Page 4 - 1927-19
P. 4
UNIVERSUL U7ERAR
[q /"el ANĂ d<£
^.oVInTE
Califul Ilesam II, care a trăit in seco
lul al XI, era spaima supuşilor săi, prin
cruzimea sa. Intr'o zi plecă prin ţară
fără nici o suită. Intâlnindu-se cu un
arab, îl întrebă :
„Cine este acest om care se numeşte
Ueşain şi de care se vorbeşte atât ?’*
„fieşam nu este un om“, răspunse a-
autograf al lui giovanni papini rabul, „ci un tigru, un tiran sângeros,
1
dispreţuit de tot poporul* .
„Dar ce-a făcut ?“
„Tot felul de crime dintre cari tea
nizată în afara cadrelor facultăţilor ra nu sunt. Eu nu am decât arareori expe mai mică ,ar fi de ajuns spre a-1 condam
ţionale. rienţe mistice. Restul timpului sunt nu na la moarte**, i
— Unirea cu Divinitatea... mai un amator. Dealtfel, eu am spus şi „II cunoşti ?“
• Aceasta e. Experienţa mistică e altădată , cei mai mari mistici sunt ne „Nu. Şi asta ar fi pentru mine o tra
transformarea omului în Dumnezeu. La cunoscuţi. Pentrucă îndumnezeirea omu gică onoare**.
început a îost un dualism intransigent : lui nu poate fi redată nici prin vorbă, „Ei bine 1“ strigă Ileşam, nebun de
Dumnezeu — Om. Prin Christ, s‘a în nici prin gesturi. Adevărata experienţă mânie, „priveşte-1 bine, e în faţa ta‘‘.
cercat o colaborare între cele două Prin- mistică e incomunicabilă. Cei cari şi-au „La rândul tău ştii cine sunt ?“
cipii cu scopul de a mântui pe Om, de scris memoriile, nu sunt cei mai perfecţi. „Nu“.
4
a-1 transforma în Dumnezeu, dar veni Şi însuşi memoriile lor sunt mult depăr „Sunt unul din membrii familiei Zuliar
rea lui Crist a rămas fără rezultat. Oa tate de realitatea, de concreteza expe ai cărei -descendenţi înebunesc o zi pe
menii nu şi-au îndepărtat bestia. Sin rienţei. an şi ziua mea de nebunie e tocmai as
gura nădejde, e de a face să renască A treia categorie de mistici, sunt dile tăzi'*.
Crist în noi. de a deveni noi Dumnezeu. tanţii, amatorii, erudiţii, criticii. Ei sim In faţa acestei prezenţe de spirit, I le-
Dar lucrul acesta e atât de greu... patizează cu misticismul, dar nu au ex şam surâse şi se depărtă, spre a nu mai
— Care a tost misticul cel mai perfect perienţe intense.... pedepsi pe acel om.
şi mai specific italian ? ♦
— Trebuie să precizezi, pentrucă sunt S‘a înserat. Au trecut aproape două Un ilustru pictor englez, James Thor-
mistici catolici, şi mistici în afara bi- ceasuri, de neostenite cuvântări, de pe nill, lucra pe o cupolă înaltă a bisericei
sericei. regrinări printre cărţi. In bibliotecă, Sfântul Paul din Londra. Schela era ri
— Misticul cel mai catolic, a fost, fără fum gros de ţigară. Giovanni Papini a- dicată la câteva sute de metri înălţune
îndoială, Ion Bonaventura... prinde lumina. Mă ridic să plec, cu da şi nu era înconjurată cu nici un parapet.
— Un mistic, aşi spune, metafizic. Ia,- rurile primite sub braţ. La uşă, mă Intr'o zi pe când se afla pe schelă ru un
copone da Todi e cel mai perfect din cheamă să-l vizitez a doua zi. Dar, pru prieten, lordul Arundel, pictorul încân
a doua categorie... dent, refuz. îmi amintesc atâtea pagini tat de capul sfântului Paul pe care toc
Dar asupra mişcării religioase contem sincere împo riva vizitatorilor inopor mai îf terminase de pictat, uită în ce loc
porane, din Italia, ce credeţi ? E o ade tuni, din Un uomo finito. I le reamintesc. se află şi spre a-.şi admira opera, se de
vărată renaştere mistică. Sunt mistici Zâmbete tăinuite. îmi strânge mâna vi părtă încet mergând cu spatele spre mar
uri, şi mistici amatori. Şi sunt studioşi guros şi mă bate pe umăr. ginea schelei. Amicul său văzu pericolul;
arnici şi pretioşi. — Dacă mai ai nevoie de ceva, scrie- dar era prea târziu spre a i-1 arăta, căci
— Foarte adevărat. Intre numele pe mi. Iţi trimit răspuns în România. A ri- pictorul nu mai avea decât un pas de fă
care mi le-ai pomenit în ultima scrisoare, viderci.... cut şi ar fi alunecat, căzând dela o înăl
regret că nu întâlnesc şi pe Zanîrognini. S‘a închis uşa. Cobor treptele şi ajung ţime ameţitoare. Prietenul lui James
E unul dintre cei mai reprezentativi şi în stradă cu sufletul în zâmbete. Mă Thornill avu o inspiraţie subită. Lua o
dintre cei mai autentici. A publicat de opresc şi ascult. Mă chema, ispititor, pensulă cu vopsea brună şi o aruncă pe
curând două cărţi ,pe cari te sfătuesc să Florenţa. Şi pornesc pe străzi, odată cu capul sfântului Paul, mâzgălindu-1 în
le citeşti : Le vie del sublime (bocea E- cele dintâi lumini care se aprind. grozitor.
ditore) şi Itinerario di uno spinto che „Ai înebunit 1“ strigă pictorul şi se
si cerca. Acum câteva zile, a apărut tot Firenze, April. repezi asupra profanatorului.
de Zanîrognini o scurtă istorie a filoso- „Ţi-am distrus opera, dar ţi-am salvat
fiei : Da Talete a noi (Carabba), un mo MIRCEA ELIADE viaţa*', răspunse nobilul prieten, arătân-
del al genului. du-i marginea schelei.
— Dar Manacorda ?... Nu cunosc, din Dându-şi seama de primejdia din care
nefericire, decât pagini răzleţe.... scăpase, pictorul se îmbolnăvi şi stătu la
— Trebuie să-l citeşti. E tot atât de pat câteva zile. Mai târziu, el pictu un
original. tablou ce reprezenta această scenă şi
Papini îmi arată, de mult timp, cărţi care se găseşte şi astăzi la familia lor
după cărţi. Disipare în odăile alăturate, dului Arundel.
tot atât de pline cu rafturi, şi îmi aduce
câte o carte rară, câte o broşură pe care
mi-o recomandă entuziast. Pare că mă Harris, directorul revistei unde Bernard
cunoaşte de mult. Nu se stânjeneşte de Shaw a fost critic dramatic mulţi ani, po
italiana mea, dureroasă pentru un poet vesteşte următoarea anecdotă care se în
florentin. tâmplă colaboratorului său la un teatru.
— Iată Mistica minore şi Verso una Intr’o seară un controlor declară lui
uuova mistica. Manacorda pregăteşte a- Shaw că nu poate intra în stal cu costu
cum Mistica maggiore, cartea lui capi mul pe care îl purta. Shaw se grăbi şi
tală, şi un volum din Dizionario del omo scoase vestonul.
salvatico ? — Nu, nu, spuse controlorul. Vreau să
— Am lucrat la el mult timp şi se află spun să vă îmbrăcaţi la fel cu celelalte
scris în bună parte. Dar Giulliotti com persoane.
pune acum o culegere de psalmi, iar eu El îşi plimbă privirea în rândul doam
am fost prins de ale lucrări. Vom con nelor foarte decoltate.
tinua Dicţionarul mai târziu. — Nu pot să-mi scot cămaşa, zise el, ca
întrebi dacă eu sunt un mistic să fiu la fel cu clienţii d-voastră !
pur. Trebuie să recunosc» cu durere, că Şi plecă.
