Page 7 - 1932-11
P. 7
SANDU TELEAJEN: TEATRUL NATIONAL DIN IAŞI 525
jucând alături dc Dumitru Guşti şi Gh. Stihi, nu să iasă la scenă şi drept mulţumire să spună:
mai puţin trebue însemnat că majoritatea elevilor — « Cel mai puternic lanţ ce mă leagă către acest
actori moldoveni, hotărăsc să părăsească scena şi aşezământ este a mea mulţumire şi părăsind astăzi
anume: Ghiţă Căliman, Costăchel Strat, Gh. Stihi, titlul de cosmopolitan, în veci mă fac moldovan » *).
care urma şi clasa de filozofie la Academie, Du La 24 Ianuarie 1840, un grup de diletanţi cari
mitru Guşti, Ion Ionescu, Dumitrache Gherghel, nu-şi dau numele, joacă pentru întâia oară în
Iancu Alexandru şi Alex. Asachi. De asemeni se româneşte, cu învoirea înaltei Ocârmuiri, « Vicle
retrag dela Conservator şi elevele: Eufrosina şi niile lui Scapin ». Tot în această stagiune, la 20
Maria Corjescu, Maria şi Ruxanda Ciuhureanu, Februarie 1840, se joacă « Nenorocita peţire a Bou
Smaranda Dăscălescu, rămânând ataşată Teatrului reanului », prelucrare după Kotzebue de Serdarul
numai Ana Poni. Adevăraţii boieri patrioţi insă, Samoil Botezatu. Incheindu-se ciclul de 12 re
nu contenesc lupta începută. Ei nu pot răbda să prezentaţii angajate prin abonamente, stagiunea
vadă cum trupa franceză condusă de Theodor 1839—1840, având rezultate morale atât de sa
Gaffrey, care contractase cu guvernul încă din 1837, tisfăcătoare, guvernul ia din nou teatrul în grija
joacă stagiune după stagiune, primind şi o subvenţie sa. Ocârmuirea îşi dă seama că începuturile ti
de 600 galbeni, în schimbul obligaţiei de a da o zi mide şi fragede ale teatrului românesc erau a-
pe săptămână sala cu decoruri şi costume necesare meninţate greu prin comparaţia cu trupa fran
şi tinerilor moldoveni, elevi ai Conservatorului. Nu ceză sau alte trupe străine şi hotărăşte să unească
pot suferi înfrângerea ideii de teatru în limba ro ambele teatre, francez şi naţional, sub o singură
mânească. Treizeci de boieri în frunte cu Logo administraţie naţională. Pentru aceasta, încredin
fătul Costache Sturza şi Vornicul Cantacuzino, adre ţează direcţia teatrului cu începere dela 15 Maiu
sează Conservatorului o suplică prin care cer să-şi 1840, pe timp de 4 ani, unui comitet compus din:
reinceapă activitatea, făgăduind tot sprijinul lor Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri şi Mihail
şi încheind: «bine înţeles că şi Ocârmuirea va Cogălniceanu, prezidat de secretarul de stat prin
urma a ei părintească protecţie asupra acestui fo ţul Neculai Şuţu, ajutat de provizorul şcoalelor
lositor aşezământ ». Era o săgeată asvârlită guver publice Petru Câmpineanu. Direcţia de scenă pen
nului pe care-1 acuzau de filo-străinism, lucru pe tru trupa franceză e încredinţată lui Josephe Fou
care la 21 Iulie 1838 Costache Negruzzi îl repetă reaux, iar pentru trupa românească lui Costache
într 'o formă şi mai drastică, încheindu-şi o suplică Carageali. Intendent e numit Luzzatto, iar şef ma
similară către Gh. Asachi: «Trebue să ştiţi, dom şinist Lebrun.
nul meu, că noi suntem de o fire foarte deşăn Comitetul teatral alcătueşte un «Regulament al
ţată; ne place a maimuţări pe străini şi de a ne Teatrului * pe care-1 supune Domnitorului, proiect
1
defăima pe sine » ). prin care se încuviinţa înfiinţarea unui Teatru Na
Lucrul nu rămâne fără urmări. In 1839 gu ţional, acordându-se trupei franceze o subvenţie
vernul numeşte o a doua Comisie Teatrală com de 600 galbeni, iar celei româneşti abia 200 gal
pusă din: Spătarul Costache Negruzzi, Căpitanul beni pe an. Noua direcţie a teatrului întâmpină
Cogălniceanu şi Camil Barozzi. Conservatorul însă mari greutăţi pentru începerea reprezentaţiilor tru
e închis, elevii-actori l-au părăsit, părinţii lor fiind pei româneşti, şi anunţă că aceasta va juca în
sfătuiţi de boierii duşmani ai izbândei culturii na cepând dela 1 Ianuarie 1841, abia... 12 repre
ţionale, să-şi retragă copiii dela... «o şcoală în zentaţii în loc de 25 din cauza:_____ «scurtei vremi
care se învaţă arta cea degradatoare a actorilor şi şi a puţinei deprinderi cu scena a actorilor mol
ghiduşarilor ». "Norocul face ca în acest an să vină doveni.»
dela Botoşani, unde jucase cu Nicolini, actorul bu- Tot în acest an de stagiune, Teatrul Naţional
cureştean Costache Caragiali. Acesta strânge în jurul moldovenesc obţine privilegiul de a pune o taxă
lui pe foştii elevi ai Conservatorului ieşan, obţine de 10 galbeni pe seară asupra oricărei reprezentaţii
prin mijlocirea guvernului, «Teatrul de Varietăţi » sau « privelişti » publice.
al fraţilor Foureaux, şi, având ca director pe pro Caragiali face sforţări din ce în ce mai mari
fesorul de filozofie Theodor Stamati, deschide şi deschide stagiunea înainte de data fixată şi
stagiunea în Decemvrie cu « Saul *, tragedie de anume in ziua de 18 Noemvrie 1840 cu piesa
Alfieri, înconjurat de: Dumitru Guşti, Ion Poni, «Farmazonul din Hârlău» de Vasile Alexandri.
Dim. Gherghel şi d-ra A. Poni. Urmează apoi După deschidere, reprezentaţiile actorilor moldo
piesele: « Elevul Conservatorului », prelucrare de veni continuă cu un succes tot mai sporit, jucân-
spătarul C. Negruzzi, « Grădinarul orb * de logo du-se piesele: « Orbul fericit *, * Elevul Conser
fătul Ion Văcărescu şi <• Furiosul * o prelucrare vatorului », comedie într'un act de C. Negruzzi,
a lui Costache Caragiali. Jucând rolul principal, « înşelătorul înşelat » şi « Leonil sau ce produce
Caragiali obţine un atât de mare succes, încât i dispreţul ». La rândul ei trupa franceză joacă toate
se dă pe scenă o cunună cu flori, o pungă cu 86 lucrările mai de seamă ce se jucau pe scenele
galbeni şi o alisidă de aur, ceea ce îi dă îndemnul marilor teatre din apusul civilizat.
*) Vezi: Em. Manoliu, voi. citat. ') Vezi: Th. T. Burada, voi. citat, pag. au.
