Page 4 - Bunul_Econom_1900_02
P. 4
Pag. 4 BUNUL E C O N O M Nr. 2
S t u p ă r i t putea numi «sută la sută». Cu atât — Unii dau zeci de chilogrami de
mai puţin cel al altor animale de casă. miere, ear’ alţii abia 2—3. Intre ceşti
Calendar: — Cum ved eu că se poartă stu din urmă se numără cu deosebire roii
—. Dacă au miere din destul şi aer păritul în satul nostru, îmi răspunse el, târzii, cărora le lipseşte timpul pentru
proaspet, dacă coşniţele sunt îndea nu poate se aducă nici 10 la sută. Sunt a aduna miere. Ceară e mai puţină:
juns călduroase şi dacă şoareci, pa vr’o 4 lamilii la noi, cari ţin câte 10 un chlgr şi jum. dacă stupul e bun;
seri, pisici sau alte animale sau- până ’n 30 de stupi; e drept că se în stupii slabi, cu puţini faguri, dau şi ceară
chiar oameni, nu vor strica odichna deletnicesc cu ei din moşi-strămoşi, de puţină. Dar’ dacă unul ca altul, stupii
albinelor, ele vor ierna bine. Vezi
ca urdinişul coşniţelor se nu fie de înmulţit mai tare însă nu-’i înmulţesc, ne-ar da numai câte 2—3 fl.\ totuşi
tot astupat! numai tocmai că, se vede, nu vreau să dela 10 stupi de semenţă am avea un
le peardă sămenţa. câştig de 20 uneori şi de jo fl. la an,
Folosul albinelor. — Da, cam aşa e pretutindenea. mai ales ştiind bine cum şi ce e de
Intr’una din zile am dat în vorbă Chiar şi stuparii cei mai destoinici, nu făcut la ei. Această sumă nu e de as-
despre albine cu un vrednic plugar, mai în rari întemplări, şi numai în lo vîrlit la casa unui plugar. Cu ea se
vechiu cunoscut, cu care nu me întâl curile cele mai priincioase albinelor, în poate plăti darea sau alte trebuinţe ce
nisem demult. mulţesc stupii până la 100 şi peste sută. se ivesc în Casă.
— Bine că te întâlnesc, zise el; Dar’ de aici nu urmează, că venitul — Te-aşi mai întreba ceva, şi anume
am cetit şi auzit că te pricepi la albi- dela stupi n’ar fi din cele mai mari. despre coşniţele de scândură, din cari,
nărit. Voesc se te rog să-’mi areţi şi Tocmai de aceea oamenii, cari şi-au pră cum aud, nu se omoară albinele, dar’
mie, în ce stă folosul albinelor ? sit odată stupi şi le pricep tainele, şi me grăbesc.
— Me bucur, zisei eu, mai întâiu le gustă dulceaţa, nu se mai lasă de ei —- Lasă că nu se gată azi zilele;
că ne vedem sănătoşi, a doua pentru-că, odată cu capul. Pricina de bună samă vom avea prilegiu se ne înţelegem, dacă
cum mi-se pare, îţi stă capul se te e şi aceea, că de hrana albinelor omul nu altcum, cel puţin în scris. Prenu
apuci de stupărit. nu prea trebue să poarte grije; ele mără foaia „Bunul Econom". In ea vei
— Nu ştiu, zeu eu, îmi răspunse. adună pentru sine, pentru stăpânul lor, putea ceti Duminecă de Duminecă câte
Precum văd că merge cu stupăritul pe şi din prisosul stupilor buni se pot ajuta ceva şi despre stupărit.
la noi, nu me trage inima se-’mi bag şi cei slabi. Pentru hrana altor ani — Iţi mulţumesc, voiu face cum
banii în o... marfă sburătoare. male omul trebue să asude. îmi spui.
— Da, e sburătoare; dar’ singur — Dacă stupii ar fi aşa precum Şi pleca, R omul Simu
această marfă, cum ai numit-o în bat spui, ar trebui să vedem oameni bogaţi
Î n g r i j i r e a V i n u l u i
jocură, singur albinele, dintre toate vie din stupărit şi în fiecare sat zeci şi sute
tăţile ce se ţin la casă, pot aduce pe îndeletnicindu-se cu acest ram de eco Tractarea vinului ca must.
an venit sută la sută. nomie. (Urmare).
— Asta încă-i vorbă! Ce vreai se — Au fost şi sunt caşuri, că unii Mustul se aşează în pivniţe curate,
zici prin asta ? şi alţii au ajuns şi ajung la bunăstare
Eacâ aceea, că nu este un al doi prin stupărit; el inse nu singur e me care se nu fie nici prea calde nici prea
lea animal, care se aducă pe an atâta nit peste tot a spori averea şi bunul reci. Temperatura cea mai potrivită
câştig cmat cât e el vrednic! Vaca ne traiu al oamenilor, ci în unire cu alte este 15 gr. C. Ear’ pentru-ca să nu
dă viţel, ne dă lapte, şi adesea trage şi ramuri economice, şi cu acelea împreună pătrundă în bute sporii de mucezală şi
în jug. Venitul ce ea ne aduce e deci adauge la bunăstarea şi îndestularea putrejune cu oăasiunea ferberii, este
mare destul; dar’ dacă vom scoate chel- noastră. Căci între împregiurările de
tuelile de ţinere, o se vedem, că veni azi, nici numai vitele singure, nici bu foarte bine, ca vrana buţii se nu o lă
tul curat al vacei e departe de a se catele sau legumele singure, nu ne pot săm destupată, ci se o astupăm astfel,
asigura traiul vieţii, ci numai toate îm ca accidului carbonic să-’i fie lăsată pu
»OI Doamne! Iţi mulţămeşc, că pe mine preună. Cu cât ne pricepem mai bine tinţa de. a ieşi 4in bute, fără- însă ca
m’ai ales şi mi-ai dat menirea cea atât de la cultivarea tuturor, cu atât avem mai aerul se pătrundă într’însa. Scopul ace
frumoasă. Sunt mândră de ea şi me voiu sil mult bine. Ear’ una e mai presus de sta îl ajungem mai bine, dacă punem
se încălzesc cu mângăeri acest popor, şi ori-ce îndoeală, că în comunele noastre pe vrana buţii un aşa numit ăstupător
mă voiu simţi fericită numindu-me copila lui!« cei-ce se ocupă şi cu stupăritul sunt de pentru ferbere, în limba germană „Găhr-
Şi când gătă Doina cu vorba, eară să regulă oameni în bunăstare. De aici
spund.“ Acesta este un vas în forma
deschise cerul, şi lumina şi tocul cel sfânt ar urma că, mult-puţin, stupăritul încă
încă odată străluci peste întreg pâmăntul, pe adaugă la înaintarea în avere. si mărimea unei oale ca de un litru,
urmă scara de flori cu Dumnezeu peri, şi —- Poate, dar’ nu se prea cunoaşte. care în mijlocul seu conţine o ţeve atât
lumea rămasă eară cum a fost, dar’ eată să — Cum se nu se cunoască? Un de groasă, încât tocmai se se potri
auzeau plutind uşor prin aer nişte cântece stup bun dă în anii numai ceva priin- vească în vrana buţii. Ţevea aceasta
fermecate de ţi-să topea inima de ele... Cân
cioşi, cel puţin câte un roiu de frunte. cu un cap vine în bute, cu celalalt stă
tau florile şi frunzele arborilor şi le răspun
Aceasta atâta însemnează, că cu o sută în mijlocul vasului. Acum se pune în
deau codrii şi isvoarăle, de gândeai că toată
am câştigat încă o sută! In anii mă-
lumea pluteşte în bine şi în veselie... vas apă, ear’ ţevea din apă se astupă
noşi, la locuri prielnice, stupii dau şi
Intre astfel de cântece şi voie bună să câte doi şi mai mulţi roi. Astfel că cu un păhar pus întors pe ea. In chi
coborî împăratul cu Doina şi oamenii săi de cine are odată, 10 stupi de prăsilă poate pul acesta gazurile din bute se răsfrâng
pe munte, şi fiecare simţia în suflet o plăcere uşor ajunge la 20—jo stupi într un sin şi trec prin apă, pe când apa de altă
senină şi o îndestulire dulce... (Va urma.)
gur an, şi dacă din ei în fiecare toamnă parte nu lasă ca aerul şi fulgii de mu
lasă de sămenţă câte 10. ear’ ceialalţi cezală şi putrejune să între în bute.
Vorbe înţelepte:
îi ucide, ne putem închipui, că el o să
Nici un meşteşug nu este rău, ci -— aibă frumos câştig: în miere şi ceară Buţile cu astfel de astupătoare pro-
oamenii sunt răi! pentru trebuinţele casei, şi în bani, dacă văzute, pot fi şi mai pline, pe când cele
Cine nu e dator, e destul de bogat. prisosul îl vinde. fără ele, au să rămână în parte goale
— Câtă miere şi ceară dă un stup? şi numai uşor astupate pe timpul fer-
