Page 8 - 1932-11
P. 8

526                                B O A B E   D E  G R Â U

            In  stagiunea  1841—42,  teatrul  românesc  se  mul­  trupei  de  actori  moldoveni.  Stagiunea  se  începe
          ţumeşte  cu  unele  reluări.  O  mai  mare  însemnă­  la  17  Noemvrie  când  se  joacă  din  noul  «  Bădă­
          tate  se  dă  numai  reprezentaţiei  de  beneficiu  a   ranul  boierit  *,  după  care  urmează  18  spectacole,
          d-nei  Mac£  care  are  loc  în  seara  de  1  Ianuarie   dintre  care  amintim:  «Ionică  dragul  mamii  »  de
          1842.  Actorii  moldoveni,  fiind  ajutaţi  de  o  doamnă   Miclescu,  *•  Cuconul  Iorgu  dela  Sadagura  *  de  V.
          şi  patru  domni  din  societatea  ieşană,  joaca  pentru   Alecsandri;  «  Spătarul  Haţmaţuchi  *  tot  de  V.  Alec-
          prima  oară  în  româneşte  «Bădăranul  boierit  *  de   sandri;  «  Hagi  Eni  dela  Galaţi»  şi  «Fata  cojoca­
          Moliere.  In  seara  de  16  Martie  1842,  se  joacă   rului»;  «Soldatul  moldovean»;  «însurăţelul»  şi
          tot  din  Moliere  «Avarul  *,  sub  titlul  de  «Sgâr-   «Furiile  lui  Orest  *.  Directoarea  Frisch  se  inte­
          citul»,  în  beneficiul  lui  Gheorghe  Greceanu,  după   resa  atât  de  puţin  de  mersul  bun  al  reprezenta­
          care stagiunea se închide.                       ţiilor  româneşti,  încât  Costache  Caragiali,  hotărit
            Teatrul  moldovenesc  e  sortit  din  nou  să  cu­  să  se  întoarcă  la  Bucureşti,  scrie:  «O  repetiţie
          noască  o  epocă  de  grea  încercare.  *  Madame  The-   moldovenească  »,  în  care  arată  toate  relele  de  care
          reza  Frisch  *,  venită  dela  Cernăuţi  cu  o  trupă  de  suferea trupa românească din Iaşi, scriere ce i





































                                    Vechiul Teatru Naţional dela Copou (Teatrul Nou, 1847)

           operă  germană,  după  ce  joacă  o  serie  de  specta­  se  publică  elogios  prefaţată  de  însuş  Mihail  Co-
           cole  începând  din  luna  Ianuarie  1842,  reuşeşte   gălniceanu în Kantora Foaei Săteşti, la 1845.
           să  provoace  demisia  Comitetului  Teatral  şi  să  ob­  Văzându-se  părăsită  de  publicul  ieşan,  direc­
           ţină  dela  guvern  direcţia  teatrului  francez-român  cu   toarea  Frisch  hotărăşte  să  dea  atenţie  teatrului
           un  contract  pentru  doi  ani  spre  a  face  stagiune  de   moldovenesc.  Ceva  mai  mult,  făgădueşte  să  dea
           operă.  In  acest  timp  trupa  românească  nu  mai   şi  «autorilor  de  piese  româneşti  ce  ar  cuprinde
           joacă  decât  un  spectacol  la  27  Decemvrie  1842   fapte  din  istoria  patriei,  o  premie  de  10%  din
           când  reprezintă  melodrama  «  Strigoiul  »  şi  cu  toate   venitul  fiecărei  reprezentaţii*.  Iar  «un  avis  tea­
           stăruinţele  unei  părţi  din  boierimea  moldoveană,   tral  »  anunţa  chiar  pentru  stagiunea  1844—45,  că
           îşi  încetează  activitatea  până  la  17  Noemvrie  1843.   trupa  completată  de  tineri  moldoveni  va  da  28
           Directoarea  Frisch  neglijează  cu  totul  reprezen­  de  reprezentaţii  româneşti.  Stagiunea  se  şi  des­
           taţiile  moldoveneşti.  Acest  lucru  produce  mari  ne­  chide  la  1  Oct.  1844  cu  *  Zece  ani  din  viaţa  unei
           mulţumiri  in  publicul  ieşan,  care  încetează  să  mai   femei  *  de  Scribe  şi  Terrier,  tradusă  de  Em.  Fi-
           vie  la  teatru.  Atunci  Ocârmuirea  numeşte  director   lipescu.  Trupa  franceză  deschide  cu  piesa  «Don
           al  teatrului  pe  boierul  Alex.  Şuţu,  cu  însărcinarea   Ţezar  de  Bazan  *.  Comisul  Camil  Barozzi  care
           de  a  alege  piese  şi  de  a  lupta  pentru  reînfiinţarea  are acum « înalta direcţiune a Teatrului şi pri-
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13