Page 6 - 1932-11
P. 6

524                                B O A B E   D E  G R Â U

         licite.  Progresele  Conservatorului  şi  ale  trupei  de   Iaşi,  in  sufletul  fraţilor  munteni,  e  aşa  de  mare
         teatru  mişcă  atât  de  mult  inimile  boierilor  mol­  încât  Comisul  Răsti  trimite  printr’o  adresă  la  20
         doveni,  încât  aceştia  se  simt  datori  să  aducă  şi   Martie  1837,  Direcţiei  Conservatorului  din  Iaşi,
         ei,  prin  Postelnicul  Pruncu,  o  mulţumire  publică   şaptesprezece lucrări dramatice în limba românească,
         lui  Gh.  Asachi,  iar  tânărului  Gh.Căliman,  care  câ­  traduceri  din  diferite  limbi,  cu  numele  de  «  re­
         ştigase  un  succes  frumos  în  ♦   Văduva  Vicleană  *,   pertoriul  Teatrului  Naţional  *,  care  se  reprezentau
         acelaş boier îi face dar un ceas de aur. Logofătul  pe atunci la Bucureşti.
                                                                              însufleţirea  pentru  Teatru  în
                                                                            limba  rcmânească  merge  cre­
                                                                            scând.  După  cum  tot  crescând
                                                                            merg  şi  intrigile  acelor  boieri
                                                                            cari  nu  văd  cu  ochi  buni  re­
                                                                            deşteptarea  naţională  prin  artă
                                                                            şi  învăţături,  intrigi  care  silesc
                                                                            guvernul  să  tae  subvenţia  de
                                                                            300  galbeni  ce  acordase  teatru­
                                                                            lui  moldovenesc.  Ştefan  Catar-
                                                                            giu  şi  Vasile  Alecsandri  totuş,
                                                                            pregătesc  deschiderea  stagiu­
                                                                            nii  1837—38,  hotăriţi  să  îm­
                                                                            plinească  cu  averea  lor  deficitul
                                                                            eventual.  Alcătuesc  un  reper­
                                                                            toriu  de  25  de  piese,  având  ca
                                                                            originale:  *  Dragoş-Vodă  »,  şi
                                                                            «  Petru  Rareş  »,  drame  în  câte
                                                                            2  acte  de  Gh.  Asachi,  şi  «  Con-
                                                                            trabandul,»prelucrare  din  nem­
                                                                            ţeşte  tot  de  Asachi.  Distribuţia
                                                                            din  «  Petru  Rareş  *  numără  ca
                                                                            actori  pe:  Mihalache  Cerchez,
                                                                            Costache  Strat,  Ion  Ionescu,
                                                                            Ion  Docan,  d-na  Lang  şi  d-na
                                                                            Hostie.  Istoriograful  Em.  Ma-
                                                                            noliu  observă  cu  drept  cuvânt
                                                                            că  «  in  rolurile  de  femei,  la  în­
                                                                            ceputul  teatrului  din  Iaşi,  nu
                                                                            se  văd  moldovence,  aceasta  de
                                                                            sigur  din  cauza  prejudecăţilor
                                                                            aspre  ce  existau  pe  atunci».
                                                                            Până  târziu  artistele  au  nume
                                                                            străine:  Mace,  Gabriela  Ne-
                                                                            groni, Nini Valery.
                                                                               In  acest  an,  1838,  Conserva­
                                                                            torul  prezintă  ieşenilor  şi  pro­
                                                                            gresele  clasei  de  operă.  Astfel
                                                                            la  20  Februarie  se  reprezintă
                                                                            cu  un  succes  desăvârşit  în  be­
                                                                            neficiul  profesorului  de  canto
                                                                            Cervotti, « Norma ». Din distri­
                      Afişul pentru « Dama furioasă • şi • Fiica lui Faraon »,   buţie  fac  parte  d-nele:  Eli-
                                 dela 25 Ncemvrie 1837                      sabeta  Fabian,  Lang  şi  Hoi-
                                                                            ste,  alături  de  Dim.  Gherghel,
         Cavaler  Costachi  Conachi  dărueşte  36  galbeni  ca   Const.  Gheras  şi  Paul  Cervatti.  Cerut  de  pu­
         ajutor  Conservatorului,  ceea  ce  mulţi  alţi  boieri   blic,  spectacolul  se  repetă  încă  de  5  ori  cu  sala
         se  grăbesc  să  imite.  Şi,  iată  că  dările  de  seamă   arhiplină.  Produsul  totuş,  nu  acoperea  cheltue-
         făcute  în  gazetele  timpului,  în  jurul  acestor  iz­  lile,  care  fapt  aduce  atât  închiderea  Teatrului
         bânzi  ale  Teatrului  şi  Conservatorului  din  Iaşi   cât  şi  a  Conservatorului.  Deziluzia  actorilor  e
         dau  naştere  întâiului  mare  gest  de  frăţietate  prin   mare.  Cei  mai  mulţi  se  hotărăsc  să-şi  aleagă  alte
         cultură  intre  cele  două  principate  româneşti  Va-   cariere.  Şi,  dacă  în  acest  an,  marele  comic  de  mai
         lahia şi Moldova. Ecoul găsit de succesele dela  târziu  Luchian  urcă  pentru  întâia  oară  pe  scenă,
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11