Page 1 - Albina_1962_07
P. 1
r
R ecoltarea încununează munca de un an a
mii şi mii de oameni. Ea verifică cum a
lucrat fiecare şi-i răsplăteşte pe cei care
au ascultat indicaţiile agrotehnice şi le-au apli
cat întocmai. Sub acest aspect culesul recoltei
este un prilej de preţioase învăţăminte care se
cer larg răspîndite.
în zilele recoltării centrul activităţii comunei
devine aria de treier. Aici este concentrată cea
mai mare parte a oamenilor din comună şi aici REVISTA SÂPTAMÎNALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
trebuie să fie în mod firesc şi locul principal
de desfăşurare a activităţii cultural-educative.
E de la sine înţeles că-n tot acest timp activi
tatea culturală trebuie să se desfăşoare deo Anul 64 • Seria II • Ni. 758 Miercuri 4 Iulie 1982 • 8 pagini — 15 bani
potrivă şi pe planul comunei, serile şi-n zilele
de repaos.
In ultimul timp se remarcă în majoritatea
comunelor o deplasare tot mai accentuată a
activităţii culturale spre locul de muncă. E o
cerinţă a vieţii însăşi şi respectînd-o căminele
culturale aduc pe de o parte o contribuţie efec
tivă la buna rezolvare a sarcinilor de produc
ţie, pe de alta îşi îmbunătăţesc conţinutul pro
priei lor activităţi. Cu atît mai vîrtos trebuie
făcut acest lucru în perioada recoltării.
Executarea în timpul optim a lucrărilor de
recoltare, asigurarea transportului rapid al
cerealelor de la arie, livrarea către stat, ime
diat după treieriş, a cantităţilor de cereale pre
văzute în contract, asigurarea celor mai bune
condiţii de depozitare, popularizarea frunta
şilor, a echipelor şi brigăzilor care au obţinut
cele mai bune producţii, iată numai cîteva din
obiectivele spre care se poate îndrepta munca
culturală în acest moment al campaniei agricole.
Ce forme de activitate ne stau la dispoziţie ?
Numeroase şi dintre cele mai eficace. De la
nici o arie să nu lipsească standul de cărţi şi
fireşte bibliotecarul, în a cărui sarcină este or
ganizarea în pauze a lecturii broşurilor adec-
Cilii Utilii
RECOLTARE
vate şi a articolelor din ziare in legătură cu
recoltarea păioaselor. Mare atenţie se cere la
alegerea broşurilor şi articolelor care urmează
să fie recomandate pentru citit. Alegerea nu
trebuie să şe facă oricum ci finind seama de
problemele specifice fiecărei comune.
Multe gospodării tinere se găsesc acum în
prima lor campanie de recoltare. Este bine ca
ele să cunoască experienţa gospodăriilor colec
tive mai vechi, iar lucrul acesta se realizează
tocmai printr-o temeinică şi serioasă pregătire
a lecturilor şi expunerilor.
Nu insistăm prea mult aici asupra programe
lor prezentate de brigăzile artistice de agitaţie |
la ariile de treier. Ele şi-au dovedit în multe
împrejurări operativitatea şi forţa educativă.
Reamintim numai că programele prezentat» la
arie trebuie să distreze dar să şi instruiască,
să fie tot o dată cît mai scurte şi operative, ca
de altfel toate manifestările culturale la locul
de muncă.
în trecuta campanie de recoltare şi-au dove
dit din plin eficienţa „foile volante", suplimente
ale gazetelor de perete, deosebit de mobile şi
mobilizatoare, redactate de activul căminului
cultural şi cadrele didactice. E concludentă ex
perienţa acumulată in aplicarea acestei forme
noi de căminele culturale din comuna Oltina-
Dobrogea, din întreg raionul Corabia, din Leh-
liu-saţ, regiunea Bucureşti, din Vişina, raionul
Găeşti, din Cristian-Brăşov şi din alte comune.
Nu poate fi decît folositor pentru căminele OH. IVANCENCO i Viaţă nouă la sete (gravurii!
culturale să cerceteze posibilitatea aplicării şi
extinderii acestei metode, cu precădere acum
în timpul campaniei ţie recoltare. Nostalgii de sălcii pltngătoare MINORI A
In satele regiunii Ploieşti capătă o tot mai c ameţind pe-un orizont de fum
mare amploare „lectorul povestitor" aplicare pleacă lin din cîmpul meu, acum VEACULUI
larg şi pur in sRnta-1 întlnsoare.
creatoare a experienţei în acest domeniu a clu
burilor colhoznice din U.R.S.S., metodă care Ca-ntr-o scoică, In auz. Îmi sună NOSTRU
s-a bucurat de o bună primire şi apreciere din î
partea colectiviştilor. In ce consta ea ? Cu o cerc de aur ttaărul pămlnt. Am 'nălţat arbori spre oer
periodicitate fixată după cerinţele locului, imul Stat un vişin viscolind ta vtat
sau două cadre didactice se deplasează la locul M cu petale sub ninsori de lună. ' Despicînd albastra zare,
de muncă, de preferinţă la acelaşi, pentru a se Prlnde-le cuagrafe, mamă bună, Rădăclnile-s ta noi
asigura astfel o mai temeinică apropiere şi cu P ’n părul cu zăpezi ta vilvătăl; v .Vîrfurile-ajung în soare.
noaştere reciprocă şi fac aici scurte expuneri.
Ele constau intr-o informare politică şi o altă prea-şl lăsară peste anii tăi Am despovărat pămintnl
informare în legătură cu problemele campaniei umbra lor doar flori de mătrăgună.
la zi. Nou în felul cum a fost aplicată aici me N-or mai plinge fete, niciodată, L-am făcut an singur trup,
toda este foaia de întrecere care se citeşte la lunectad cu stele ta fintini Larg, imens precum e cerni
urmă, şi care dă o imagine cuprinzătoare asu N cu beteala dragostei pe nrifari. Şi bogat precum un stup.
pra mersului campaniei şi evidenţiază pe cei Pltagi şi ctaţi ca mierla bucurată
harnici. Este o iniţiativă demnă de menţionat, Am legat sare de sare
a secţiei regionale de învăţămînt şi cultură, şi te speli pe ochii uzi cu rouă
pe care o recomandăm activiştilor culturali O frumuseţea-ţi stiiţsă lumintad, Şi alt eer ne e cimpia,
spre grabnică studiere şi aplicare. căci s-au dus răzoarele pe rînd Inimile ni se-nalţă
Campania de recoltare prin importanţa şi U Cam se-nalţă ciocîrlia.
amploarea ei, prin concentrarea masivă de şi răsuflă-adtac cimpia nouă.» .jg
forţe ca şi prin numeroasele probleme pe care HORIA ZILIERU ] ILEANA ROMAN
le ridică zi de zi, reclamă din partea cămine
lor culturale iniţierea şi aplicarea de noi for
me şi acţiuni culturale, operative şi eficace şi
totodată, îmbunătăţirea celor cunoscute. Pen M a r ş s p re v i i t o r
tru aceasta trebuie să ne aflăm în permanenţă
în viitoarea muncii, acolo unde oamenii au mai
multă nevoie de sfaturi, de răspunsuri şi re Arc de triumf ne facem din braţ de macarale Ne cheamă viitorul cum marea cheamă rturţ
zolvări limpezi şi rapide. . Elanurile noastre spre el se strîng şuvoi
Să treacă armata noastră-a muncii ta asalt. Şi din lumini şi spice noi facem ţării brîuri
Misiunea căminelor culturale în această fază
a campaniei poate fi socotită realizată dacă ea Noi împletim ta cin tec fuior de magistrale Şi portativ de aur atîtor ctaturi noL
asigură un conţinut mobilizator fiecărei acţiuni Şi gndul bunăstării ne e tot mai inalt. ION ŞERBAN
şi o maximă eficienţă.
i- J
