât de câteva uliii, con serva ndu-şi virtual’tăţile vite
a timpilor: nu atât din vrerea lui. cât ori în viaţă. Şi atunci ! Numai pe uliţă, ze. visând ziua pontificatului, ziua răs
din a magneţilor răutăfu. Tehudy se dove numai în ceasurile când nu circulă mi colită de cutremure, care ameninţă.
di incandescentă fâsâită din incurile unui nori şi femei gravide. Pricini ? In casă, Când dulăii ( nu mai latră după capri
incendiu sideral planet stabil în : n- îşi interzicea râsul, să nu se răstoarne cii şi ureche) concertează în tenebre,
temneria cosmică!, să’tat pes-‘e veselia, mobila; în biurou — trebue să se ştie; cu pupitrul de note suri ii nit pe cer.
peste sclipirea plăcută a obişnuinţei şi era contabil — să nu sperie pe şef, care caii nechează fără retribuţie în ovăz şi
ir voiului, dincolo de pepiniera, unde, sensibil la râs, sughiţe nervos; pe stra oamen’i. desl trăesc cu teasta ne umeri,
dă. de groaza minorilor cu praştii şi
natura-si creste efrilnnu de ranvoduc- după calendar, judecată si cărţi de bu
ţie. Reminiscenţă dintr’o existentă ne a femeilor gravide cari nasc monştri cătărie teoretică cred c’au sugrumat
verosimilă. te întâmpina ca o surpriză hliziţi când îl remarcă. Totuş. avea în sunerstiţiile, nu sterilizat creerd şii tră
de oare ai mai fost surprins Sunt f'inţe mers, sprinteneala unei căpriţe la curse iesc ca viţa fără filoxeră...
la caro te uiţi. — L'am văzut ? te în
trebi. — N” răisminzî. Cu neputinţă
să le identifici, sa le asemeni c.u ceva
văzut sau imaginat. Au răsărit din ab
surd. trăcsc sbătându-se şi vârând ah-
sirnl, cn prabuşe în anonimatul defi
nitiv. Distrată şi îngâmfată, (ins st să
:
fiu crezut pe cuvânt, căci eu cons+nt
fără să invent nimic) natura schimbă
adesea formele în care-şi tiPăro.ştc făp
turile în serie. Cum nu admite corec
tiv sj. din al ei imbold nu-si îndreaptă
niciodată greşeala, te trezeşti c’un
exemnlar-om. imprimat într’o formă
;
benignă de elefant,, câ ni traşi în ti
,
;
pare de 7Pag cVni. ca,ii d n Eberfeld
tipăriţi în locul cuvenits desigur uno
r
matematicieni. Si cred. că e prea ade
vărat ceeace semne fiindcă de multe
ori m’arn îmnledicat de fiinţe, cu ne-
pufintă să fi fost depozitate în vre-o
;
matrice. F inte spontane fără naştere
şi întindere, fără conţinut si farmec,
pliit nid no incertitudine. A’Chai'nt s’a
;
trezit din eroare namilă cum s’nr fi
deşteptat d n somn. rocă la răspântia
;
a două fluvii. Asvârlit dintr’o preisto
rie fără concent simetric. într’un veac
pl’n’t şi cultivat, ca o Pildă de faună
dispărută. Namilă croită pieptiş d n
;
carieră, cărnuri de piatră, v ne ulee-
!
rate şi înnodate la încheeturi, ochii
oblic nlasati pe dună draperii, plămă-i
;
;
dite d n praf de marmoră- osânză ş i
ceară şi nas calmuc, s’a înarmat detim-j
nurin c’un glas neutru de nnmmbitâl
lăuză, prudenţă şi bumăcuviinţă. Se SABIN POP : PORTRET DE FAMILIE (FRAGMENT)
(Salonul Oficial)
