Page 3 - 1927-19
P. 3
UNIVERSUL L1ÎERAU £91
De vorbăjcu Giovanni Papini siune — dacă acum le-aşi renega pe ce
lelalte dinainte. Cea mai bună dovadă
că le recunosc drept ale mele, e faptul
ca le retipăresc. O singură excepţie:
La Florenţa, Via Gianibattista Vico, n. pera mea, cartea cea mai scumpă, şi ne Memmorie d'Iddio, o carte întru totul
3. O casă cu etaje, din piatră vânătă. cesită o muncă enormă. Se numeşte „A- ateistă.
Sun la cea dintâi uşă. damo“, şi e o carte asupra Omului. O
— Signor Papini ? Di sopra. carte ce ar fi putut fi scrisă acum cinci — De altfel, însăşi cărţile ce par
Urc scările, hotărât să-mi înăbuş emo zeci, o sută de aui au după câteva se ireligioase, după o lectură atentă, se do
s
ţia. Nu izbutesc. Mă turbură neliniştea cole. O carte care nu e numai a mea. vedesc a fi preludiile conversiunei : L‘-
ca şi în ceasul când am primit plicul cu Până acum s'au scris cărţi de ana Altra Metil, Polemiche religiose sunt du
scris urât, larg, pătat, din florenţa. tomie, de fiziologie, de psichologie, an reroase. O întreagă viaţă lăuntrică îşi
Îmi deschide servitoarea. Ajung într'o tropologie şi sociologie. Toate se ocupă căuta satisfacerea în experienja misti
odaie înaltă, tixită de cărţi, cu turn de de om, dar nici una uu-1 cuprinde in că. Erau o chemare, care îfi strânge ini
jigare. Aştept, cu ochii prin rafturi, Prin- tegral. Eu vreau să scriu o carte asupra ma. Şi poziţia Polemicilor e autentic
tr'o uşă nebănuită, între biblioteci, apa Omului, cu suferinţele, uădejdile, lupte mistică. Sunt îndreptate împotriva ra
re un bărbat lung, oacheş, cu părul de le, înfrângerile, biruinţele lui. Acest A- ţionalizării religiei, împotriva modernis
zordonat, fără guler. damo, pentru care a trebuit să adun a- mului, filozoficizării lui Croce şi Gentile.
— Signor Eliaue ? Mi piacce. tât material — nu din cărţi, fireşte — In ele, cercaţi deplina independenţă a
Giovanni Papini nu e atât de urît pe era aproape sfârşită prin 1920. Acum, a misticismului de raţiune.
cât se crede. E înalt, svelt, cu oclii vioi trebuit să modific mult vechea versiune — M'am ridicat pe vremuri împotriva
şi cearcăne negre de prea multe lecturi. şi să schimb radical pe alocuri. E a- lui Croce, din pricina vagului abstract şi
Nu se arată deloc stânjenit de vizită. proape o scriere din nou. al nefastei influente hegeliane. Nu nii-arn
Vorbeşte repede, neobosit, ţintuindu-şi — Va apare curând ? Am citit într'un modificat părerile, dar nu le repet, pen
cu privirile tovarăşul. magazin literar că nu rămâne decât să trucă Croce reprezintă astăzi în Italia
Regretă că n'a întâlnit nici un român revedefi manuscrisul. un intelectual şi un muncitor. Gentile e
în hlorenţa, care să-i traducă articolele — Magazinele literare ştiu adesea lu mult mai incoherent, mai indigcrabil,
pe cari le-am publicat asupra-i. cruri cari mie îmi sunt necunoscute. De mai germanic. Scrie trei patru cărţi pe
—• Şi sunt prea bătrân ca să mai învăţ fapt, nu pot preciza nimic asupra apa an, dar spune mereu aceleaşi lucruri.
româneşte.... riţiei. ...Dar să ne întoarcem. Dumneata ce
fumează Jigare după Jigare. Ne oprim — Dar „Gli lavorai della vigna‘* ? înţelegi prin misticism ?
în faja unor rafturi pline cu traducerile — Va apare şi aceasta, dar e o carte
cărţilor sale. Îmi încarc braţele cu tăl fără multă importantă. Sunt retipărite — O viaţă interioară bogată şi o orga
măcirile? „Omului sfârşit *, ^btoria tii câteva studii şi prefeţe, scrise la date nizare a acestei vieţi în afara cadrelor
1
Cristo'* —- se întinde pe câteva rafturi. deosebite. facultăţilor raţionale....
— Nu ştiu de ce nu s‘a publicat „Po — Cum priviR cărjile din tinereţe ? — Nu o suficient. Kant a avut o viaţă
vestea lui Crist“ în româneşte. Alexan — Ca pe nişte experienţe necesare. interioară complexă şi intensă, şi cu toa
dru Marcu mi-a scris că va apare în Nu mi-e ruşine de ele pentrucă aceia te acestea nu a fost un mistic. Teosofii
editura „Fundaţiei Principele Ca rol* V am fost eu. Poate mai târziu va trebui şi antroposofii, cari nu suut mistici puri,
dar nu mai ştiu nimic. Cred că nu s‘a să reneg şi cărţile scrise după conver au deasemenea o viaţă interioară orga-
tipărit încăr
Ne aşezăm aproape de fereastră, pe
scaune comode, lângă cutia cu Jigări. 11
întreb de „Omul renăscut*, urmarea la
„Lin uomo finito",
— Aşteptăm cu sinceră nerăbdare con
fesiunea frământărilor lăuntrice din ju
rul convertirei. Credem că va fi o operă
de artă şi o biografie reprezentativă ge
neraţiilor. E ceeace ne interesează mai
mult. Va fi rezolvirea unei probleme pe
care trebuie să şi-o pună elita : întrucât
e necesară experienja mistică unei conş
tiinţe contemporane.
— Dumneata îmi ridici prea multe greu
tăţi dintr odată. Am să te întreb mai
târziu ce înţelegi şi ce se înjelegc în
România prin misticism. Deocamdată, îji
răspund la cea dintâi întrebare.
4
„Omul renăscut* e aproape gata. Nu-1
public, încă, pentrucă eu nu sunt un
scriitor care public pentru bani. Aştept,
apa_rijia altei cărţi, — opera mea defi
nitivă — asupra căreia îji voi comunica
amănunte ce pot interesa, cred, pe ro
mâni. „Omul renăscut*' e o carte auto
biografică, de un interes (restrâns.
— Şi cu toate acestea, dacă va fi scrisă
ca „llu uomo finito", va căpăta o valoare
reprezentativă. Mulţi dintre noi vom re
cunoaşte într'ânsul, după cum ne-am re
cunoscut în „Omul sfârşit *.
4
— Ceeace îmi spui dumneata, e intere
sant. Mi-amintesc, chiar, că mi-ai scris
odată, şi mi-ai mărturisit o identitate
de experienţe sufleteşti cu cele ale mele.
Cred, însă, că e numai o exagerare. „O-
1
mul sfârşit * am fost eu şi nimeni altui
nu poate spune că s‘a recunoscut întreg
într'ânsul. Au fost experienţe datorite
unor împrejurări ce nu se pot repeta.
Să nu-ţi fie teamă că vei fi învinuit de
simulare, de papinism. Experienţele su
fleteşti nu se pot repeta întocmai, şi nu
se pot simula.
Lucrez acum la o carte pe care o
gândesc din tinereţe. E aproape sfârşită.
Nu o public, încă, pentrucă e capodo GIOVÂNNI PAPINI (Portret Inedit)
