Page 4 - 1932-11

5 2 2 B O A B E D E G R Â U

dc Voltaire şi « Iunius Brutus * de Alfieri, în lim­ Chloe.................................D-na Elena Şubin, năs­
bile pe atunci la modă: greacă şi franceză. cută Ghica
Reprezentaţiile acestea sunt întâiul mare succes Păstorul Mirtil . . . . Prinţul Ghica, fratele
repurtat asupra prejudecăţilor vremii. A fi actor d-nei Şubin
pe atunci, se socotea ca un luciu de râs şi bat­ Lizis — închinătorul
jocură, actorul era un «caraghioz *, un «paiaţ * lui Amor........................Costachi Sturza
sau «ghiduşar », care trăia în afara legilor, con­ Pentru reuşita acestei îndrăzneţe întreprinderi,
damnat de pravilă si afurisit de legile bisericeşti. Gheorghe Asachi e călduros sprijinit de însuş
Şi, iată că, în 1816, fiul unui modest preot-căr­ marele mitropolit Veniamin Costachi, care asistă
turar din târguşorul Herţa, mintea luminată de la spectacol, şi de Postelnicul Al. Beldiman. Suc­
o cultură superioară, sufletul nobil şi patriotul cesul obţinut marchează o adevărată revoluţie în
desvoltarea culturală din acel timp. Asachi prinde
curaj, pregăteşte noui spectacole, între care şi
«Alzira », tragedie în 5 acte de Voltaire. Dar nu
toţi boierii văd cu ochi buni acest început de miş­
care culturală prin teatru. Intriga, acel instrument
la modă al epocilor de întuneric şi absolutism,
îşi face drum. Consulul rusesc sfătueşte pe însuş
Domnitorul Scarlat Calimah: *)
... «să nu mai învoiască astfel de arătări care
strică năravurile feciorilor de boieri ».
Asachi, totuş, nu se dă bătut. îşi continuă
opera, alăturând clasei de muzică voi^lă ce în­
fiinţase la Trei-Erarhi cu harpistul Paulices, şi o
clasă pregătitoare de teatru, la care el însuş predă
lecţii.
In 1820 găsim din nou la Iaşi o trupă rusească,
trupa de comedii a lui Chenzel. In 1821 vine şi
o trupă nemţească. Spectacolele au loc în casele
boierului Canta. In acest timp româneşte nu se
mai joacă, deoarece Gh. Asachi, numit agent di­
plomatic de Domnitorul Ioniţă Sturza, a plecat
la Viena.
Şi, se pare chiar, că până la 1832, nici o repre­
zentaţie teatrală nu s’a mai dat în capitala Mol­
dovei. Anul 1832, în schimb, prezintă o însemnă­
tate deosebită pentru istoria Teatrului Moldo­
venesc. In acest an vine la Iaşi trupa franceză
a fraţilor Foureaux, Joseph şi Baptiste. Aceştia
construesc în casele Talpan un «Teatru de Va­
rietăţi * şi încep o serie de reprezentaţii care, pe
Gh. Asachi lângă că sunt mult gustate de public, trezesc din
nou dorinţa patrioţilor moldoveni să aibă şi ei
de-apururi vrednic de laudă Gheorghe Asachi, un teatru în care actorii români să joace în limba
deşi tânăr, câştigă nu numai izbânda înfruntării românească.
prejudecăţilor vremii dar, mai ales, pe aceea a După un an, la 1833, trupa franceză e luată
dreptului afirmării limbii româneşti în mijocul si­ sub protecţia înaltei Ocârmuiri, iar Sfatul Admi­
mandicoaselor feţe de boieri din «târgul Eşilor •, nistrativ ii acordă o subvenţie de 800 galbeni pe
boeri cari nu puteau auzi şi vorbi până atunci an. Acest fapt nu e lipsit de urmări. Asachi s’a
decât greceşte şi franţuzeşte, graiul românesc în- reîntors acum din străinătate. Plin de neastâmpăr,
trebuinţându-1 in silă când vorbeau cu slugile, îşi reîncepe activitatea şi, la 10 Aprilie 1834, dă
cu robii ţigani ori cu rumânii cei proşti de pe o reprezentaţie cu diletanţi numită: « Serbarea pă­
moşiile lor. îndrumând curentul pentru «teatrul storilor moldoveni * în care se proslăvea virtutea
de societate * ce-şi făcuse cale în sufletele tine­ ostăşească a luptătorilor Moldovei.
rilor feciori de boieri moldoveni, Gh. Asachi tra­ Cu ocazia reprezentaţiei dată la urcarea pe tron
duce în limba românească pastorola «Mirtil şi a lui Mihail Sturza-Voevod, pe lângă piesele fran-
Chloe » de Gessner şi Florian şi, ajutat de mlădi-
ţele familiilor Ghica şi Sturza, o joacă în casele *) Vezi: « O scurtă privire retrospectivă asupra Teatrului
Hatmanului Ghica Costachi în seara de 27 De­ Moldovenesc * de Em. Manoiiu. Tipografia Goldner, Iaşi
cemvrie 1816. Rolurile şi interpreţii au fost: 1925-